In ce fel trebuie sa fie informata o persoana cercetata penal despre acuzatia adusa si care este sanctiunea in caz de nerespectare

In ce fel trebuie sa fie informata o persoana cercetata penal despre acuzatia adusa si care este sanctiunea in caz de nerespectare

Ca avocat penal in Bucuresti cunosc ca informarea unei persoane despre faptul ca este acuzata intr-un proces penal precum si informatiile concrete ce i se prezinta pentru a intelege dimensiunea acuzatiei este de o mare importanta in vederea exercitarii dreptului la aparare si la un proces echitabil.
In ce priveste aceasta notiune,in literatura de specialitate s-a aratat ca informarea despre acuzatia penala reprezinta incunostiintarea oficiala a persoanei acuzate despre natura si intinderea invinuiriise-I este adusa.

• Momente in desfasurarea procesului penal in care acuzatul trebuie
informat despre acuzatia adusa

Dupa cum se va arata,Conventia Europeana a Drepturilor Omului precum si legislatia nationala confera garantii in vederea respectarii acestui drept.
Acestea se prezinta in mai multe forme,in raport de etapa in care se desfasoara procesul penal,dar si de informatiile pe care le detine organul de cercetare penala despre activitatea infractionala care este cercetata.

Astfel, intr-o prima etapa de contact a persoanei cu organele judiciare,conform art.10 Cod procedura penala,suspectul are dreptul de a fi informat de îndată şi înainte de a fi ascultat despre fapta pentru care se efectuează urmărirea penală şi încadrarea juridică a acesteia.
De asemenea,intr-o etapa mai avansata a documentarii activitatii persoanei acuzate,inculpatul are dreptul de a fi informat de îndată despre fapta pentru care s-a pus în mişcare acţiunea penală împotriva lui şi încadrarea juridică a acesteia.

Intotdeauna insa,inainte de a fi ascultaţi, suspectului şi inculpatului trebuie să li se pună în vedere că au dreptul de a nu face nicio declaraţie.
Acesta este asa-numitul drept la tacere,drept de a nu se autoincrimina.

Art.307 din Codul de procedura penala reglementeza aducerea la cunoştinţă a calităţii de suspect, si arata ca,persoanei care a dobândit calitatea de suspect i se aduc la cunoştinţă, înainte de prima sa audiere, această calitate, fapta pentru care este suspectată, încadrarea juridică a acesteia, drepturile procesuale prevăzute la art. 83, încheindu-se în acest sens un proces-verbal.

In ce priveste art.83,la care face referire textul de lege mai sus aratat,in acesta se dispune ca,in cursul procesului penal, inculpatul are următoarele drepturi:
-dreptul de a nu da nicio declaraţie pe parcursul procesului penal, atrăgându-i-se atenţia că dacă refuză să dea declaraţii nu va suferi nicio consecinţă defavorabilă, iar dacă va da declaraţii acestea vor putea fi folosite ca mijloace de probă împotriva sa;
-dreptul de a fi informat cu privire la fapta pentru care este cercetat şi încadrarea juridică a acesteia;
-dreptul de a consulta dosarul, în condiţiile legii;
-dreptul de a avea un avocat ales, iar dacă nu îşi desemnează unul, în cazurile de asistenţă obligatorie, dreptul de a i se desemna un avocat din oficiu;
-dreptul de a propune administrarea de probe în condiţiile prevăzute de lege, de a ridica excepţii şi de a pune concluzii;
-dreptul de a formula orice alte cereri ce ţin de soluţionarea laturii penale şi civile a cauzei;
-dreptul de a beneficia în mod gratuit de un interpret atunci când nu înţelege, nu se exprimă bine sau nu poate comunica în limba română;
-dreptul de a apela la un mediator, în cazurile permise de lege;

O alta modalitate de informare este cea in care,pentru ca persoana acuzata sa fie informata despre rezultatul cercetarilor in urma finallizarii etapei de urmarire penala,copia certificata a rechizitoriului se comunica inculpatului,aspect ce rezulta din dispozitiile art.344 Cod procedura penala.

