In ce consta deosebirea dintre traficul de persoane si proxenitism

In ce consta deosebirea dintre traficul de persoane si proxenitism

Despre practicarea prostitutiei se spune ca este una din cele mai vechi meserii din lume.
Realitatea a demonstrat insa ca, in multe cazuri, persoana care practica prostitutia era de fapt o victima a fenomenului traficului de persoane sau a exploatarii sexuale(cum ar fi infractiunea de proxenetism).

Pentru prevenirea si combarea proxenitismului si a exploatarii sexuale in general, pe plan international, dar si de catre legiuitorul roman, au fost intreprinse o serie de masuri. A fost vizata, asa cum s-a aratat in literatura de specialitate, mutarea oprobiului public de la persoana exploatata la cea care exploateaza, ceea ce este de natura sa ajute la sanctionarea adevaratilor vinovati pentru extinderea fenomenului prostitutiei.

Intre infractiunea de proxenitism si cea de trafic de persoane exista unele asemanari, dar si deosebiri, astfel ca este necesar sa examinam in ce consta infractiunea de proxenitism, avand in vedere ca despre infractiunea de trafic de persoane am aratat in articolul anterior.

• Continutul infractiunii de proxenitism

In ce priveste infractiunea de proxenitism, aceasta este incriminata de art.213 Cod penal si consta intr-o varianta tip si doua variante agravante.
Variata tip a infractiunii de proxenitism consta in determinarea sau înlesnirea practicării prostituţiei ori obţinerea de foloase patrimoniale de pe urma practicării prostituţiei de către una sau mai multe persoane

Prima varianta agravanta se retine in cazul în care determinarea la începerea sau continuarea practicării prostituţiei s-a realizat prin constrângere, pedeapsa este închisoarea de la 3 la 10 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.
A doua varianta agravanta se retine daca faptele sunt săvârşite faţă de un minor, situatie in care, limitele speciale ale pedepsei se majorează cu jumătate.

In continutul ultimului alineat din art.213 Cod penal se arata ca prin practicarea prostitutiei se înţelege întreţinerea de acte sexuale cu diferite persoane în scopul obţinerii de foloase patrimoniale pentru sine sau pentru altul.

• Actiunile prin care se comite infractiunea de proxenitism

Din examinarea textului incriminator al infractiunii de proxenitism se constata ca sunt reglementate urmatoarele actiuni:
-determinarea la prostitutie, consta in incurajarea sau convingerea unei persoane sa practice prostitutia(de exemplu prin promisiunea unei vieti fara munca);
-inlesnirea practicarii prostitutiei, actul material se poate realiza prin actiuni prin care se face mai usor de realizat sau de continuat actul prostitutiei.
-constrangerea la prostitutie consta in folosirea unor mijloace fizice sau prin amenintare.

• Cerinta esentiala in cazul infractiunii de proxenitism

In literatura de specialitate s-a aratat ca pentru existenta infractiunii de proxenitism se cere ca o cerinta esentiala, legatura activitatii incriminate cu practicarea prostitutiei ori sa se traga foloase de pe urma acesteia sau sa constituie scopul activitatii.
Daca aceasta legatura a actiunii cu infractiunea de prostitutie nu exista, nu sunt incidente prevederile legale privind proxenitismul.

• raporturile dintre infractiunea de trafic de persoane si infractiunea de proxenitism

Despre infractiunea de trafic de persoane am aratat in articolul anterior.
In ce priveste raporturile dintre infractiunea de trafic de persoane si infractiunea de proxenitism in practica judiciara au existat unele controverse.

Prezentam in continuare doua spete din care se intelege care este raportul dintre cele doua infractiuni.

Instanta suprema s-a pronuntat printr-un recurs in interesul legii, (in varianta constrangerii victimei sa practice prostitutia).

A stabilit raportul dintre infractiunea de trafic de persoane si infractiunea de proxenitism in varianta constrangerii la prostitutie.

A motivat ca, daca in cazul proxenitismului constrangerea este prevazuta numai ca modalitate particulara, agravata, de savarsire alternativ a infractiunii, intr-un asemenea caz recrutarea si traficul de persoane nefiind facute in scopul obligarii la practicarea prostitutiei, care este prestata de bunavoie de persoana vizata, in toate ipotezele savarsirii infractiunii de trafic de persoane, constrangerea constituie mijlocul specific principal de realizare a obiectului material al laturii obiective al acestei infrctiuni.
Ca urmare, atat timp cat nu se evidentiaza existenta constrangerii recrutarea unei persoane pentru prostitutie ori trafic de persoane trebuie incadrata in infractiunea de proxenitism.

