Pentru ce considerente instanta suprema a hotarat ca indiferent de gradul de îmbibatie alcoolică în sânge este atrasă răspunderea penală a oricărei persoane care săvârşeşte o vătămare corporala din culpă in modalitatea prevazuta de art.196 alin.1 Cod penal

Pentru ce considerente instanta suprema a hotarat ca indiferent de gradul de îmbibatie alcoolică în sânge este atrasă răspunderea penală a oricărei persoane care săvârşeşte o vătămare corporala din culpă in modalitatea prevazuta de art.196 alin.1 Cod penal

Inalta Curte de Casatie si Justitie a avut de examinat sesizarea prin care s-a solicitat pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a următoarei chestiuni de drept: „dacă pentru întrunirea tipicităţii infracţiunii prevăzute de art. 196 alin. (1) din Codul penal, privind vătămarea corporală din culpă, sintagma din teza I a acestui text incriminator, respectiv «(…) sub influenţa băuturilor alcoolice (…)»,trebuie interpretată ca referindu-se la un anumit grad de îmbibaţie de alcool pur în sânge, eventual cel indicat de legiuitor la art. 336 alin. (1) din Codul penal, sau, indiferent de gradul de îmbibaţie alcoolică în sânge, este atrasă răspunderea penală a oricărei persoane care săvârşeşte o vătămare corporal din culpă sub această modalitate normativă, dacă a consumat alcool depistabil prin mijloace tehnice sau medico-legale prevăzute de legislaţie.”

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie prin Decizia 8/2018 a motivat urmatoarele referitor la chestiunea de drept a cărei dezlegare a fost solicitată.
In interpretarea dispoziţiilor art. 196 alin. (1) teza I din Codul penal, care incriminează fapta prevăzută în art. 193 alin. (2) din Codul penal săvârşită din culpă de către o persoană aflată sub influenţa băuturilor alcoolice, existenţa infracţiunii de vătămare corporală din culpă nu este condiţionată de o anumită limită a îmbibaţiei alcoolice. Potrivit art. 196 alin. (1) din Codul penal, fapta prevăzută în art. 193 alin. (2) săvârşită din culpă de către o persoană aflată sub influenţa băuturilor alcoolice ori a unei substanţe psihoactive sau în desfăşurarea unei activităţi ce constituie prin ea însăşi infracţiune se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă.

Elementul material al laturii obiective se realizează prin fapta prevăzută înart. 193 alin. (2), text de lege care incriminează fapta prin care se produ cleziuni traumatice sau este afectată sănătatea unei persoane, a cărei gravitate este evaluată prin zile de îngrijiri medicale de cel mult 90 de zile. Existenţa infracţiunii presupune producerea urmării imediate prevăzute în textul de incriminare în condiţiile în care,în momentul săvârşirii faptei,făptuitorul se află sub influenţa băuturilor alcoolice, sub influenţa unei substanţe psihoactive sau în desfăşurarea unei activităţi ce constituie prin ea însăşi infracţiune. În literatura de specialitate s-a arătat că infracţiunea există indiferent dacă starea sau împrejurarea în care s-a aflat autorul acesteia a influenţat sau nu săvârşirea faptei.

Din examinarea dispoziţiilor art. 196 alin. (1) teza I din Codul penal reiese că legiuitorul a înţeles să incrimineze fapta prevăzută în art. 193 alin. (2) din Codul penal săvârşită din culpă de către o persoană aflată sub influenţa băuturilor alcoolice fără a face vreo referire la o limită a îmbibaţiei alcoolice. Pe cale de consecinţă, existenţa infracţiunii de vătămare corporală din culpă prevăzută de art. 196 alin. (1) teza I din Codul penal nu este condiţionată de o anumită limită a îmbibaţiei alcoolice. Legiuitorul nu a limitat sfera de aplicare a normei de incriminare prin
indicarea explicită a unei anumite limite a îmbibaţiei alcoolice, astfel procedându-se în mod contrar, pe cale de interpretare, s-ar restrânge sfera de protecţie a integrităţii corporale şi a sănătăţii persoanelor, în absenţa unuitemei legal. Infracţiunile prevăzute în dispoziţiile art. 196 alin. (1) din Codul penal şi art.336 alin. (1) din Codul penal au un obiect juridic diferit.

Astfel, în timp ce în cazul infracţiunii de vătămare corporală din culpă prevăzute de art. 196 alin. (1) din Codul penal obiectul juridic constă în relaţiile sociale referitoare la dreptul persoanei la integritate corporală şi sănătate, în ipoteza infracţiunii prevăzute de art. 336 alin. (1) din Codul penal obiectul juridic special este reprezentat de relaţiile sociale referitoare la protecţia siguranţei circulaţiei pe drumurile publice, a căror normal existenţă şi desfăşurare sunt condiţionate de interzicerea conducerii vehiculului sub influenţa băuturilor alcoolice peste o anumită limită sau sub influenţa unor substanţe psihoactive.

