In ce masura este provocare politieneasca si poate fi acuzat un inculpat de trafic de droguri pe baza afirmatiilor unui colaborator a carui activitate de procurare de droguri nu poate fi controlata si nici nu este confirmata de alte probe

In ce masura este provocare politieneasca si poate fi acuzat un inculpat de trafic de droguri pe baza afirmatiilor unui colaborator a carui activitate de procurare de droguri nu poate fi controlata si nici nu este confirmata de alte probe

In continuarea articolului despre Legea 143/2000 si in ce consta provocarea politieneasca in cazul infractiunilor privind regimul drogurilor si in ce limite trebuie sa actioneze investigatorii acoperiti si colaboratorii acestora mai prezentam alte aspecte,inclusiv din practica autorului.

Avem in vedere ca folosirea investigatorilor acoperiti si a colaboratorilor acestora a fost contestata atat la Curtea Constitutionala cat si in procesele penale aflate pe rolul instantelor.
In mod evident ca folosirea acestora este benefica fenomenului combaterii fenomenului infractional si al aflarii adevarului si ca acestia joaca un rol esential in activitatea de probare a infractiunilor de trafic illicit de droguri.
Cu toate acestea,trebuie facuta o delimitare intre operatiunile sub acoperire,folosirea investigatorilor si colaboratorilor acestora in limitele prevazute de lege si provocarea la care sunt supusi uneori inculpatii,aspect de multe ori sustinut de acestia in fata instantei.

Mai ales ca,in destule cazuri,din dorinta de beneficia de prevederile art.16 din Legea 143/2000,colaboratorii pot sa recurga la actiuni de provocare,sa nu furnizeze informatii corecte,si,chiar daca,in final, ar fi audiati in fata instantei, sa nu spuna adevarul.
Or,daca operatiunea nu se finalizeaza cu un flagrant,nu exista operatiuni de capcanare chimica,odrogul se consuma la analizele de laborator,nu exista persoane care sa confirme ce s-a intamplat la momentul procurarii de droguri,ori alte indicii privind realitatea de la momentul cand a actionat colaboratorul,se ridica mari semne de intrebare daca informatiile furnizate de colaborator sunt corecte si daca s-a actionat legal si corect.

La randul lor,investigatorii sub acoperire pot prelua informatiile colaboratorului,intocmesc procese-verbale in care consemneaza astfel de activitati,dar care nu se pot controla din punct de vedere al veridicitatii si astfel,un inculpat poate fi trimis in judecata pentru trafic illicit de droguri fara sa existe probe certe daca infractiunea a fost sau nu savarsita.

Pe de alta parte,pot fi semne de intrebare si cu privire la consemnarile politistilor care coordoneaza activitatea de procurare de droguri.
Astfel,intr-un caz recent al autorului,am indoieli in ce priveste consemnarile din procesele-verbale incheiate.
S-a consemnat intr-un proces-verbal ca inculpatul a oferit droguri unui numar de 24 de persoane,dar aspectele respective nu s-au verificat in cursul cercetarilor si din acest motiv s-a dispus clasarea.
Cu toate acestea,inculpatul a fost trimis in judecata pe baza unui alt proces-verbal,referitor la activitatea desfasurata de investigatorul acoperit si colaboratorul sau de procurare autorizata de droguri,in conditiile mai sus aratate(colaboratorul a actionat asura uni inculpat dependent de droguri,in cadrul unei manifestari in care este de notorietate ca se consuma droguri,nu se puteaau controla conditiile in care s-a desfasurat activitatea colaboratorului,nu se cunosc discutiile dintre colaborator si inculpat decat din relatarea colaboratorului,lipsa flagrant,etc.).

Asadar,trebuie avut in vedere in ce masura afirmatiilor colaboratorului trebuie sa li se dea crezare,dar si celor consemnate in procesul-verbal incheiat de organul de politie despre activitatea autorizata de procurare de droguri,si in final rechizitoriului,atat timp cat nu se poate controla activitatea colaboratorului si activitatea acestuia s-a desfasurat in scopul de a beneficia de prevederile art.16 din Legea 143/2000.

• Ca sa se poata aprecia daca au fost respectate conditiile prevazute
de lege,este necesar sa examinam ce prevede legea despre investigatorii acoperiti si colaboratorii acestora si in ce conditii trebuie sa se desfasoara activitatea acestora.

Conform art.1 lit.k) din Legea 143/2000 investigatorii acoperiţi sunt poliţişti special desemnaţi să efectueze, cu autorizarea procurorului, activităţi specifice, în vederea strângerii datelor privind existenţa infracţiunii şi identificarea făptuitorilor, şi acte premergătoare, sub o altă identitate decât cea reală, atribuită pentru o perioadă determinată.

