In ce consta provocarea politieneasca la infractiunile privind regimul drogurilor si in ce limite trebuie sa actioneze investigatorii acoperiti si colaboratorii acestora

In ce consta provocarea politieneasca la infractiunile privind regimul drogurilor si in ce limite trebuie sa actioneze investigatorii acoperiti si colaboratorii acestora

Ca avocat in Baroul Bucuresti,in dosare trafic de droguri, Legea 143/2000,am constatat ca in unele dosare in care documentarea activitatii infractionale se facea prin investigatori acoperiti si colaboratorii acestora,inculpatii au sustinut ca au savarsit infractiunea datorita provocarii politiei. De asemenea,in aceleasi circumstante,au mai sustinut si ca nu sunt traficanti de droguri ci doar consumatori,chiar ocazionali.

In astfel de cazuri a revenit instantei sa verifice care este adevarul,in ce masura a existat o provocare politieneasca,daca au fost depasite atributiile investigatorului acoperit de simpla investigatie pasiva sau daca,dimpotriva, inculpatul nu a declarat realitatea pentru a nu fi sanctionata fapta sa.
Tot din experienta am constatat si ca in desfasurarea unor astfel de activitati,uneori intervine subiectivitatea ori exagerarea din partea investigatorilor acoperiti sau a colaboratorilor acestora. Acestia din urma au avut in unele cazuri anumite interese in raport de dosare instrumentate,ceea ce a facut ca adevarul sa devina mai dificil de stabilit.

De aceea,legislatia europeana precum si cea romaneasca face distinctie intre operatiunile sub acoperire autorizate si provocarea politieneasca.
Legislatia romana reglementeaza operatiunile sub acoperire,folosirea investigatorilor acoperiti si colaboratorilor acestora, supravegherea fiind efectuata de procuror si controlata de instanta de judecata. O realitate o reprezinta si faptul ca activitatile de descoperire si documentare a infractiunilor la regimul drogurilor au devenit tot mai dificile.
De aceea,in Legea nr.143/2000 au fost introduse dispozitii privind folosirea investigatorilor acoperiti si colaboratorilor acestora in vederea descoperirii unor astfel de infractiuni.

• Cum defineste legea investigatorii acoperiti

In art.1 lit.k) din Legea 143/2000 se defineste notiunea de investigator acoperit astfel: investigatori acoperiţi sunt poliţiştii special desemnaţi să efectueze, cu autorizarea procurorului, activităţi specifice, în vederea strângerii datelor privind existenţa infracţiunii şi identificarea făptuitorilor, şi acte premergătoare, sub o altă identitate decât cea reală, atribuită pentru o perioadă determinată;

• Ce dispune legea despre modul cum actioneaza investigatorii
acoperiti

Acest aspect rezulta din dispozitiile art.22 alin.1) din Legea nr.143/2000 in care se arata ca poliţiştii din formaţiunile de specialitate, care acţionează ca investigatori acoperiţi, precum şi colaboratorii acestora pot procura droguri, substanţe chimice, esenţiale şi precursori, cu autorizarea prealabilă a procurorului, în vederea descoperirii activităţilor infracţionale şi a identificării persoanelor implicate în astfel de activităţi.

De asemenea,in alin.20 al aceluiasi articol se arata ca actele încheiate de poliţiştii şi colaboratorii acestora, prevăzuţi la alin. (1), pot constitui mijloace de probă.

• Ce sunt colaboratorii

In doctrina s-a aratat ca acestia sunt persoane fizice care furnizeaza informatii investigatorului sub acoperire sau il ajuta pe acesta sa se infiltreze in reteua infractionala,si care face echipa cu investigatorul acoperit introdus in cauza,in scopul descoperirii activitatilor infractionale si identificarii persoanelor implicate in aceste activitati(L.C.Lascu,Dreptul 7/2002).

