skip to Main Content
0724.260.393 avocat_tudorion@yahoo.com

Periculozitatea infractorului, criterii de evaluare

Periculozitatea infractorului, criterii de evaluare.

Un avocat Bucuresti in penal cu experienta cunoaste prevederile art.72 alin.1 din vechiul Cod penal , care enumera ca fiind criterii generale de individualizare a pedepsei gradul de pericol social al faptei savarsite, persoana faptuitorului si imprejurarile care atenueaza sau agraveaza raspunderea penala.

Noul Cod penal precizeaza conform unui avocat Bucuresti in penal nu numai criteriile principale de individualizare a pedepsei-gravitatea infractiunii savarsite si periculozitatea infractorului-dar si criteriile generale secundare de individualizare a pedepsei, care servesc de fapt la evaluarea primelor. Astfel, in art.74 alin.(1) din noul Cod penal se prevede ca stabilirea duratei ori a cuantumului pedepsei se face in raport de gravitatea infractiunii savarsite si periculozitatea infractorului, care se evalueaza dupa urmatoarele criterii:

  1. a) imprejurarile si modul de comitere a infractiunii, precum si mijloacele folosite;
  2. b) starea de pericol pentru valoarea ocrotita;
  3. c) natura si gravitatea rezultatului produs ori a altor consecinte produse;
  4. d) motivul savarsirii infractiunii si scopul urmarit;
  5. e) natura si frecventa infractiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului;
  6. f) conduita dupa savarsirea infractiunii si in cursul procesului penal;
  7. g) nivelul de educatie, varsta, starea de sanatate, situatia familiala si sociala.

 

  • Ca urmare, se pot desprinde urmatoarele concluzii:

– elementele precizate la literele a)-d) servesc la evaluarea gravitatii infractiunii savarsite iar celelalte la evaluarea periculozitatii infractorului.

– caracterul obligatoriu al criteriilor secundare de individualizare, opereaza in toate cazurile de aplicare a sanctiunilor de drept penal si trebuie aplicate toate, impreuna;

– examinarea persoanei infractorului se face nu izolat de conduita infractionala, ci numai in legatura cu aceasta. Este necesara o abordare dialectica a studiului persoanei infractorului;

– evaluarea circumstantelor favorabile inculpatului (o buna conduita inainte de savarsirea infractiunii, comportarea sincera in cursul procesului penal, are copii in intretinere) trebuie facuta cu luarea in considerare a tuturor datelor cauzei, semnificative sub raportul criteriilor de individualizare a pedepsei (sentimentul de razbunare, a urmarit uciderea victimei, etc, sunt imprejurari ce atribuie faptei o gravitate sporita).

  • speta relevanta privind criteriile de evaluare a periculozitatii infractorului

Un avocat Bucuresti in penal poate sa se refere la urmatoarea speta ca fiind relevanta.

In esență instanta a retinut ca s-a produs o stare de temere în primul rând părții vătămate și în al doilea rând comunității ca urmare a modalității concrete de comitere a faptei, inculpatul acționând cu violență, în plină zi, într-un moment în care în mod normal o persoană ar trebui să se simtă în siguranță pe drumurile publice. S-a precizat că inculpatul are o situație materială precară și nu are o ocupație care să-i confere venituri stabile iar faptul că acesta nu realizează venituri, coroborat și cu fapta care a fost reținută în sarcina sa, poate duce la presupunerea rezonabilă că acesta ar mai putea comite în viitor fapte de aceeași natură, tocmai pentru a-și asigura existența.

S-a mai precizat că în raport de modalitatea de comitere a faptei, împrejurările în care a acționat atât atunci când a comis fapta (în loc public și pe timp de zi, respectiv între blocuri într-un cartier cunoscut situat aproape de centrul localității, în jurul orelor 12,30), cât și după comiterea acesteia, în sensul că a fugit, alegerea unei victime asupra căreia să acționeze cu ușurință care să nu opună rezistență și să aibă posibilități restrânse pentru a riposta sau solicita ajutor ( res pectiv asupra unei femei în vârstă de 53 de ani și care avea mâinile ocupate cu poșeta și cumpărăturile efectuate) atacând-o din spate, scopul comiterii acesteia, urmările produse, respectiv conduita după comiterea faptei nerecunoscând fapta, a rezultat că persoana inculpatului denotă o periculozitate ridicată, întrucât, a dovedit o îndrăzneală neobișnuită și a acționat metodic procedând astfel, ceea ce relevă stăruință în realizarea hotărârii infracționale și deci un grad și mai mare ridicat de pericol social, sens în care s-a apreciat că lăsarea inculpatului în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică.