In literatura de specialitate s-a aratat despere colaboratori ca acestia sunt persoane care furnizeaza informatii investigatorului acoperit sau il ajuta sa se infiltreze in reteaua infractionala si care face echipa cu investigatorul acoperit introdus in cauza,in scopul descoperirii activitatilor infractionale si a identificarii persoanelor implicate in astfel de activitati.

In practica,colaboratorii investigatorilor acoperiti sunt denuntatorii cercetati in dosare penale pe linie de droguri,care pentru a beneficia de prevederile art.16 din Legea 143/2000 se ofera sa colaboreze cu politia pentru prinderea in flagrant a celor denuntati.

In art.22 din Capitolul III,intitulat Dispozitii procedurale din aceeasi lege se prevede ca, poliţiştii din formaţiunile de specialitate, care acţionează ca investigatori acoperiţi, precum şi colaboratorii acestora pot procura droguri, substanţe chimice, esenţiale şi precursori, cu autorizarea prealabilă a procurorului,în vederea descoperirii activităţilor infracţionale şi a identificării persoanelor implicate în astfel de activităţi.
Actele încheiate de poliţiştii şi colaboratorii acestora, prevăzuţi la alin. (1), pot constitui mijloace de probă

In art.148 din Codul de procedura penala,referitor la utilizarea investigatorilor sub acoperire sau cu identitate reală şi a colaboratorilor se arata ca autorizarea folosirii investigatorilor sub acoperire se poate dispune de procurorul care supraveghează sau efectuează urmărirea penală, pe o perioadă de maximum 60 de zile, dacă:
a) există o suspiciune rezonabilă cu privire la pregătirea sau săvârşirea unei infracţiuni contra securităţii naţionale prevăzute de Codul penal şi de alte legi speciale, precum şi în cazul infracţiunilor de trafic de droguri, trafic de arme, trafic de persoane, acte de terorism sau asimilate acestora, de finanţare a terorismului, spălare a banilor, falsificare de monede ori alte valori, falsificare de instrumente de plată electronică, şantaj, lipsire de libertate, evaziune fiscală, în cazul infracţiunilor de corupţie, al infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie, al infracţiunilor împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene, al infracţiunilor care se săvârşesc prin sisteme informatice sau mijloace de comunicare electronică ori în cazul altor infracţiuni pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de 7 ani sau mai mare ori există o suspiciune rezonabilă că o persoană este implicată în activităţi infracţionale ce au legătură cu infracţiunile enumerate mai sus;
b) măsura este necesară şi proporţională cu restrângerea drepturilor şi libertăţilor fundamentale, date fiind particularităţile cauzei, importanţa informaţiilor sau a probelor ce urmează a fi obţinute ori gravitatea infracţiunii;
c) probele sau localizarea şi identificarea făptuitorului, suspectului ori inculpatului nu ar putea fi obţinute în alt mod sau obţinerea lor ar presupune dificultăţi deosebite ce ar prejudicia ancheta ori există un pericol pentru siguranţa persoanelor sau a unor bunuri de valoare.

(2) Măsura se dispune de procuror, din oficiu sau la cererea organului de cercetare penală, prin ordonanţă care trebuie să cuprindă, în afara menţiunilor prevăzute la art. 286 alin. (2):
a) indicarea activităţilor pe care investigatorul sub acoperire este autorizat să le desfăşoare;
b) perioada pentru care s-a autorizat măsura;
c) identitatea atribuită investigatorului sub acoperire.
(3) În cazul în care procurorul apreciază că este necesar ca investigatorul sub acoperire să poată folosi dispozitive tehnice pentru a obţine fotografii sau înregistrări audio şi video, sesizează judecătorul de drepturi şi libertăţi în vederea emiterii mandatului de supraveghere tehnică. Dispoziţiile art. 141 se aplică în mod corespunzător.
(4) Investigatorii sub acoperire sunt lucrători operativi din cadrul poliţiei judiciare. În cazul investigării infracţiunilor contra securităţii naţionale şi infracţiunilor de terorism pot fi folosiţi ca investigatori sub acoperire şi lucrători operativi din cadrul organelor de stat care desfăşoară, potrivit legii, activităţi de informaţii în vederea asigurării securităţii naţionale.

(5) Investigatorul sub acoperire culege date şi informaţii în baza ordonanţei emise potrivit alin. (1)-(3), pe care le pune, în totalitate, la dispoziţia procurorului care efectuează sau supraveghează urmărirea penală, întocmind un proces-verbal.
(6) În cazul în care desfăşurarea activităţii investigatorului impune participarea autorizată la anumite activităţi, procurorul procedează potrivit dispoziţiilor art. 150.
(7) Organele judiciare pot folosi sau pune la dispoziţia investigatorului sub acoperire orice înscrisuri ori obiecte necesare pentru desfăşurarea activităţii autorizate. Activitatea persoanei care pune la dispoziţie sau foloseşte înscrisurile ori obiectele nu constituie infracţiune.