• Exemple din doctrina in ce priveste provocarea politieneasca la
regimul infractiunilor la regimul drogurilor:

-a existat provocare pentru ca politistii sub acoperire nu s-au limitat doar la a obtine informatii despre activitatea infractionala ci au exercitat influenta de natura sa-l incite pe faptuitor sa comita infraciunea;
-folosirea agentilor sub acoperire nu trebuie sa aduca atingere principiului loialitatii administrarii probelor in procesul penal.
-provocarea politieneasca este interzisa pentru ca prin intermediul ei politistul actioneaza asupra psihicului unei persoane facand sa se nasca in mintea acesteia ideea de a savarsi o infractiune la regimul drogurilor.

Conform art.101 NCPP este oprit a se întrebuinţa violenţe, ameninţări ori alte mijloace de constrângere, precum şi promisiuni sau îndemnuri în scopul de a se obţine probe.
Nu pot fi folosite metode sau tehnici de ascultare care afectează capacitatea persoanei de a-şi aminti şi de a relata în mod conştient şi voluntar faptele care constituie obiectul probei, interdicţia se aplică chiar dacă persoana ascultată îşi dă consimţământul la utilizarea unei asemenea metode sau tehnici de ascultare.
Este interzis organelor judiciare penale sau altor persoane care acţionează pentru acestea să provoace o persoană să săvârşească ori să continue săvârşirea unei fapte penale, în scopul obţinerii unei probe.
-nu a existat insa provocare daca inculpatul a conceput infractiunea fara interventia investigatorului sub acoperirea iar acesta din urma doar a creat ocazia.
• Un exemplu relevant in care a fost constatata provocarea
politieneasca la infractiunile privind regimul drogurilor rezulta din cauza CEDO Constantin si Stoian impotriva Romaniei

Curtea a aratat ca, pentru a contesta caracterul echitabil al procesului, reclamantii au prezentat doua argumente. In primul rand, acestia au sustinut ca au savarsit infractiunea numai din caua interventiei agentilor provocatori, primul reclamant pretinzand ca a stiut despre operatiunea sub acoperire a politiei, iar al doilea reclamant ca a acceptat sa il insoteasca pe primul reclamant la masina numai pentru a primi banii concubinei sale. In al doilea rand, acestia au sustinut ca, la momentul condamnarii lor, curtea de apel nu a efectuat o examinare amanuntita a probelor.

Curtea reaminteste jurisptudenta sa recenta privind art. 6 in care a dezvoltat conceptul de inscenare ca fiind distinct de folosirea tehnicilor legale ale activitatilor sub acoperire si a reafirmat obligatia instantelor interne de a efectua o examinare atenta a materialului de urmarire penala atunci cand un acuzat invoca utilizarea mijloacelor de constrangere din partea agentilor de politie. In acest context, Curtea a stabilit, de asemenea, ca functia sa in temeiul art. 6 A§ 1 nu este sa determine daca anumite probe au fost obtinute in mod nelegal, ci, mai degraba, sa examineze daca o asemenea “nelegalitate” a avut drept consecinta incalcarea altui drept protejat de Conventie; astfel, trebuie sa examineze calitatea evaluarii de catre instantele interne a pretinsei inscenari si sa se asigure ca acestea au respectat in mod corespunzator drepturile acuzatului la aparare, in special respectarea principiului contradictorialitatii si de egalitate a armelor.

Pentru a constata daca agentul de politie sub acoperire s-a limitat la “investigarea activitatii infractionale intr-un mod in principal pasiv” in prezenta cauza Curtea tine seama de urmatoarele consideratii.
Nimic din trecutul reclamantilor nu a sugerat o predispozitie spre traficul de droguri. Doar faptul ca unul dintre ei era un consumator de droguri condamnat nu poate schimba concluzia Curtii. Curtea observa ca procurorul nu a oferit detalii si nici nu s-a referit la vreo proba obiectiva, cu privire la pretinsul comportament infractional al reclamantilor, in decizia sa de incepere a urmaririi penale. In plus, nu s-a gasit heroina in posesia primului reclamant sau in casa celui de-al doilea reclamant

