skip to Main Content
0724.260.393 avocat_tudorion@yahoo.com

Care sunt limitele in care raspunde mandatarul si cum se refera la mandat legislatia cu privire la societatile comerciale

Care sunt limitele in care raspunde mandatarul si cum se refera la mandat legislatia cu privire la societatile comerciale

In ce priveste contractul de mandat, sunt necesare mai intai explicatii despre modul cum acesta este reglementat de codul civil.

In primul rand, este definit ca fiind contractul prin care o parte, numită mandatar, se obligă să încheie unul sau mai multe acte juridice pe seama celeilalte părţi, numită mandant.

Se intelege ca, părţile contractului de mandat pot fi persoane fizice sau juridice, respectiv, mandantul împuterniceşte o altă persoană să încheie acte juridice pe seama sa iar mandatarul se obligăsă încheie acte juridice în numele mandantului.

In continuare se prezinta modalitatile in care poate fi intalnit.

De exemplu, mandatul poate fi cu titlu gratuit sau cu titlu oneros. Se precizeaza insa ca, mandatul dintre două persoane fizice se prezumă insa a fi cu titlu gratuit iar mandatul dat pentru acte de exercitare a unei activităţi profesionale se prezumă a fi cu titlu oneros.

Dacă insa mandatul este cu titlu oneros, iar remuneraţia mandatarului nu este determinată prin contract, aceasta se va stabili potrivit legii, uzanţelor ori, în lipsă, după valoarea serviciilor prestate.

Dreptul la acţiunea pentru stabilirea cuantumului remuneraţiei se prescrie odată cu dreptul la acţiunea pentru plata acesteia.

Mandatul mai poate fi cu sau fără reprezentare.

Astfel, mandatul este cu reprezentare atunci când, prin contract, mandatarul se obligă să încheie acte juridice „pe seama” și în numele mandantului. Mandatarul îl reprezintă pe mandant la încheierea actelor juridice pentru care a fost împuternicit.

Contractul de asistenta juridica este de regulă, un raport de mandat cu reprezentare. In cazul in care obligaţia avocatului se rezuma doar la acordarea de consultaţii juridice exista un contract  de antrepriză.

Dacă din împrejurări nu rezultă altfel, mandatarul îl reprezintă pe mandant la încheierea actelor pentru care a fost împuternicit.

Împuternicirea pentru reprezentare sau, dacă este cazul, înscrisul care o constată se numeşte procură.

Dispoziţiile referitoare la reprezentarea în contracte se aplică în mod corespunzător.

 

  • Cazul special de acceptare tacită

În absenţa unui refuz neîntârziat, mandatul se consideră acceptat dacă priveşte actele a căror încheiere intră în exercitarea profesiei mandatarului ori pentru care acesta şi-a oferit serviciile fie în mod public, fie direct mandantului.

În aplicarea dispoziţiilor alin. (1) se va ţine seama, între altele, de prevederile legale, de practicile statornicite între părţi şi de uzanţe.

  • Care este intinderea mandatului cu reprezentare

Daca mandatul este general, acesta îl autorizează pe mandatar să efectueze numai acte de conservare şi de administrare.

Pentru a încheia acte de înstrăinare sau grevare, tranzacţii ori compromisuri, pentru a se putea obliga prin cambii sau bilete la ordin ori pentru a intenta acţiuni în justiţie, precum şi pentru a încheia orice alte acte de dispoziţie, mandatarul trebuie să fie împuternicit în mod expres.

Mandatul se întinde şi asupra tuturor actelor necesare executării lui, chiar dacă nu sunt precizate în mod expres.

  • Intre ce limite se executa mandatul cu reprezentare

Mandatarul nu poate să depăşească limitele stabilite prin mandat.

Cu toate acestea, el se poate abate de la instrucţiunile primite, dacă îi este imposibil să îl înştiinţeze în prealabil pe mandant şi se poate prezuma că acesta ar fi aprobat abaterea dacă ar fi cunoscut împrejurările ce o justifică. În acest caz, mandatarul este obligat să îl înştiinţeze de îndată pe mandant cu privire la schimbările aduse executării mandatului.

  • Care trebuie sa fie diligenţa mandatarului cu reprezentare

Dacă mandatul este cu titlu oneros, mandatarul este ţinut să execute mandatul cu diligenţa unui bun proprietar. Dacă însă mandatul este cu titlu gratuit, mandatarul este obligat să îl îndeplinească cu diligenţa pe care o manifestă în propriile afaceri.

Mandatarul este obligat să îl înştiinţeze pe mandant despre împrejurările care au apărut ulterior încheierii mandatului şi care pot determina revocarea sau modificarea acestuia.

  • Care sunt obligatiile mandatarului
  1. Obligaţia de a da socoteală, reprezinta principala obligatie a

mandatarului.

Mandatul trebuie îndeplinit în limitele stabilite în contract, orice mandatar fiind ţinut să dea socoteală despre gestiunea sa şi să remită mandantului tot ceea ce a primit în temeiul împuternicirii sale, chiar dacă ceea ce a primit nu ar fi fost datorat mandantului.

În perioada în care bunurile primite cu ocazia executării mandatului de la mandant ori în numele lui se află în deţinerea mandatarului, acesta este obligat să le conserve.

