skip to Main Content
0724.260.393 avocat_tudorion@yahoo.com

In ce cazuri solutia de renuntare la urmarirea penala nu este confirmata de judecatorul de camera preliminara

In ce cazuri solutia de renuntare la urmarirea penala data de procuror nu este confirmata de judecatorul de camera preliminara  

 

Renuntarea la urmarirea penala in cazul unor infractiuni,ca detinerea de droguri de risc pentru consum propriu, solutie ce era dispusa de catre procuror in vechea reglementare  a art.318 Cod procedura penala, in  calitate de avocat, am constatat-o in mai multe cazuri.

Conform art.318 Cod proceduta penala, renuntarea la urmarirea penala reprezenta o modalitate de rezolvare a cauzei penale,care se dispunea in mod exclusiv de catre procuror,in cazul infractiunilor pentru care legea prevedea pedeapsa amenzii sau pedeapsa inchisorii de cel mult 7 ani si se constata ca nu exista un interes public in efectuarea urmaririi penale.

 

Procedura presupunea o etapa in minus fata de  noua reglementare,pentru ca procurorul era cel care instrumenta cauza si dispunea,daca era cazul, solutia de renuntare la urmarirea penala. Se respectau in acest fel principiile solutionarii cu celeritate a cauzei si oportunitatii si apreciez ca procurorul avea suficiente motive sa dispuna o astfel de solutie,ca rezultat al audierii persoanei in cauza in mod direct precum si al administrarii probelor.

 

Cu toate acestea,s-a considerat ca,in unele situatii procurorul ar putea fi subiectiv precum si ca o astfel  de solutie trebuie data doar de instantele judecatoresti. Ca urmare,prin Decizia pronunțată în ședința din 20 ianuarie 2016, Curtea Constituțională, cu majoritate de voturi, a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile art. 318 din Codul de procedură penală sunt neconstituționale. Curtea a reținut că dispozițiile criticate contravin principiului legalității, prevăzut de art. 1 alin. (5) din Constituție, precum și prevederilor art. 124 alin. (1) coroborate cu art. 126 alin. (1), potrivit cărora justiția se înfăptuiește în numele legii și se realizează prin instanțele judecătorești stabilite de lege.

 

Cu alte cuvinte,decizia Curţii Constituţionale nr. 23/2016 prin care s-a constatat că renunţarea la urmărirea penală de către procuror, fără ca aceasta să fie supusă controlului şi încuviinţării instanţei de judecată, echivalează cu exercitarea de către procuror a unor atribuţii ce aparţin sferei competenţelor instanţelor judecătoreşti, reglementată la art. 126 alin. (1) din Constituţie, potrivit căruia justiţia se realizează prin Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi prin celelalte instanţe judecătoreşti stabilite de lege, motiv pentru care s-a constatat că întreaga instituţie a renunţării de către procuror la urmărirea penală, astfel cu era aceasta reglementată la art. 318 alin. (1) CPP contravine legii fundamentale;

 

In consecinta,art.318 a fost modificat,in prezent aplicandu-se noua sa reglementare,care presupune confirmarea solutiei procurorului de catre judecatorul de drepturi si libertati, ceea ce inseamna o procedura in plus,la instanta de judecata. Dar,pentru ca se verifica solutia procurorului, pot fi emotii in plus pentru persoana in cauza, si,in unele cazuri, chiar,surpriza neplacuta a neconfirmarii solutiei procurorului de catre judecator,dosarul intorcandu-se la procuror pentru completarea urmaririi penale.