Analizând situația inculpatului cu referire strict la măsura preventivă adoptată față de acesta, instanța constată că temeiurile care au determinat arestarea se mențin și impun în continuare privarea de libertate.

Infracțiunea pentru care este judecat inculpatul este pedepsită cu închisoarea mai mare de 4 ani iar lăsarea în libertate a acestuia prezintă un pericol concret pentru ordinea publică evidențiat de modalitatea în care fapta a fost comisă, în timpul zilei, într-o zonă relativ centrală, profitând de faptul că partea vătămată era singură, s-a apropiat de acesta venind din spate și i-a smuls lanțul de la gât după care a fugit însă partea vătămată a reușit să-l vadă și ulterior l-a recunoscut. Inculpatul nu are antecedente penale dar pe fondul lipsei mijloacelor de subzistentă există riscul ca inculpatul să reacționeze în același mod în situația în care s-ar ivi condiții favorabile săvârșirii de noi fapte de natură penală.

După comiterea faptei și încercarea acestuia de a-și asigura scăpare prin fugă în inculpatul a fost urmărit de doi martori care împreună cu ajutorul unui polițist comunitar au reușit să îl prindă, inculpatul negând săvârșirea faptei.

Instanța constată că au fost respectate dispozițiile art. 23 din Constituția României precum și art.5 CEDO. De asemenea nu se poate susține nici că se aduce atingere prezumției de nevinovăție de care beneficiază inculpatul.

Deoarece subzistă temeiurile avute în vedere la luarea măsurii preventive instanța apreciază că se impune menținerea măsurii arestării preventive, aceasta neputând fi înlocuită cu alte măsuri preventive neprivative de libertate, tocmai pentru a preîntâmpina săvârșirea altor fapte de aceeași natură sau chiar mult mai grave.

Împotriva încheierii, în termen legal, a declarat recurs inculpatul, apreciind-o ca nelegală și netemeinică, cu motivația  că nu prezintă pericol pentru ordinea publică, este infractor primar și, totodată, există dubii asupra vinovăției sale, având în vedere că nu s-a găsit asupra lui obiectul  presupus sustras prin violență.

Examinând încheierea recurată, sub aspectul criticilor formulate, tribunalul  constată.

Recursul este nefondat.

  • Alte articole de acelasi autor:

Plangerea prealabila • Tot ce trebuie sa cunosti pentru ca sa pornesti cu succes procesul penal

cum te aperi in instanta cand esti acuzat de neacordarea prioritatii de trecere pietonilor angajati in traversarea drumului public;

-in ce consta reaua credinta in cazul savarsirii infractiunii de abandon-de familie si ce prevad celelalte infractiuni contra familiei;

– cand politia nu a probat ca s-a trecut pe culoarea rosie-a semaforului;

-in ce situatii se cere lamurirea ori completarea raportului de expertiza sau o noua expertiza;

-Cum procedam in cazul viciilor ascunse ale constructiilor in vederea tragerii la raspundere a persoanei vinovate

Cand o persoana devine din suspect inculpat si ce drepturi si obligatii are un inculpat in procesul penal;

-in ce situatii este atrasa răspunderea pentru neîndeplinirea îndatoririlor părinteti;

Daca sunteti audiat intr-un dosar penal,dupa ce reguli se face ascultarea,se pun intrebari,raspunsul si consemnarea declaratiei

INTREABA UN AVOCAT

Avocat Bucuresti in penal ofera consultanta, asistenta si reprezentare juridical in penal

www.avocat-tudor.ro

0724260393

avocat_tudorion@yahoo.com

 

Avocat Bucuresti

1
Step 1

Consultați un avocat online


keyboard_arrow_leftPrevious

Nextkeyboard_arrow_right

Back To Top