In fine,conform art.374 Cod procedura penala,in faza de judecata
presedintele explica inculpatului in ce consta invinuirea ce i se aduce,il instiinteaza pe inculpat despre dreptul de a nu face nicio declaratie.

O problema importanta in legatura cu dreptul la informare despre acuzatia adusa unei persoane cercetate intr-o cauza penala este cea privind modul in care se prezinta,respectiv,informarea trebuie sa fie precisa,detailata si completa privind acuzatia adusa.
In lipsa unei informari in conditiile de corectitudine aratate,persoana acuzata nu va cunoaste cu exactitate faptele de care este acuzata si,in mod corespunzator,nu-si poate face o aparare eficienta,fiind incalcat grav dreptul la aparare.

Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, prin art.6 parag.3 lit.a), nu recunoaşte persoanei acuzate doar dreptul de a fi informat cu privire la învinuirea adusă, ci ea nuanţează acest drept, încunoştiinţarea trebuind să fi amănunţită. Prin aducerea la cunoştinţă a învinuirii de o manieră amănunţită, Convenţia a înţeles să impună o informare detaliată, precisă şi completă cu privire la faptele reţinute în sarcina „acuzatului”, precum şi cu privire la încadrarea juridică a acestora.

• cum a motivat respectarea dreptului la informare instanta de
judecata

Considerentele mai sus aratate cu privire la imodul de nformare a unei persoane despre acuzatia adusa rezulta in mod explicit din motivarea instantei data in urmatoarea cauza penala.
Prin actul de sesizare a instanţei,toţi inculpaţii au fost trimişi în judecată reţinându-se ca încadrare juridică faptele prevăzute de art 189 alin 1şi 2 şi art 239 alin 1 cu aplicarea art 33 lit a Cpd penal .

Cu toate acestea, prin procesele verbale de la filele 140,141,142,143 DUP din datele de 17.12.2010, 02.12.2010 , 23.11.2010 , 22.11.2010 inculpaţilor PN , MN, VI şi respectiv AD li s-a prezentat materialul de urmărire penală , procurorul reţinând în sarcina lor faptele prevăzute de art 189 alin 2 şi art 239 alin 1 cu aplicarea art 33 lit a CP, aşadar altele decât cele reţinute în actul de sesizare. Mai mult decât atat , organul de urmărire penală a nesocotit dispoziţiile legale referitoare la prezentarea materialului de urmărire penală nefăcând dovada imposibilităţii prezentării acestuia inculpaţilor CI şi SMG .

La dosarul de urmărire penală există adrese de căutare emise către Direcţia Penitenciarelor şi Primăria localităţii de domiciliu în ceea ce îl priveşte pe inculpatul Chirilă Ionel , adrese la care nu s-a anexat nici un răspuns , neexistând dovada la dosar a efectuării de către procuror oricăror alte diligenţe în sensul îndeplinirii obligaţiilor impuse de prevederile art 254 CPP. Acest text de lege impune în sarcina organului de urmărire penală efectuarea oricăror acte din cuprinsul cărora să rezulte dincolo de orice dubiu imposibilitatea prezentării materialului de urmărire penală , inclusiv emiterea unui mandat de aducere şi efectuarea unor verificări la Serviciul de Evidenţă a Populaţiei pentru identificarea domiciliului persoanei ce urmează a fi trimisă în judecată .

Garanţiile oferite inculpaţilor prin lege au fost încălcate încă din momentul începerii urmăririi penale .Prin rezoluţia întocmită de organele de poliţie, confirmată prin rezoluţia nr. 978/P/2008 din data de 28.09.2008 s-a început urmărirea penală faţă de toţi cei şase inculpaţi pentru săvîrşirea infracţiunii de lipsire de libertate în mod ilegal , faptă prevăzută şi pedepsită de art 189 alin 1 şi 2 CP – filele 5 DUP . La data de 28.09.2008 au fost audiaţi în calitate de învinuiţi AD , MN, SMG , fără a se încheia un proces verbal de aducere la cunoştinţă a învinuirii care să ateste că organul de urmărire penală a încunoştiinţat învinuitul despre drepturile şi garanţiile procesuale conform art 70 si art 6 alin 1 cpp,indicându-se doar pe formularul pe care s-a luat declaraţia încadrarea juridică a faptei în art 189 alin 1 si 2 CP- filele 105,113, 119 DUP. O zi mai târziu aceştia sunt audiaţi în calitate de inculpaţi fără ca la dosar sa existe ordonanţa de punere în miscare a acţiunii penale şi fără ca acestora să li se aducă la cunoştinţă fapta pentru care s-a pus în miscare acţiunea penală în ceea ce îi priveşte- filele 110,116,122 DUP . Ceilalţi trei învinuiţi nu au fost audiaţi şi nici nu li s-a adus la cunoştinţă învinuirea deşi la dosar nu există dovada imposibilităţii efectuării acestor acte.

