In ce situatii conflictul de interese si starea de incompatibilitate fac obiectul unui litigiu in instanta ca urmare a evaluarii Agentiei Nationale de Integritate

In ce situatii conflictul de interese si starea de incompatibilitate fac obiectul unui litigiu in instanta ca urmare a evaluarii Agentiei Nationale de Integritate

Sunt situatii in care, conflictul de interese si incompatibilitatea pot apare in activitatea unui functionar public,astfel ca acestea sunt supuse unor evaluari de catre Agentia Nationala de Integritate,iat uneori sunt nevoite sa se apere in instanta de astfel de acuzatii.

Astfel de situatii pot apare ca urmare a faptului ca cel in cauza ar avea un interes personal care influenteaza sau poate sa influenteze indeplinirea atributiilor sale cu obiectivitate si impartialitate. Astfel,se apreciaza ca,interesele private ale functionarului public pot conduce la anumite beneficii pentru sine,dar si pentru familie,rude apropiate,prieteni,persoane sau organizatii ori alte entitati fata de care ar avea anumite datorii.

In consecinta,apare un conflict intre interesele personale si modul de indeplinire a indatoririlor sale oficiale. Spre exemplu,functionarul public participa la luarea unei decizii,aceasta depinzand exclusiv de vointa sa,dar are si un interes privat in urma caruia obtine un beneficiu.

Din legislatia relevanta privind conflictul de interese si incompatibilitatea exemplificam urmatoarele:
-Legea administraţiei publice locale;
-Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei;
-Legea privind statutul aleşilor locali;
-Legea privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor;
-Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate,precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative;
-Legea 95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii;
-Codul penal al Romaniei.

• Ce persoan fac parte din categoria functionarului public conform
legislatiei penale

Pentru ca situatiile de conflict de interese si incompatibilitate pot avea si o conotatie penala,in art. 175 alin. (1) din Codul Penal se arata ca, funcţionarul public este persoana care exercită permanent sau temporar, cu sau fara remuneratie:
exercită atribuţii şi responsabilităţi, stabilite în temeiul legii, în scopul realizării prerogativelor puterii legislative, executive sau judecătoreşti;
-exercită o funcţie de demnitate publică sau o funcţie publică de orice natură;
-exercită, singură sau împreună cu alte persoane, în cadrul unei regii autonome, al altui operator economic sau al unei persoane juridice cu capital integral sau majoritar de stat, atribuţii legate de realizarea obiectului de activitate al acesteia.

De asemenea, este considerată funcţionar public, în sensul legii penale, persoana care exercită un serviciu de interes public pentru care a fost învestită de autorităţile publice sau care este supusă controlului ori supravegherii acestora cu privire la îndeplinirea respectivului serviciu public.

In legea 176/2010 privind integritatea in exercitarea functiilor si demnitatilor publice se arata care sunt categoriile de persoane care au anumite obligatii de integritate si transparenta in exercitarea functiilor si demnitatilor publice.

Astfel de situatii sunt reglementate prin Legea 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei.

• Cum defineste legea conflictul de interese:

Pentru a intelege mai bine ce inseamna conflictul de interese in opinia legiuitorului roman trebuie mai intai sa examinam dispozitiile art.70 din Legea 161/2003.
In acest text de lege se arata ca: prin conflict de interese se înţelege situaţia în care persoana ce exercită o demnitate publică sau o funcţie publică are un interes personal de natură patrimonială, care ar putea influenţa îndeplinirea cu obiectivitate a atribuţiilor care îi revin potrivit Constituţiei şi altor acte normative.

Legea defineste si principiile care stau la baza prevenirii conflictului de interese în exercitarea demnităţilor publice şi funcţiilor publice.
Acestea sunt urmatoarele:
imparţialitatea, integritatea, transparenţa deciziei şi supremaţia interesului public.