(8) Investigatorii sub acoperire pot fi audiaţi ca martori în cadrul procesului penal în aceleaşi condiţii ca şi martorii ameninţaţi.
(9) Durata măsurii poate fi prelungită pentru motive temeinic justificate, în cazul în care sunt îndeplinite condiţiile prevăzute la alin. (1), fiecare prelungire neputând depăşi 60 de zile. Durata totală a măsurii, în aceeaşi cauză şi cu privire la aceeaşi persoană, nu poate depăşi un an, cu excepţia infracţiunilor contra vieţii, securităţii naţionale, infracţiunilor de trafic de droguri, trafic de arme, trafic de persoane, acte de terorism, spălare a banilor, precum şi infracţiunilor împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene.
(10) În situaţii excepţionale, dacă sunt îndeplinite condiţiile prevăzute la alin. (1), iar folosirea investigatorului sub acoperire nu este suficientă pentru obţinerea datelor sau informaţiilor ori nu este posibilă, procurorul care supraveghează sau efectuează urmărirea penală poate autoriza folosirea unui colaborator, căruia îi poate fi atribuită o altă identitate decât cea reală. Dispoziţiile alin. (2)-(3) şi (5)-(9) se aplică în mod corespunzător.

• ce prevede art.149 din Codul de procedura penala referitor la
măsurile de protecţie a investigatorilor sub acoperire şi a colaboratorilor:

-Identitatea reală a investigatorilor sub acoperire şi a colaboratorilor cu o altă identitate decât cea reală nu poate fi dezvăluită.
-Procurorul, judecătorul de drepturi şi libertăţi, judecătorul de cameră preliminară sau instanţa de judecată are dreptul de a cunoaşte adevărata identitate a investigatorului sub acoperire şi a colaboratorului, cu respectarea secretului profesional.
-Investigatorul sub acoperire, colaboratorul, informatorul, precum şi membrii de familie ai acestora sau alte persoane supuse ameninţărilor, intimidărilor sau actelor de violenţă, în legătură cu activitatea desfăşurată de investigatorul sub acoperire, informator sau colaborator, pot beneficia de măsuri specifice de protecţie a martorilor, potrivit legii.

In literatura de specialitate s-a arata ca daca circumstantele cauzei arata ca politistii sub acoperire nu s-au limitat doar la a obtine informatii despre activitatea infractionala,ci au exercitat o influenta de natura sa-l incite pe inculpat,acestia si-au depasit atributiile si au provocat savarsirea de infractiuni,nu au respetat prevederile de mai sus ale Legii 143/2000.
• Alte articole de acelasi autor:
-Ce prevede legea despre independenta sotilor si controlul corespondentei celuilalt sot;
-Intre ce persoane exista obligatia de intretinere conform Codului civil;
-In ce conditii se apreciaza ca divortul este din culpa unuia dintre soti;
-Ce prevede Codul civil despre intinderea acordului sotilor cand acesta are loc pe cale judiciara;
-Din ce motive nu a fost anulat dreptului de a conduce un vehicul desi a fost condamnat pentru conducerea sub influenta bauturilor alcoolice;
–In ce conditii asiguratorul raspunde pentru repararea prejudiciului cauzat
prin accident auto.
-Care este deosebirea dintre masurile de siguranta si pedepse;
-Conditiile in care este angajata raspunderea administratorului fata de
societatea comerciala;
-Renuntarea la judecata.
– Ce prevede Regulamentul de organizare şi funcţionare a comisiei de monitorizare şi competenţă profesională pentru cazurile de malpraxis;
–Avocat dreptul muncii.
Responsabilitate,profesionalism,confidentialitate fata de client.
www.avocat-tudor.ro
0724260393
avocat_tudorion@yahoo.com

Distribuie pe:

Avocat Drept Penal | Avocat Divort, Dreptul Familiei | Avocat ANRP | Avocat Societati Comerciale | Avocat Legislatie Rutiera | Avocat Dreptul Transporturilor | Avocat Fiscal | Avocat Achizitii Publice | Avocat CEDO | Avocat Malpraxis | Avocat infractiuni contra sigurantei statului | Avocat infractiuni contra persoanei | Avocat adoptii | Avocat infractiuni contra vietii, integritatii corporale si sanantatii Avocat infractiuni contra patrimoniului | Avocat infractiuni contra familiei | Avocat infractiuni legi speciale | Avocat civil Bucuresti | Avocat penal Bucuresti | Avocat penalist Bucuresti | Avocat drept contencios si administrative | Cabinet avocatura Bucuresti | Avocat Bucuresti | Baroul de avocati Bucuresti | Lawyer Romania | Avocat legislatia muncii | Avocat cetatenie | Avocat drept imobiliar | Avocat codul muncii | Avocat Uniunea Europeana