Dispoziţiile art. 336 alin. (1) din Codul penal sunt aplicabile numai în ipoteza conducerii vehiculelor pe drumurile publice, în timp ce norma de incriminare cuprinsă în art. 196 alin. (1) teza I din Codul penal nu este limitată lav ătămările corporale produse prin accidentele de circulaţie ale conducătorilor de vehicule pe drumurile publice.
În consecinţă,limita îmbibaţiei alcoolice stabilite de legiuitor în dispoziţiile art. 336 alin. (1) din Codul penal, de 0,80 g/l alcool pur în sânge, nu poate fi preluată, prin analogie, în cazul infracţiunii de vătămare corporală din culpă. Pe de altă parte, limita îmbibaţiei alcoolice stabilite de legiuitor în dispoziţiile art. 336 alin. (1) din Codul penal are rolul de a delimita răspunderea penală a conducătorilor de autovehicule de răspunderea contravenţională a acestora,conform art. 102 alin. (3) lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, conducerea sub influenţa băuturilor alcoolice de către o persoană ce are în sânge o îmbibaţie alcoolică sub 0,80 g/l alcool pur în sânge constituind contravenţie. Similar, în legislaţia română, limita îmbibaţiei alcoolice are rolul de a delimita forma-tip a infracţiunii de varianta agravată a acesteia, cum este cazul infracţiunii prevăzute în art. 101 din Ordonanţa Guvernului nr. 29/1997privind Codul aerian civil.

Astfel, potrivit art. 101 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 29/1997 privind Codul aerian civil, „efectuarea serviciului de către personalul aeronautic civil sub influenţa băuturilor alcoolice sau a altor substanţe interzise de autoritatea de reglementare constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă”, iar, potrivit alin. (2) din acelaşi act normativ,”efectuarea serviciului având o îmbibaţie alcoolică de peste 0,80 g/l alcoolpur în sânge de către personalul aeronautic civil se pedepseşte cu închisoare de la un an la 5 ani şi interzicerea unor drepturi”.De asemenea,art. 4 alin. (1) din Legea nr. 191/2003 privind infracţiunile la regimul transportului naval prevede că „exercitarea atribuţiilor de serviciusub influenţa băuturilor alcoolice sau a altor substanţe interzise de autoritateade reglementare constituie infracţiune şi se pedepseşte cu amendă”, iar potrivit art. 5 alin. (1) din acelaşi act normativ, „conducerea unei nave sau exercitarea atribuţiilor de serviciu de către o persoană care are în sânge o îmbibaţie alcoolică mai mare de 0,80 g/l alcool pur în sânge sau se află subinfluenţa unor substanţe psihoactive constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă”. În art. 4 alin. (3) din Legea nr.191/2003 legiuitorul stabileşte explicit că „este considerată sub influenţabăuturilor alcoolice persoana care are o îmbibaţie alcoolică în sânge de pânăla 0,80 g/l alcool pur în sânge”.

În ipoteza în care fapta prevăzută înart. 193 alin. (2) din Codul penal este săvârşită din culpă, prin conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care are o îmbibaţie alcoolică de peste 0,80 g/l alcool purîn sânge, suntem în prezenţa unui concurs de infracţiuni între infracţiunea de vătămare corporală din culpă prevăzută de art. 196 alin. (1) teza I din Codul penal şi infracţiunea de conducere a unui vehicul sub influenţa alcoolului sau a altor substanţe prevăzută de art. 336 alin. (1) din Codul penal. Fapta prevăzută în art. 193 alin. (2) din Codul penal săvârşită din culpă prin conducerea pe drumurile publice a unui vehicul de către o persoană care areo îmbibaţie alcoolică de maximum 0,80 g/l alcool pur în sânge întruneşte numai elementele constitutive ale infracţiunii prevăzute de art. 196 alin. (1) teza I din Codul penal.Astfel, săvârşirea faptei de vătămare corporală din culpă de către persoana care conduce pe drumurile publice un vehicul şi are o îmbibaţie alcoolică depeste 0,80 g/l alcool pur în sânge determină existenţa unui concurs de infracţiuni între vătămarea corporală din culpă şi infracţiunea prevăzută înart. 336 alin. (1) din Codul penal, iar nu condiţionarea existenţei infracţiunii de vătămare corporală din culpă prevăzute în art. 196 alin. (1) teza I din Codul penal de o anumită limită a îmbibaţiei alcoolice.

