skip to Main Content
0724.260.393 avocat_tudorion@yahoo.com
Recursul, Motivede Casare
care sunt motivele de recurs

Motivele de recurs nu inseamna numai exprimarea nemultumirii fata de hotararea criticata a decis instanta suprema

Motivele de recurs nu inseamna numai exprimarea nemultumirii fata de hotararea criticata a decis instanta suprema

Motivele de recurs cum sunt definite

Despre motivele de recurs trebuie cunoscut ca, trebuie să se refere la motivele de casare si sa fie dezvoltate in mod corespunzator. Recursul este o cale extraordinara de atac, astfel ca in motivele de recurs trebuie sa se arate in mod concret care sunt erorile din hotararea  care se ataca. Critica acestora se face în fapt și în drept. De o deosebita importanta este referirea la probele dosarului din care rezulta astfel de afirmatii.

Tocmai din aceste considerente legea prevede ca, recursul este nul daca motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute de Codul de procedura civila.

In ce priveste motivele de recurs, acestea au fost definite ca fiind ipotezele expres și limitativ prevăzute de lege pentru care se poate cere casarea hotărârii atacate.

Motivele de recurs vizează nelegalitatea hotărârii atacate si sunt doar cele prevăzute limitativ în art. 488 C.pr.civila.

Care sunt motivele de recurs

Prin urmare, casarea unor hotărâri se poate cere numai pentru următoarele motive de nelegalitate:

1. când instanţa nu a fost alcătuită potrivit dispoziţiilor legale;

2. dacă hotărârea a fost pronunţată de alt judecător decât cel care a luat parte la dezbaterea pe fond a procesului sau de un alt complet de judecată decât cel stabilit aleatoriu pentru soluţionarea cauzei ori a cărui compunere a fost schimbată, cu încălcarea legii;

3. când hotărârea a fost dată cu încălcarea competenţei de ordine publică a altei instanţe, invocată în condiţiile legii;

4. când instanţa a depăşit atribuţiile puterii judecătoreşti;

5. când, prin hotărârea dată, instanţa a încălcat regulile de procedură a căror nerespectare atrage sancţiunea nulităţii;

6. când hotărârea nu cuprinde motivele pe care se întemeiază sau când cuprinde motive contradictorii ori numai motive străine de natura cauzei;

7. când s-a încălcat autoritatea de lucru judecat;

8. când hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material.

(2) Motivele prevăzute la alin. (1) nu pot fi primite decât dacă ele nu au putut fi invocate pe calea apelului sau în cursul judecării apelului ori, deşi au fost invocate în termen, au fost respinse sau instanţa a omis să se pronunţe asupra lor.

Intr-un articol anterior aratam ca prin cererea de recurs se formuleaza critici cu privire la modul in care au judecat instantele a caror hotarare se ataca. De asemenea ca, prin motivele de casare nu se poate intregi cererea de chemare in judecata ori cererea reconventionala. De asemenea ca, nici nu se pot schimba obiectul acestora.

Ce trebuie sa cuprinda motivele de recurs conform exigentelor instantei supreme

Inalta Curte de casatie si Justitie Sectia 1 civila prin Decizia nr.804/2020 a retinut ca, potrivit dispoziţiilor imperative prevăzute de art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., cererea de recurs va cuprinde. Motivele de nelegalitate pe care se întemeiază şi dezvoltarea lor. In conformitate cu prevederile art. 487 C. proc. civ. recursul se va motiva prin însăşi cererea de recurs. In afară de cazurile prevăzute la art. 470 alin. (5), aplicabile şi în recurs.

Totodată, conform art. 489 alin. (1) C. proc. civ., recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal. Potrivit alin. (2) al aceluiaşi articol, sancţiunea nulităţii intervine şi în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488 C. proc. civ.

Examinând cererea de recurs, a constatat că aspectele evidenţiate de către recurenta-reclamantă, astfel cum au fost formulate şi dezvoltate, nu conţin precizări care să reprezinte o minimă argumentare în drept a vreunei critici de nelegalitate care să permită încadrarea în vreunul dintre motivele de nelegalitate expres prevăzute de dispoziţiile art. 488 C. proc. civ.

Care este conditia legala

Condiţia legală a dezvoltării motivelor de recurs implică determinarea greşelilor anume imputate instanţei şi încadrarea lor în motivele de nelegalitate limitativ prevăzute de art. 488 pct. 1-8 C. proc. civ.

Prin aspectele evidenţiate în cuprinsul memoriului de recurs, recurenta-reclamantă prezintă pe larg situaţia de fapt şi aduce critici modului în care tribunalul şi curtea de apel au administrat şi apreciat probatoriul, susţinând că pârâta ar fi comis ilegalităţi, ce ar fi fost ignorate de instanţele de judecată.

Criticile referitoare la modalitatea în care instanţele de fond au înţeles să interpreteze probatoriul nu pot constitui motive de nelegalitate ce pot fi deduse judecăţii în calea extraordinară de atac a recursului, ci critici de netemeinicie ce nu pot fi cenzurate de către instanţa de control judiciar, modalitatea de administrare şi interpretare a probatoriilor reprezentând o chestiune de fapt, ce este analizată în cadrul cercetării aspectelor legate de fondul cauzei.