De asemenea,Curtea observa ca partile au oferit interpretari diferite ale evenimentelor care au avut loc la 18 noiembrie 2003. Potrivit Guvernului, primul reclamant a acceptat sa intermedieze schimbul intre investigatorul acoperit, a carui identitate nu o cunostea, si al doilea reclamant, iar drogurile gasite in masina agentului proveneau din schimbul respectiv. Cu toate acestea, pretinzand provocarea din partea politiei, primul reclamant a declarat ca a fost informat cu privire la operatiunea sub acoperire, in timp ce al doilea reclamant a pretins ca a fost indus in eroare sa accepte banii; ambii reclamanti sustin ca cele doua grame de heroina gasite de politisti erau cele care au fost acordate de parchet pentru operatiunea sub acoperire.

In lumina acestei controverse si sub rezerva rolului sau subsidiar cu privire la interpretarea probelor, Curtea va examina daca reclamantii au putut sa conteste in mod eficient aspectul provocarii (a se vedea Ramanauskas, pct. 60-61, si Malininas, pct. 34, ambele citate anterior).
Tribunalul a hotarat ca probele obtinute de la reclamanti, investigatorul acoperit si martori au confirmat ca a existat provocare din partea politiei si, prin urmare, a achitat reclamantii pentru acest motiv.

Cu toate acestea, pe baza acelorasi probe, curtea de apel a anulat sentinta si i-a condamnat pe reclamanti pentru trafic de droguri. Procedand astfel, curtea de apel nu a audiat persoanele carora li s-au luat declaratii in fata procurorului si a tribunalului. Aceasta a acordat mai multa importanta declaratiilor obtinute de procuror si a considerat ca declaratiile date in fata instantei nu au fost conforme cu realitatea.

Curtea reitereaza ca, atunci cand i se solicita unei curti de apel a examineze in fapt si in drept si sa se pronunte cu privire la aspectul vinovatiei sau nevinovatiei reclamantului, precum in cazul de fata, aceasta nu poate, in ceea ce priveste procesul echitabil, sa stabileasca faptele in mod corespunzator fara o examinare directa a probelor prezentate in persoana de catre reclamant, in cazul in care acesta sau aceasta sustine ca nu a savarsit fapta presupusa a constitui infractiune
In prezenta cauza, curtea de apel nu a examinat nicio proba si nici nu a audiat in mod direct reclamantii cu privire la fondul acuzatiilor; faptul ca reclamantii nu au solicitat in mod expres examinarea unor probe suplimentare de catre curtea de apel, dupa cum a subliniat Guvernul, nu impiedica instanta respectiva sa ia masuri pozitive in acest sens (a se vedea Danila, citata anterior, pct. 41). De asemenea, ultimul cuvant al reclamantilor in fata instantei nu poate fi echivalat cu dreptul acestora de a fi audiati de instanta in timpul procesului.
In afara de aceasta, sub rezerva faptului ca nu poate trece cu vederea ca depozitiile unui martor in sedinta publica si sub juramant ar trebui intotdeauna sa fie prioritare altor declaratii facute de acelasi martor in cursul urmaririi penale, nici macar atunci cand cele doua sunt contradictorii

Curtea nu este convinsa de rationamentul sumar al curtii de apel pentru a justifica prioritatea acordata declaratiilor obtinute de procuror Curtea observa, in special, ca banuielile nutrite de curtea de de apel privind lipsa de onestitate a martorilor nu erau justificate de constatarile anchetatorilor in aceasta privinta. Faptul ca reclamantii au fost audiati de tribunal si au avut posibilitatea de a supune martorii unei confruntari la acel moment al procedurii nu schimba convingerea Curtii in aceasta privinta.