Sub aspect probator, cerinţa ca fapta prevăzută în art. 193 alin. (2) din Codul penal să fie săvârşită din culpă „de către o persoană aflată sub influenţa băuturilor alcoolice” poate fi dovedită prin orice mijloace de probă, iar constatarea existenţei infracţiunii nu este condiţionată de stabilirea exactă a îmbibaţiei alcoolice, întrucât, cu excepţia vătămărilor corporale produse prin accidentele de circulaţie ale conducătorilor de vehicule pe drumurile publice,legislaţia nu reglementează un mecanism obligatoriu de determinare aîmbibaţiei de alcool în sânge sau a concentraţiei de alcool în aerul expirat în momentul imediat al comiterii faptei.

În cazul vătămărilor corporale produse prin accidentele de circulaţie culpă”de către o persoană aflată sub influenţa băuturilor alcoolice” este stabilită în cadrul mecanismului de determinare a îmbibaţiei de alcool în sânge sau aconcentraţiei de alcool în aerul expirat reglementat în art. 88 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 şi în art. 190 alin. (8) din Codul de procedură penală, care permite determinarea exactă a îmbibaţiei de alcool însânge sau a concentraţiei de alcool în aerul expirat.

Din considerentele de mai sus,Inalta Curte de Csatie si Justitie a hotarat admiterea sesizarii prin care se solicită pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a următoarei chestiuni de drept: „dacă pentru întrunirea tipicităţii infracţiunii prevăzute de art. 196 alin. (1) din Codul penal, privind vătămarea corporal din culpă, sintagma din teza I a acestui text incriminator, respectiv «(subinfluenţa băuturilor alcoolice)», trebuie interpretată ca referindu-se la un anumit grad de îmbibaţie de alcool pur în sânge, eventual cel indicat de legiuitor la art. 336 alin. (1) din Codul penal, sau, indiferent de gradul deîmbibaţie alcoolică în sânge, este atrasă răspunderea penală a oricărei persoane care săvârşeşte o vătămare corporală din culpă sub această modalitate normativă, dacă a consumat alcool depistabil prin mijloace tehnice sau medico-legale prevăzute de legislaţie.
„Stabileşte că, în interpretarea dispoziţiilor art. 196 alin. (1) teza I din Codulpenal, care incriminează fapta prevăzută în art. 193 alin. (2) din Codul penal săvârşită din culpă de către o persoană aflată sub influenţa băuturilor alcoolice, existenţa infracţiunii de vătămare corporală din culpă nu este condiţionată de o anumită limită a îmbibaţiei alcoolice.
• Alte articole de acelasi autor:
-Ce este mai favorabil pentru inculpatul care vrea sa recunoasca fapta,un acord de recunoastere a vinovatiei cu procurorul sau procedura simplificata de recunoastere in instanta;
Din ce motive este bine sa se rezerve dreptul de uzufruct sau abitatie la instrainarea unei locuinte si ce greseli trebuie evitate;
Din ce motive nu a fost anulat dreptului de a conduce un vehicul desi a fost condamnat pentru conducerea sub influenta bauturilor alcoolice;
–In ce conditii asiguratorul raspunde pentru repararea prejudiciului cauzat prin accident auto.
-Care este deosebirea dintre masurile de siguranta si pedepse;
-Conditiile in care este angajata raspunderea administratorului fata de societatea comerciala;
– Renuntarea la judecata.
–Ce prevede Regulamentul de organizare şi funcţionare a comisiei de monitorizare şi competenţă profesională pentru cazurile de malpraxis;
– Avocat dreptul muncii.
–Cum a hotarat instanta despre nerespectarea indicatorului cedeaza trecerea si prioritatea de trecere desi petentul a oprit la acest indicator.
Responsabilitate,profesionalism,confidentialitate fata de client.
www.avocat-tudor.ro
0724260393

Distribuie pe:

Avocat Drept Penal | Avocat Divort, Dreptul Familiei | Avocat ANRP | Avocat Societati Comerciale | Avocat Legislatie Rutiera | Avocat Dreptul Transporturilor | Avocat Fiscal | Avocat Achizitii Publice | Avocat CEDO | Avocat Malpraxis | Avocat infractiuni contra sigurantei statului | Avocat infractiuni contra persoanei | Avocat adoptii | Avocat infractiuni contra vietii, integritatii corporale si sanantatii Avocat infractiuni contra patrimoniului | Avocat infractiuni contra familiei | Avocat infractiuni legi speciale | Avocat civil Bucuresti | Avocat penal Bucuresti | Avocat penalist Bucuresti | Avocat drept contencios si administrative | Cabinet avocatura Bucuresti | Avocat Bucuresti | Baroul de avocati Bucuresti | Lawyer Romania | Avocat legislatia muncii | Avocat cetatenie | Avocat drept imobiliar | Avocat codul muncii | Avocat Uniunea Europeana