La filele 125 şi 127 există două procese verbale de căutare datate 27.09.2008 prin care se atestă că PN şi CI nu au fost găsiţi la domiciliu , rudele învederând organului de cercetare penală că cei doi sunt plecaţi la o nuntă .
La data de 22.09.2009 prin rezoluţia aflată la fila 133 DUP procurorul a început urmărirea penală faţă de toate cele sase persoane trimise în judecată şi pentru infracţiunea de ultraj prevăzută şi pedepsită de art 239 alin 1 CP , fără ca acest act să îndeplinească toate cerinţele art 288 alin 1 CPP. Încă o dată dreptul la apărare al inculpaţilor a fost încălcat , organul de urmărire penală neextinzând prin ordonanţă procesul penal şi neschimbând încadrarea juridica a faptei pentru ca apoi să aducă la cunostinţă inculpaţior noua încadrare juridica, faţă de care aceştia să işi construiască apărările.
Paragrafele 2 şi 3 ale art.6 CEDO reglementează garanţii speciale procesului penal, garanţii care nu au autonomie şi valoare proprie, valoarea lor putându-se determina doar prin raportare la funcţiile pe care le îndeplinesc în cadrul procesului penal. Garanţiile speciale acordate unei persoane acuzate de săvârşirea unei fapte prevăzute de legea penală, prevăzute în paragraful 3 al. art.6 din Convenţie nu sunt decât aplicaţii particulare ale dreptului la un proces echitabil, reglementat în întregul ansamblu al art. 6 CEDO. De aceea, aceste garanţii nu au o finalitate prin ele însele, ci sunt părţi integrante ale dreptului la un proces echitabil în materie penală. Sub influenţa exercitată de Convenţie asupra dreptului procesual penal intern, art.6 al.3 3 C.p.p. are un nou conţinut ca urmare a modificării operate prin Legea nr.281/2003, conţinut puternic inspirat din prevederile art.6 parag.3 lit.a) şi b) din CEDO, ambele reglementări apărând ca veritabile garanţii ale dreptului la apărare, atât pe plan internaţional, cât şi pe plan intern.

Garanţiile speciale aduse de art.6 parag.3 lit.a) CEDO, se referă şi la dreptul învinuitului de a fi informat, în termenul cel mai scurt, despre natura şi cauza acuzaţiei ce i se aduce.
În ceea ce priveşte înţelesul noţiunii de informare, acesta nu este altul decât acela de aducere la cunoştinţa celui „acuzat” a faptelor materiale pentru care este învinuit şi a încadrării juridice date acestora.

Curtea a pus în atenţia statelor necesitatea ca această activitate procesuală să se desfăşoare cu o maximă diligenţă din partea autorităţilor competente, având în vedere importanţa deosebită a acestui moment care marchează încunoştiinţarea oficială a celui vizat despre acuzaţia ce i se aduce. O astfel de îndrumare din partea Curţii a fost dată în cazul Mattoccia c/Italia.
Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, prin art.6 parag.3 lit.a), nu recunoaşte celui „acuzat” doar dreptul de a fi informat cu privire la învinuirea adusă, ci ea nuanţează acest drept, încunoştiinţarea trebuind să fi amănunţită.

