skip to Main Content
0724.260.393 avocat_tudorion@yahoo.com

Ce argumente se pot invoca daca arestarea preventiva se dispune si se prelungeste in mod nejustificat

Ce argumente se pot invoca daca arestarea preventiva se dispune si se prelungeste in mod nejustificat

 

In calitate de avocat am intalnit situatii in care masurile arestarii preventive sau prelungii arestarii preventive nu se mai justificau, dar cu toate acestea instanta a dispus o astfel de masura.

  • De ce nu procedeaza corect instanta cand, desi organul de cercetare penala nu mai face verificari in dosar, arestarea se prelungeste tocmai pentru acest motiv

Pot exista situatii in care cercetarea dosarului a stagnat mai mult timp, astfel ca nu au rezultat temeiuri care sa justifice prelungirea in continuare a arestarii preventive. Desigur ca, pe buna dreptate se poate pune intrebarea, daca intr-o astfel de situatie mai este cazul ca inculpatului sa i se prelungeasca arestarea, mai ales in situatiile in care acesta sustine ca este nevinovat.

 

De mentionat ca tocmai un astfel de aspect vizeaza prelungirea arestarii preventive si art. 234 alin.(1) din Cod pr.pen.,anume, daca mai subzista temeiurile care au determinat arestarea sau au aparut temeiuri noi.

Or, acest aspect trebuie verificat de catre organul de cercetare penala competent, care trebuie sa manifeste un rol activ, mai ales ca este vorba de un inculpat arestat.

 

Un exemplu de astfel de motivare, si prin care s-a solicitat de catre parchet prelungirea arestarii, dar care a fost admisa de instanta  a fost in sensul ca: “actele de cercetare penala indeplinite de la data luarii masurii arestarii preventive nu au relevat date sau informatii de natura a modifica starea de fapt avuta in vedere de judecatorii care au dispus arestarea preventiva, modificare in sensul de a concluziona ca nu ar mai exista probe din care sa rezulte suspiciunea rezonabila ca inculpatii ar fi savarsit faptele care li se imputa, dimpotriva”.

 

In raport de o astfel de motivare se cuvine sa mentionam ca existenta unei banuieli puternice de participare la savarsirea unei infractiuni grave, desi constituie un factor pertinent, nu legitimeaza singura prelungirea detentiei provizorii. Nu este insa vina inculpatului ca ancheta in cazul sau a stagnat, ci a autoritatilor competente, care, dat fiind gravitatea masurii preventive luate sunt obligate sa continue cercetarile. Prin urmare, lipsa de diligenta din partea autoritatilor in ce priveste progresul anchetei ce se efectueaza intr-un anume caz nu poate constitui o justificare pentru motivarea de catre judecator a  prelungirii arestarii preventive. Dimpotriva, daca ancheta ar fi progresat s-ar fi putut constata ca nu mai subzista temeiurile care au determinat arestarea preventiva.

 

Persistenta motivelor plauzibile de a banui ca persoana privata de libertate ar fi comis o infractiune este o conditie pentru prelungirea arestarii preventive, dar in situatia in care organul de cercetare penala nu intreprinde nimic in dosar de la luarea masurii de arestare, aceasta nu se mai poate prelungi, doar in mod automat.

 

In consecinta, motivele indicate de instanta trebuie sa justifice orice perioada de detentie provizorie, cat de mica. Din acest motiv, art. 5 par.3 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului nu poate fi interpretat in sensul ca ar autoriza o detentie preventiva in mod neconditionat. Chiar o perioada de detentie, relativ scurta trebuie justificata de autoritati.

 

  • justificarea prelungirii arestarii pe motivul gravitatii faptei comise, cum

se procedeaza  de multe ori,  nu justifica ea singura aceasta masura, fara ca instanta sa analizeze circumstantele personale.

 

Nu este de conceput si este contrara prevederilor constitutionale si normelor europene in materie, ca masura arestarii si ulterior, a prelungirii arestarii preventive, sa se dispuna, doar pe baza unei formulari , asa cum se mai intalneste in practica, „la modul general”, abstract, de genul: „pe baza evaluarii gravitatii faptei, a modului si a circumstantelor de comitere a acestora, a anturajului si a mediului din care provin si a altor imprejurari privitoare la persoana acestora se constata ca privarea de libertate este necesara”.