Astfel de critici nu corespund exigenţelor căii de atac a recursului în actuala sa reglementare, ce a fost concepută ca un mijloc procesual menit să asigure un control de legalitate asupra hotărârilor instanţei de apel, exclusiv pentru motivele limitativ enumerate la pct. 1-8 al art. 488 C. proc. civ.

Care este sanctiunea

Înalta Curte reţine că motivarea recursului înseamnă nu doar exprimarea nemulţumirii faţă de hotărârea pronunţată, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părţii, instanţa a pronunţat o hotărâre nelegală, cu indicarea textului de lege încălcat.

În acest sens, dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul arătării cu claritate a acelor critici care, circumscrise fiind motivelor de recurs îngăduite de lege, sunt de natură a evidenţia nelegalitatea hotărârii.

Prin nemotivarea căii de atac în cauză intervine sancţiunea expres prevăzută de lege, respectiv nulitatea recursului, ce poate fi constatată în condiţiile art. 493 alin. (5) C. proc. civ.

În consecinţă, reţinând că în speţă nu este posibilă o încadrare a criticilor de recurs, în condiţiile dispoziţiilor art. 493 alin. (5) C. proc. civ., coroborate cu prevederile art. 489 C. proc. civ., constatând că în cauză nu au fost identificate motive de ordine publică ce ar putea fi invocate din oficiu de către instanţă, Înalta Curte urmează a aplica sancţiunea expres prevăzută de lege, respectiv anularea căii de atac.

Alte spete din care rezulta in ce constau motivele de recurs

Într-o alta speță, instanța a decis că, întrucât recurenta nu a fost legal citată nici în primă instanță și nici în apel, ambele hotărâri sunt lovite de nulitate, ceea ce impune admiterea recursului pentru motivul de casare prevăzut de art. 488 pct. 5 C.pr.civ.

De asemenea, într-o speță, instanța a statuat că niciun judecător nu poate hotărî asupra unei pricini în lipsa părților . De asemenea, și fără legala lor citare. Instanța, în speță, a constatat că judecata s-a dispus fără citarea pârâtei recurente în condițiile art. 153 și urm. C.pr.civ. Hotărârea atacată este lovită de nulitate în condițiile art. 175 alin. 2 C.pr.civ..

Motivul de recurs este prevăzut de art. 488 pct. 5 C.pr.civ., a admis recursul, a casat hotărârea atacată cu trimiterea cauzei la aceeași instanță pentru rejudecare.

Cu ocazia rejudecării, instanța va dispune citarea tuturor părților. Va administra toate probele ce se impun în vederea pronunțării unei hotărâri legale și temeinice.

Într-o altă speță, instanța a statuat că apelul anulat ca netimbrat. A avut in vedere ca,  apelanții nu au fost legal citați, neavând cunoștință de termenul fixat de tribunal pentru judecarea apelului. Aceasta atrage casarea deciziei în temeiul art. 488 pct. 5 C.pr.civ.

Instanța supremă s-a referit la neregularitatea procedurală alegată de titularul căii de atac. Daca se subsumează altui motiv de casare sau de modificare, criticile formulate sunt încadrabile în cazurile care particularizează actul de procedură cu privire la care se susține că a fost nelegal îndeplinit”.

Literatura de specialitate referitor la acest subiect

in ce priveste motivul de recurs prevăzut de art. 488 pct. 5 C.pr.civ.

In articolul „Motivele de recurs conform dispozițiilor NCPC (II) sursa juridice.ro  trateaza acest subiect. Asata ca, se pot include mai multe neregularități de ordin procedural. Incepând de la nesemnarea cererii de chemare în judecată, nelegala citare a uneia dintre părți. De asemenea, nesemnarea cererii reconvenționale, nesocotirea principiilor publicității, oralității, contradictorialității etc.

Conform, sursei https://www.universuljuridic.ro/ cererea de recurs formulată de reclamant. nu conține precizări care să reprezinte o minimă argumentare în drept a vreunei critici de nelegalitate. singura precizare a recurentului fiind aceea că nu s-a prezentat la termenul din data de 31 octombrie 2018. Aceasta intrucât la termenele anterioare judecata cauzei s-a produs și în lipsă, „Gândindu-se” că poate chiar Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor ar fi solicitat judecarea cauzei în lipsă. Menționează că instanța ar fi trebuit să fixe un nou termen de judecată în vederea comunicării întâmpinării depuse de intimată chiar în ziua ședinței de judecată.

Alte articole de acelasi autor:

Autoritatea parinteasca (art.483-512 Codul civil)

Intre ce persoane exista obligatia de intretinere conform Codului civil

Ce prevede codul civil despre intinderea acordului sotilor cand acesta are loc pe cale judiciara

Cum va poate ajuta un avocat in cazul producerii unui accident rutier

Ce trebuie cunoscut despre asigurarea de răspundere civilă și asigurarea de persoane

avocat Bucuresti civil Tudor Ion

https://www.avocat-tudor.ro/

0724260393

 

Avocat Bucuresti

[fc id='1'][/fc]

Back To Top