Prin aducerea la cunoştinţă a învinuirii de o manieră amănunţită, Convenţia a înţeles să impună o „informare” detaliată, precisă şi completă cu privire la faptele reţinute în sarcina „acuzatului”, precum şi cu privire la încadrarea juridică a acestora.
Această garanţie reprezintă una din condiţiile esenţiale ale unui proces echitabil , ea fiind strâns legată şi de garantarea dreptului la apărare, potrivit parag.3 lit.b) şi c);aducerea la cunoştinţă a învinuirii într-un mod detaliat, complet, clar şi precis reprezintă totodată şi o premisă pentru o bună construire a apărării.
În privinţa înţelesului noţiunilor „natura şi cauza acuzaţiei”, acestea au în vedere obligaţia organelor competente de a aduce la cunoştinţa celui acuzat, atât faptele materiale reţinute în sarcina acestuia – cauza acuzaţiei, dar şi încadrarea juridică dată acestora.
De asemenea, condiţia informării în cel mai scurt termen subzistă şi în situaţia schimbării „acuzaţiei”, fie sub aspectul faptelor materiale comise, fie sub cel al încadrării juridice. În această ipoteză, necesitatea încunoştiinţării celui „acuzat” despre modificările intervenite, în cel mai scurt termen, se impune pentru ca acesta, în raport de noua situaţie de fapt şi de drept, să beneficieze de timpul necesar şi de „înlesnirile” necesare pregătirii unei bune apărări.
Având în vedere cele menţionate mai sus , văzând şi dispoziţiile art. 332 Cod procedură penală va restitui cauza Parchetului de pe lângă Judecătoria Bicaz pentru a se reface actele de urmărire penală viciate.

• Jurisprudenta CEDO despre dreptul la informare

Art. 6 § 3 lit. a. Curtea aminteşte că o persoană acuzată penal trebuie să fie informată în cel mai scurt timp şi de o manieră detaliată asupra cauzei acuzaţiei, adică a faptelor materiale care sunt puse în sarcina sa, precum şi asupra naturii acuzaţiei, adică calificarea juridică a faptelor. Este adevărat că întinderea acestor informaţii variază în funcţie de împrejurările cauzei, însă acuzatul trebuie să dispune de elemente suficiente pentru a înţelege în întregime acuzaţia îndreptată împotriva sa. Caracterul adecvat al informării se apreciază în raport e prevederile art. 6 § 3 lit. d) din Convenţie.
• Alte articole de acelasi autor:
-Ce infractiuni contra securitatii nationale prevede Codul penal;
–Ce argumente in vederea inlocuirii masurii controlului judiciar pe cautiune au sustinut procurorii in cazul lui Sebastian Ghita si ce a sustinut apararea;
–Plata a jumatate din cuantumul amenzii la contraventii rutiere nu inseamna recunoasterea faptei;
–Persoana retinuta in flagrant, cercetata pentru infractiunile de acces ilegal la un sistem informatic si efectuarea de operaţiuni financiare în mod fraudulos fiind surprinsa ca efectua operatiuni cu carduri falsificate;
–In ce situatii se aplica răspunderea pentru prejudiciile cauzate de lucruri.
Profesionalism,reponsabilitate,loialitate fata de client.
www.avocat-tudor.ro
0724260393

Distribuie pe:

Avocat Drept Penal | Avocat Divort, Dreptul Familiei | Avocat ANRP | Avocat Societati Comerciale | Avocat Legislatie Rutiera | Avocat Dreptul Transporturilor | Avocat Fiscal | Avocat Achizitii Publice | Avocat CEDO | Avocat Malpraxis | Avocat infractiuni contra sigurantei statului | Avocat infractiuni contra persoanei | Avocat adoptii | Avocat infractiuni contra vietii, integritatii corporale si sanantatii Avocat infractiuni contra patrimoniului | Avocat infractiuni contra familiei | Avocat infractiuni legi speciale | Avocat civil Bucuresti | Avocat penal Bucuresti | Avocat penalist Bucuresti | Avocat drept contencios si administrative | Cabinet avocatura Bucuresti | Avocat Bucuresti | Baroul de avocati Bucuresti | Lawyer Romania | Avocat legislatia muncii | Avocat cetatenie | Avocat drept imobiliar | Avocat codul muncii | Avocat Uniunea Europeana