Intr-o alta speta, referitor la raportul dintre cele doua infractiuni

Instanta a aratat: Curtea observa că în speța de față, nu este realizată sub aspectul laturii obiective nici una din modalitățile alternative ale infracțiunii de trafic de persoane-și anume recrutarea, transportare, transferarea, adăpostire, primirea, unei persoane în scopul exploatării acesteia, prin vreuna din modalitățile prevăzute în textul de lege indicat anterior-fiind întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de „proxenetism”, prevăzut de art. 329 alin. (1) vechiul Cod penal , respectiv prev. de art. 213 al. 1 noul cod penal, în varianta determinării/ îndemnului la prostituție a înlesnirii practicării acesteia și tragerii de foloase de pe urma acestor activități ilicite în condițiile unui consimtamant valabil exprimat al victimelor, aspecte reieșite din declarațiile părților vătămate date în cursul urmăririi penale.

Analizându-se diferența dintre infracțiunea de proxenetism și infracțiunea de trafic de persoane din punctul de vedere al manierei de exprimare a consimțământului de către victima, Curtea reține că dacă la proxenetism, persoana care este îndemnată sau căreia i se înlesnește practicarea prostituției, își dă acordul în mod nealterat, voința sa de a se prostitua aparținându-i în totalitate, în mod liber, în ceea ce privește traficul de persoane consimțământul la exploatare, inclusiv în forma prostituției, este afectat de violență sau de modalități de captare non-agresivă, în urmărirea aceluiași scop.

Astfel, în varianta de încadrare juridică din rechizitoriu, legiuitorul, în noul cod penal a prevăzut în alineatul final al art. 210 NCP, că respectivul consimtamant al persoanei victima a traficului nu constituie cauză justificativă, însă raportat la noua încadrare juridică stabilită de prima instanță, în disp. art. 213 al. 1 NCP, având corespondent în disp. art. 329 al. 1 VCP , obținerea consimțământului prin constrângere prezintă însemnătate penală.

Din perspectiva acestei dispoziții legale, rezultă voința legiuitorului de a sancționa infracțiunile de trafic de persoane independent de consimțământul victimei, fiind însă relevantă exprimarea acestuia în contextul activității infracționale a inculpaților.

Cu privire la infracțiunile de trafic de persoane și proxenetism, atât parchetul prin rechizitoriu, cât și prima instanță au reținut forma continuată a acestor infracțiuni, întrucât acțiunile inculpaților analizate în cele ce preced s-au desfășurat, evident în baza unei rezoluții infracționale unice, pe o perioadă mai lungă de timp, în aceleași condiții și prin aceleași modalități și, totodată, au vizat același scop.

În sensul acestei concluzii sunt și dispozițiile art. 1 din Legea nr. 678/2001 din care rezultă că infracțiunea de trafic de persoane are un obiect juridic special, având de regulă un subiect pasiv multiplu. În acest context, numărul subiecților pasivi relevă o rezoluție infracționala unică, când se acționează în aceleași condiții.

• Alte articole de acelasi autor:
-Care sunt conditiile atragerii raspunderii persoanelor juridice care au savarsit infractiuni;
-Ce masuri trebuiesc intreprinse daca ti-a fost avariata masina;
-Fapta de evaziune fiscala prevazuta de Legea 241/2005 art.9 lit.b constituie infractiune numai daca s-a produs un prejudiciu;
–A fost condamnat pentru conducerea sub influenta bauturilor alcoolice dar nu s-a anulat si dreptul de a conduce autovehicule;
–In ce cazuri se acorda exercitarea autoritatii parintesti unui singur parinte in caz de divort.
-De ce este necesara modernizarea metodei de efectuare a anchetei psihosociale in cazul stabilirii conditiilor exercitarii autoritatii parintesti de catre instanta de tutela;
– In ce conditii asiguratorul raspunde pentru repararea prejudiciului cauzat prin accident auto;
Persoana retinuta in flagrant, cercetata pentru infractiunile de acces ilegal la un sistem informatic si efectuarea de operaţiuni financiare în mod fraudulos fiind surprinsa ca efectua operatiuni cu carduri falsificate;
– Ce prevede Regulamentul de organizare şi funcţionare a comisiei de monitorizare şi competenţă profesională pentru cazurile de malpraxis;
– Ce trebuie sa stii despre conditiile in care este angajata raspunderea administratorului fata de Societatea Comerciala.
www.avocat-tudor.ro
0724260393

Distribuie pe:

Avocat Drept Penal | Avocat Divort, Dreptul Familiei | Avocat ANRP | Avocat Societati Comerciale | Avocat Legislatie Rutiera | Avocat Dreptul Transporturilor | Avocat Fiscal | Avocat Achizitii Publice | Avocat CEDO | Avocat Malpraxis | Avocat infractiuni contra sigurantei statului | Avocat infractiuni contra persoanei | Avocat adoptii | Avocat infractiuni contra vietii, integritatii corporale si sanantatii Avocat infractiuni contra patrimoniului | Avocat infractiuni contra familiei | Avocat infractiuni legi speciale | Avocat civil Bucuresti | Avocat penal Bucuresti | Avocat penalist Bucuresti | Avocat drept contencios si administrative | Cabinet avocatura Bucuresti | Avocat Bucuresti | Baroul de avocati Bucuresti | Lawyer Romania | Avocat legislatia muncii | Avocat cetatenie | Avocat drept imobiliar | Avocat codul muncii | Avocat Uniunea Europeana