 

  • Dispozitiile art.318 Cod procedura penala sunt urmatoarele;
  • Cazurile cand se poate dispune renuntarea la urmarirea penala

Din dispozitiile art.318 rezulta ca renuntarea la urmarirea penala se poate dispune cu indeplinirea cumulativa a urmatoarelor conditii:

-pentru infractiunea cu privire la care a fost sesizat organul de urmarire penala este prevazuta pedeapsa amenzii sau pedeapsa inchisoarii de cel mult 7 ani;

-sa se constate ca nu exista un interes public in efectuarea urmaririi penale

  • Ce criterii se iau in considerare pentru stabilirea lipsei interesului

public

Interesul public se analizează în raport cu:

  1. a) conținutul faptei și împrejurările concrete de săvârșire a faptei;
  2. b) modul și mijloacele de săvârșire a faptei;
  3. c) scopul urmărit;
  4. d) urmările produse sau care s-ar fi putut produce prin săvârșirea infracțiunii;
  5. e) eforturile organelor de urmărire penală necesare pentru desfășurarea procesului penal prin raportare la gravitatea faptei și la timpul scurs de la data săvârșirii acesteia;
  6. f) atitudinea procesuală a persoanei vătămate;
  7. g) existența unei disproporții vădite între cheltuielile pe care le-ar implica desfășurarea procesului penal și gravitatea urmărilor produse sau care s-ar fi putut produce prin săvârșirea infracțiunii.

 

In mod diferentiat se au in vedere urmatoarele situatii:

  1. Când autorul faptei este cunoscut, la aprecierea interesului public

sunt avute în vedere și persoana suspectului sau a inculpatului, conduita avută anterior săvârșirii infracțiunii, atitudinea suspectului sau a inculpatului după săvârșirea infracțiunii și eforturile depuse pentru înlăturarea sau diminuarea consecințelor infracțiunii.

  1. Atunci când autorul faptei nu este identificat, se poate dispune

renunțarea la urmărirea penală prin raportare doar la criteriile prevăzute la alin. (2) lit. a), b), e) și g).

 

  • In ce cazuri nu se poate dispune renuntarea la urmarirea penala

Nu se poate dispune renunțarea la urmărirea penală pentru infracțiunile care au avut ca urmare moartea victimei.

 

  • Ce obligatii poate sa dispuna procurorul , după consultarea suspectului sau a inculpatului, ca acesta să îndeplinească :
  1. a) să înlăture consecințele faptei penale sau să repare paguba produsă ori să convină cu partea civilă o modalitate de reparare a acesteia;
  2. b) să ceară public scuze persoanei vătămate;
  3. c) să presteze o muncă neremunerată în folosul comunității, pe o perioadă cuprinsă între 30 și 60 de zile, în afară de cazul în care, din cauza stării de sănătate, persoana nu poate presta această muncă;
  4. d) să frecventeze un program de consiliere.

 

De mentionat ca,in cazul în care procurorul dispune ca suspectul sau inculpatul să îndeplinească obligațiile aratate stabilește prin ordonanță termenul până la care acestea urmează a fi îndeplinite, care nu poate fi mai mare de 6 luni sau de 9 luni pentru obligații asumate prin acord de mediere încheiat cu partea civilă și care curge de la comunicarea ordonanței.

 

  • In ce caz se revoca ordonanta

În cazul neîndeplinirii cu rea-credință a obligațiilor în termenul prevăzut procurorul revocă ordonanța. Sarcina de a face dovada îndeplinirii obligațiilor sau prezentarea motivelor de neîndeplinire a acestora revine suspectului ori inculpatului.

 

  • Ordonanta se comunica si judecatorului de camera preliminara

pentru confirmare

Ordonanța prin care s-a dispus renunțarea la urmărirea penală,se comunică în copie, după caz, persoanei care a făcut sesizarea, părților, suspectului, persoanei vătămate și altor persoane interesate și se transmite, spre confirmare, în termen de 10 zile de la data la care a fost emisă, judecătorului de cameră preliminară de la instanța căreia i-ar reveni, potrivit legii, competența să judece cauza în primă instanță.

 

  • In ce consta procedura la camera preliminara

 

Judecătorul de cameră preliminară stabilește termenul de soluționare și dispune citarea persoanelor.