In cele din urma, spre deosebire de Guvern, Curtea nu este convinsa de raspunsul pe care autoritatile, in special instantele, l-au dat acuzatiilor de constrangere din partea politiei (a se vedea Ramanauskas, citata anterior, pct. 61). Fie ca primul reclamant era sau nu la current cu actiunea politiei si fie ca al doilea reclamant a fost sau nu indus in eroare sa accepte banii, faptele cauzei arata ca, daca nu ar fi existat solicitarea explicita a agentului de a cumpara droguri, nu ar fi avut loc niciunul dintre evenimentele de la 18 noiembrie.

Curtea considera ca curtea de apel nu a examinat in mod corespunzator schimbarea de pozitie a primului reclamant, considerand, fara explicatii suplimentare, ca a refuzat, in fata instantelor, sa admita implicarea sa in traficul de droguri.
In concluzie, avand in vedere importanta si dificultatile sarcinii investigatorilor, Curtea considera, tinand seama de consideratiile precedente, ca actiunile ofiterului de politie sub acoperire si ale colaboratorului acestuia au avut drept consecinta determinarea reclamantilor sa savarseasca fapta penala pentru care au fost condamnati, depasind simpla investigatie pasiva a activitatii infractionale existente, si ca instantele interne nu au investigat suficient acuzatiile de provocare. Pentru aceste motive, procesul reclamantilor a fost privat de caracterul echitabil impus de art. 6 Conventie.
In consecinta, a fost incalcat art. 6 A§ 1 din Conventie in aceasta privinta
• Alte articole de acelasi autor:
-In ce conditii beneficiaza de reducerea pedepsei persoana care a savarsit o infractiune de evaziune fiscal;
Ce informatii trebuie sa furnizeze angajatorul salariatului in mod obligatoriu la incheierea contractului de munca si ce se poate face in caz de neexecutare;
–Pe ce criterii este sanctionata o fapta ca fiind infractiune sau contraventie la Legea nr.50/1991privind autorizarea executarii constructiilor;
–In ce conditii instanta apreciaza ca un conducator auto este in stare de necesitate cand savarseste infractiunea de conducere a unui vehicul fara permis de conducere;
–De ce este considerata Camera preliminara o faza distincta a procesului penal
-Drept penal-legalitate
–In ce conditii asiguratorul raspunde pentru repararea prejudiciului cauzat prin accident auto;
–Ce avantaje prezinta solicitarea de despagubiri accidente in cadrul procesului penal;
– Persoana retinuta in flagrant, cercetata pentru infractiunile de acces ilegal la un sistem informatic si efectuarea de operaţiuni financiare în mod fraudulos fiind surprinsa ca efectua operatiuni cu carduri falsificate;
-Ce criterii a avut in vedere instanta la admiterea cererii de stabilirea paternitatii din afara casatoriei formulata de reclamanta in conditiile in care tatal biologic intervine in solutionarea cererii.

Profesionalism,responsabilitate,loialitate fata de client.
www.avocat-tudor.ro
0724260393
avocat_tudorion@yahoo.com

Distribuie pe:

Avocat Drept Penal | Avocat Divort, Dreptul Familiei | Avocat ANRP | Avocat Societati Comerciale | Avocat Legislatie Rutiera | Avocat Dreptul Transporturilor | Avocat Fiscal | Avocat Achizitii Publice | Avocat CEDO | Avocat Malpraxis | Avocat infractiuni contra sigurantei statului | Avocat infractiuni contra persoanei | Avocat adoptii | Avocat infractiuni contra vietii, integritatii corporale si sanantatii Avocat infractiuni contra patrimoniului | Avocat infractiuni contra familiei | Avocat infractiuni legi speciale | Avocat civil Bucuresti | Avocat penal Bucuresti | Avocat penalist Bucuresti | Avocat drept contencios si administrative | Cabinet avocatura Bucuresti | Avocat Bucuresti | Baroul de avocati Bucuresti | Lawyer Romania | Avocat legislatia muncii | Avocat cetatenie | Avocat drept imobiliar | Avocat codul muncii | Avocat Uniunea Europeana