 

De asemenea, conform art.2019 C.civ. exista obligatia de informare.

In acest sens, se prevede ca orice mandatar este ţinut să dea socoteală despre gestiunea sa. De asemenea, el este obligat, la cerere, să înapoieze toate actele sau bunurile primite în temeiul împuternicirii, pentru realizarea obligaţiilor sale, chiar dacă ceea ce a primit nu arfi fost datorat mandantului.

Ca exceptie, mandatarul se poate abate de la instrucţiunile primite, dacă îi este imposibilsă îl înştiinţeze în prealabil pe mandant şi se poate prezuma că acesta ar fi aprobat abaterea dacă ar fi cunoscut împrejurările ce o justifică”, în acest caz, mandatarul fiind obligat să îl înştiinţeze de îndată pe mandant cu privire la schimbările aduse executării mandatului.

2. Dobânzile la sumele datorate

Mandatarul datorează dobânzi pentru sumele întrebuinţate în folosul său începând din ziua întrebuinţării, iar pentru cele cu care a rămas dator, din ziua în care a fost pus în întârziere.

3. Răspunderea pentru obligaţiile terţilor

În lipsa unei convenţii contrare, mandatarul care şi-a îndeplinit mandatul nu răspunde faţă de mandant cu privire la executarea obligaţiilor asumate de persoanele cu care a contractat, cu excepţia cazului în care insolvabilitatea lor i-a fost sau ar fi trebuit să îi fi fost cunoscută la data încheierii contractului cu acele persoane.

Astfel,instanta suprema, intr-o speta referitoare la obligatiile mandatarului, respectiv, nerestituirea preţului încasat de către mandatar a hotarat urmatoarele in legatura cu mijloacele juridice de recuperare la îndemâna mandantului: “Acţiunea în restituire bazată pe îmbogăţirea fără justă cauză are un caracter subsidiar, în sensul că nu poate fi primită când se costată posibilitatea folosirii unei alte acţiuni pentru realizarea dreptului.

Acţiunea pentru plata preţului încasat de mandatar izvorăşte din contractul de mandat încheiat de părţi şi exclude posibilitatea utilizării acţiunii pentru îmbogăţire fără justă cauză.

Acţiunea reclamantei mandante trebuia să fie întemeiată pe prevederile art. 1541 C. civ., potrivit cărora „mandatarul este dator oricând i se va cere, a da seama mandatului de lucrările sale şi de a-i remite ceea ce ar fi primit în puterea mandatului, chiar când ceea ce ar fi primit nu s-ar cuveni mandatului”.

  • Cateva exemple cu privire la mandat din legislatia cu privire la societatile comerciale

In ce priveste conducerea si administarea societatii pe actiuni, se prevede ca preşedintele consiliului este numit de adunarea generală ordinară pentru o durată care nu poate depăşi durata mandatului său de administrator şi poate fi revocat oricând de către organul care l-a ales, respectiv consiliul de administraţie sau, după caz, adunarea generală ordinară.

Raporturile dintre directori şi societate sunt, în general, cele referitoare la mandat.

Răspunderea membrilor directoratului este aceeaşi ca natură juridică cu raspunderea administratorilor.

Durata mandatului de membru al consiliului de supraveghere este stabilită prin actul constitutiv, fără a putea depăşi patru ani (art. 1531 din lege)

Adunarea generală, cu aceeași majoritate, alege altă persoană în locul administratorului revocat, decedat sau care a încetat exercitarea mandatului său.

Administratorilor le este interzis să exercite mandatul de administrator în alte societăţi concurente sau având acelaşi obiect de activitate.

Tot astfel, le este interzis să exercite acelaşi fel de comerţ ori altul concurent pe cont propriu sau pe contul altei persoane fizice sau juridice, sub sancţiunea revocării şi răspunderii pentru daune

Consiliul de administraţie sau, după caz, comitetul de direcţie, unde există, reprezintă societatea în justiţie şi faţă de terţi, putând da mandat de reprezentare oricărui asociat ori chiar unei persoane care nu este membru al consiliului. Consiliul de administraţie își alege dintre membrii săi un preşedinte.

  • Alte articole de acelasi autor:

Ce avantaje si dezavantaje aduce asiguratilor noua lege RCA;

In ce situatii in cazul raspunderii solidare pentru repararea prejudiciului fiecare inculpat raspunde doar pentru responsabilitatea sa;

In ce situatii conflictul de interese este apreciat ca fiind infractiune;

-Ce masuri trebuiesc intreprinse daca ti-a fost avariata masina;

Fapta de evaziune fiscala prevazuta de Legea 241/2005 art.9 lit.b constituie infractiune numai daca s-a produs un prejudiciu;

–A fost condamnat pentru conducerea sub influenta bauturilor alcoolice  dar nu s-a anulat si dreptul de a conduce autovehicule;

In ce cazuri se acorda exercitarea autoritatii parintesti unui singur parinte in caz de divort.

Cabinet avocat Tudor Ion

Responsabilitate, profesionalism, loialitate fata de client

www.avocat-tudor.ro

0724260393

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Avocat Bucuresti

1
Step 1

Consultați un avocat online


keyboard_arrow_leftPrevious

Nextkeyboard_arrow_right

Back To Top