De asemenea,judecătorul de cameră preliminară hotărăște prin încheiere motivată, în camera de consiliu, cu citarea persoanelor precum și cu participarea procurorului, asupra legalității și temeiniciei soluției de renunțare la urmărirea penală. Neprezentarea persoanelor legal citate nu împiedică soluționarea cererii de confirmare.

Judecătorul de cameră preliminară verifică legalitatea și temeinicia soluției de renunțare la urmărirea penală pe baza lucrărilor și a materialului din dosarul de urmărire penală și a înscrisurilor noi prezentate și, prin încheiere, admite sau respinge cererea de confirmare formulată de procuror.

 

  • In cazul în care respinge cererea de confirmare, solutiile judecătorului de cameră preliminară sunt urmatoarele:
  1. a) desființează soluția de renunțare la urmărire penală și trimite cauza la procuror pentru a începe sau a completa urmărirea penală ori, după caz, pentru a pune în mișcare acțiunea penală și a completa urmărirea penală;
  2. b) desființează soluția de renunțare la urmărirea penală și dispune clasarea.

 

In ce priveste completarea urmaririi penale art.323 alin.(3) Cod procedura penala dispune:Ordonanţa de restituire sau de trimitere cuprinde, pe lângă menţiunile arătate la art. 286 alin. (2), indicarea actelor de urmărire penală ce trebuie efectuate ori refăcute, a faptelor sau împrejurărilor ce urmează a fi constatate şi a mijloacelor de probă ce urmează a fi administrate.

 

Iar art.286 alin.(2) Cod procedura penala dispune  ca Ordonanta trebuie sa cuprinda:

-numele, prenumele şi calitatea celui care o întocmeşte;

-fapta care face obiectul urmăririi penale, încadrarea juridică a acesteia şi, după caz, datele privitoare la persoana suspectului sau inculpatului;

-obiectul actului sau măsurii procesuale ori, după caz, tipul soluţiei, precum şi motivele de fapt şi de drept ale acestora;

-date referitoare la măsurile asigurătorii, măsurile de siguranţă cu caracter medical şi măsurile preventive luate în cursul urmăririi;

-alte menţiuni prevăzute de lege;

-semnătura celui care a întocmit-o.

 

  • Încheierea prin care s-a pronunțat una dintre soluții este definitivă.

În cazul în care judecătorul a respins cererea de confirmare a soluției de renunțare la urmărirea penală, o nouă renunțare nu mai poate fi dispusă, indiferent de motivul invocat”.

 

  • Alte articole de acelasi avocat:

La ce moment unei persoane i se atribuie calitatea de suspect in procesul pena;

Ce prevede Ordinul nr. 1343/2006 din 06/11/2006 pentru aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a comisiei de monitorizare şi competenţă profesională pentru cazurile de malpraxis.

– De ce este necesara modernizarea metodei de efectuare a anchetei psihosociale in cazul stabilirii conditiilor exercitarii autoritatii parintesti de catre instanta de tutela;

– Ce avantaje prezinta solicitarea de despagubiri accidente in cadrul procesului penal;

– In ce conditii revine unei persoane raspunderea pentru fapta proprie.

 

Responsabilitate, profesionalism,loialitate fata de client.

www.avocat-tudor.ro

0724260393

 

 

 

Avocat Bucuresti

Ne puteti contacta pentru orice detalii legate de serviciile oferite de cabinetul nostru de avocatura - 0724 260 393

Back To Top web hosting inregistrare domenii gazduire site hosting romania inregistrare domeniu gazduire domenii gazduire site gazduire domenii gazduire web host site magazin online gazduire web magazin online gazduire woocommerce redactare articole articole seo gazduire e-mail advertoriale seo pret advertoriale seo gazduire website gazduire email gazduire mail gazduire e-mail gazduire website agentie web design oferta creare site web oferta creare site web magazin online pret oferta magazin online agentie de web design