• Unele categorii de persoane la care face referire Legea 161/2003
privind situatiile de conflict de interese

Referitor la persoanele care exercită funcţia de membru al Guvernului, secretar de stat, subsecretar de stat sau funcţii asimilate acestora, prefect ori subprefect,in lege se arata ca aceasta este obligată să nu emită un act administrativ sau să nu încheie un act juridic ori să nu ia sau să nu participe la luarea unei decizii în exercitarea funcţiei publice de autoritate, care produce un folos material pentru sine, pentrul soţul său ori rudele sale de gradul I.
Cu toate acestea,obligaţiile prevăzute mai sus nu privesc emiterea, aprobarea sau adoptarea actelor normative.

In ce priveste persoanele care indeplinesc functia de Primar şi viceprimar, primarul general şi viceprimarii municipiului Bucureşti,acestea sunt obligaţi să nu emită un act administrativ sau să nu încheie un act juridic ori să nu emită o dispoziţie, în exercitarea funcţiei, care produce un folos material pentru sine, pentrul soţul său ori rudele sale de gradul I.
Actele administrative emise sau actele juridice încheiate ori dispoziţiile emise cu încălcarea obligaţiilor prevăzute mai sus sunt lovite de nulitate absolută.

Cand este in conflict de interese functionarul public

O categorie de persoane la care Legea 161/2003 face mai multe referiri in ce priveste conflictul de interese,dat fiind si numarul mai mare al acestora este cea a functionarilor publici.
In acest sens, se arata ca,functionarul public este în conflict de interese dacă se află în una dintre următoarele situaţii:
-este chemat să rezolve cereri, să ia decizii sau să participe la luarea deciziilor cu privire la persoane fizice şi juridice cu care are relaţii cu caracter patrimonial;
-participă în cadrul aceleiaşi comisii, constituite conform legii, cu funcţionari publici care au calitatea de soţ sau rudă de gradul I;
-interesele sale patrimoniale, ale soţului sau rudelor sale de gradul I pot influenţa deciziile pe care trebuie să le ia în exercitarea funcţiei publice.

• Cum trebuie sa procedeze functionarul public in cazul unui
conflict de interese

În cazul existenţei unui conflict de interese, funcţionarul public este obligat să se abţină de la rezolvarea cererii, luarea deciziei sau participarea la luarea unei decizii şi să-l informeze de îndată pe şeful ierarhic căruia îi este subordonat direct. Acesta este obligat să ia măsurile care se impun pentru exercitarea cu imparţialitate a funcţiei publice, în termen de cel mult 3 zile de la data luării la cunoştinţă.

În cazurile de mai sus, conducătorul autorităţii sau instituţiei publice, la propunerea şefului ierarhic căruia îi este subordonat direct funcţionarul public în cauză, va desemna un alt funcţionar public, care are aceeaşi pregătire şi nivel de experienţă.
Încălcarea dispoziţiilor alin. poate atrage, după caz,răspunderea disciplinară, administrativă, civilă ori penală, potrivit legii.

• Cum este reglementata incompatibilitatea

In Legea 161/2003 se arata ca incompatibilităţile privind demnităţile publice şi funcţiile publice sunt cele reglementate de Constituţie, de legea aplicabilă autorităţii sau instituţiei publice în care persoanele ce exercită o demnitate publică sau o funcţie publică îşi desfăşoară activitatea, precum şi de dispoziţiile din aceasta lege.

Cu titlu general,calitatea de funcţionar public este incompatibilă cu orice altă funcţie publică decât cea în care a fost numit, precum şi cu funcţiile de demnitate publică.

• Funcţionarii publici nu pot deţine alte funcţii şi nu pot desfăşura alte
activităţi, remunerate sau neremunerate, după cum urmează:
-în cadrul autorităţilor sau instituţiilor publice;
-în cadrul cabinetului demnitarului, cu excepţia cazului în care functionarul public este suspendat din funcţia publică, în condiţiile legii, pe durata numirii sale;
-în cadrul regiilor autonome, societăţilor comerciale ori în alte unităţi cu scop lucrativ din sectorul public;
-în calitate de membru al unui grup de interes economic.