 

In jurisprudenta sa constanta, Curtea Europeana a Drepturilor Omului a statuat ca justificarea pentru orice perioada de detentie, indiferent cat este de scurta, trebuie sa fie demonstrata in mod convingator” (Belchev contra BulgarieiSarban contra Moldovei).

In mod corespunzator, in referatul cu propuneri de prelungire a arestarii preventive trebuie sa se justifice in mod suficient necesitatea luarii masurii arestului preventiv precum si de ce adoptarea unei masuri preventive mai usoare, precum controlul judiciar sau arestul la domiciliu, ar fi mai putin eficienta decat arestarea preventiva.

Este evident si ca, daca nu exista motive suficient de relevante nu se poate dispune prelungirea arestarii preventive.

 

Masurile preventive sunt masuri exceptionale, starea de libertate a persoanei fiind regula in cadrul procesului penal. Pe cale de consecinta, normele care limiteaza dreptul la libertate trebuie interpretate totdeauna in mod restrictiv, in asa fel incat sa aduca o atingere minima acestuia Limitarile aduse liberei exercitari a dreptirilor persoanelor sunt strict determinate de lege in ceea ce priveste toate elementele acestora si sunt de stricta interpretare.

 

  • De ce este criticata prelungirea arestarii pentru mai multe persoane deodata

 

O alta critica, dat fiind modul in care formuleaza uneori parchetul referatul cu propuneri de prelungire a arestarii precum si instantele de judecata, cand admit asemenea propuneri, priveste masura prelungirii detentiei colective, in lipsa unei motivari individuale.

 

Un avocat penal si arestare preventiva poate observa insa ca aceasta modalitate este contrara prevederilor CEDO care a criticat practica de a prelungi detentia pentru mai multi arestati deodata, prin aceeasi incheiere, prelungirea privind intr-o maniera generala toate persoanele vizate, cu ignorarea circumstantelor personale ale fiecaruia (cauza Degeratu c. Romania).

S-a aratat ca este irelevant numarul arestatilor pentru care se prelungeste detentia colectiv-doi sau mai multi-esential este faptul ca motivand in comun, instantele nu tin seama de situatia particulara a fiecarui arestat (cauza Jiga c. Romania).

 

Consider ca fiind relevanta motivarea Curtii Europeane a Drepturilor Omului care a considerat ca aceasta practica daca are loc dupa stadiul initial al privarii de libertate este incompatibila in sine, cu garantiile prevazute de art. 5 par. 3 al Conventiei deoarece permite privarea de libertate continua a unui grup de persoane, fara aprecierea individuala, de la caz la caz, a circumstantelor fiecarei persoane din grup (cauza Khudoyorov c. Rusiei).

 

  • Alte articole de acelasi autor:

 

Citarea si comunicarea actelor de procedura in noul Cod de procedura civila;

In ce situatii conflictul de interese este apreciat ca fiind infractiune;

De ce este necesara modernizarea metodei de efectuare a anchetei psihosociale in cazul stabilirii conditiilor exercitarii autoritatii parintesti de catre instanta de tutela;

Ce trebuie sa stim, conform avocat asigurari despre ce reprezinta si ce riscuri acopera asigurarea RCA si asigurarea facultativa CASCO;

De ce sa apelezi la un avocat comercial;

-Avocat contencios administrativ si fiscal.

 

www.avocat-tudor.ro

0724260393

Avocat Bucuresti

Ne puteti contacta pentru orice detalii legate de serviciile oferite de cabinetul nostru de avocatura - 0724 260 393

Back To Top web hosting inregistrare domenii gazduire site hosting romania inregistrare domeniu gazduire domenii gazduire site gazduire domenii gazduire web host site magazin online gazduire web magazin online gazduire woocommerce redactare articole articole seo gazduire e-mail advertoriale seo pret advertoriale seo gazduire website gazduire email gazduire mail gazduire e-mail gazduire website agentie web design oferta creare site web oferta creare site web magazin online pret oferta magazin online agentie de web design