Nu se află în situaţie de incompatibilitate, în sensul prevederilor alin. (2) lit. a) şi c), funcţionarul public care:
-este desemnat printr-un act administrativ, emis în condiţiile legii, să reprezinte interesele statului în legătură cu activităţile desfăşurate de operatorii economici cu capital ori patrimoniu integral sau majoritar de stat, în condiţiile rezultate din actele normative în vigoare;
-este desemnat printr-un act administrativ, emis în condiţiile legii, să participe în calitate de reprezentant al autorităţii ori instituţiei publice în cadrul unor organisme sau organe colective de conducere constituite în temeiul actelor normative în vigoare;
-exercită un mandat de reprezentare, pe baza desemnării de către o autoritate sau instituţie publică, în condiţiile expres prevăzute de actele normative în vigoare.

Nu se află în situaţie de incompatibilitate, în sensul prevederilor de mai sus, funcţionarul public care este desemnat prin act administrativ pentru a face parte din echipa de proiect finanţat din fonduri comunitare nerambursabile postaderare, precum şi din împrumuturi externe contractate sau garantate de stat rambursabile sau nerambursabile, cu excepţi functionarilor publici care exercită atribuţii ca auditor sau atribuţii de control asupra activităţii derulate în cadrul acesteia şi a funcţionarilor publici care fac parte din echipa de proiect, dar pentru care activitatea desfăşurată în cadrul respectivei echipe generează o situaţie de conflict de interese cu funcţia publică pe care o ocupă.

Funcţionarii publici care, în exercitarea funcţiei publice, au desfăşurat activităţi de monitorizare şi control cu privire la societati comerciale alte unităţi cu scop lucrativ de natura celor prevăzute la alin. (2) lit. c) nu pot să-şi desfăşoare activitatea şi nu pot acorda consultantă de specialitate la aceste societăţi timp de 3 ani după ieşirea din corpul funcţionarilor publici.
Funcţionarii publici nu pot fi mandatari ai unor persoane în ceea ce priveşte efectuarea unor acte în legătură cu funcţia publică pe care o exercită.
• Alte articole de acelasi autor:
-Pentru ce motive Curtea Constitutionala a apreciat ca dispoziţiile art. 15 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, sunt formulate insuficient de clar;
–In ce situatii se poate limita programul de vizitare a minorului de catre un parinte dupa divort;
– Avocat accidente – dspagubiri accidente rutiere;
– Care sunt conditiile de admisibilitate a emiterii ordinului de protectie intr-un caz de violenta in familie;
-Cum este aparat dreptul la propria imagine prin mijloace juridice;
–In ce situatii conflictul de interese este apreciat ca fiind infractiune.
–Cum va poate ajuta un avocat in cazul producerii unui accident rutier

Cabinet avocat Tudor Ion
Responsabilitate, professionalism, loialitate fata de client
www.avocat-tudor.ro
0724250393

Distribuie pe:

Avocat Drept Penal | Avocat Divort, Dreptul Familiei | Avocat ANRP | Avocat Societati Comerciale | Avocat Legislatie Rutiera | Avocat Dreptul Transporturilor | Avocat Fiscal | Avocat Achizitii Publice | Avocat CEDO | Avocat Malpraxis | Avocat infractiuni contra sigurantei statului | Avocat infractiuni contra persoanei | Avocat adoptii | Avocat infractiuni contra vietii, integritatii corporale si sanantatii Avocat infractiuni contra patrimoniului | Avocat infractiuni contra familiei | Avocat infractiuni legi speciale | Avocat civil Bucuresti | Avocat penal Bucuresti | Avocat penalist Bucuresti | Avocat drept contencios si administrative | Cabinet avocatura Bucuresti | Avocat Bucuresti | Baroul de avocati Bucuresti | Lawyer Romania | Avocat legislatia muncii | Avocat cetatenie | Avocat drept imobiliar | Avocat codul muncii | Avocat Uniunea Europeana