skip to Main Content
0724.260.393 avocat_tudorion@yahoo.com

Extradarea ca notiune in procesul penal

Extradarea ca notiune in procesul penal

In ce conditii persoana extradabila beneficiaza de regula specialitatii si un exemplu din practica instantelor

Un cabinet avocat din Bucuresti in penal cunoaste definitia extradarii ca fiind un act bilateral de asistenta juridica internationala prin care un stat solicitat preda la cererea unui stat solicitant o persoana urmarita penal si care se afla pe teritoriul celui dintai.

O alta definitie pe care o cunoaste un avocat din Bucuresti in penal este ca extrădarea este una din formele cooperării judiciare internaţionale în materie penală, constand in procedura prin care un stat suveran (statul solicitat) acceptă să predea unui alt stat (statul solicitant) o persoană care se află pe teritoriul său şi care este urmărită penal sau trimisă în judecată pentru o infracţiune ori este căutată în vederea executării unei pedepse în statul solicitant.

Un avocatt din Bucuresti in penal cunoaste ca institutia extradarii este reglementata in Romania prin Constitutie, art.19, art. 9 din Codul penal si Legea nr.302/2004 privind cooperarea judiciara international in materie penala.

In acest sens, art.19 din Constitutia Romaniei dispune:

-cetateanul roman nu poate fi extradat sau expulzat din Romania.

Prin derogare de la prevederile alin (1) cetatenii romani pot fi extradati in baza conventiilor internationale la care Romania este parte, in conditiile legii si pe baza de reciprocitate.

Cetatenii straini si apatrizii pot fi extradati numai in baza unei conventii internationale sau in conditii de reciprocitate.

Expulzarea sau extradarea se hotaraste de justitie.”

Mentionam ca rolul Ministerului Justitiei si Libertatilor Cetatenesti in cazul extradarii este limitat, in cazul extradarii pasive, doar la examenul de regularitate internationala efectuat anterior sesizarii autoritatilor judiciare iar in cazul extradarii active la intocmirea si transmiterea cererii de extradare, pe baza hotararii instantei competente.

In art. 9 din Codul penal se arata ca extradarea se acorda sau poate fi solicitata pe baza de conventie internationala, pe baza de reciprocitate si, in lipsa acestora, in temeiul legii.

Unele referiri cu privire la extradare se regasesc si in art.522/1 din Codul de procedura penala si anume cu privire la la rejudecarea celor judecati in lipsa in caz de extradare “ (1)in cazul in care se cere extradarea sau predarea in baza unui mandat european de extradare a unei persoane judecate si condamnate in lipsa, cauza va putea fi rejudecata de catre instanta care a judecat in prima instanta, la cererea condamnatului.

Dispozitiile art.404-408 se aplica in mod corespunzator.”

Mentionam ca art. 404-408 se afla in Sectiunea II. Revizuirea din Codul de procedura penala.

Un aspect de importanta majora este ca prin Decizia-cadru a Consiliului Uniunii Europene nr.2002/584/JHA s-a hotarat ca intre statele membre ale Uniunii Europene sa se inlocuiasca procedura formala de extradare in cazul persoanelor care se sustrag executarii unei pedepse privative de libertate , aplicata printr-o hotarare de condamnare ramasa definitiva, cu o procedura de predare simplificata.

In Romania Decizia-cadru a fost transpusa prin Titlul III al Legii nr. 302/2004 privind cooperarea judiciara in materie penala.

  • Conditiile extradarii

Un avocat din Bucuresti in penal va face referire la art.24 din legea 302/2004, cetăţenii români pot fi extrădaţi din România în baza convenţiilor internaţionale multilaterale la care aceasta este parte şi pe bază de reciprocitate, dacă este îndeplinită cel puţin una dintre următoarele condiţii:

-persoana extrădabilă domiciliază pe teritoriul statului solicitant la data formulării cererii de extrădare;

-persoana extrădabilă are şi cetăţenia statului solicitant;

-persoana extrădabilă a comis fapta pe teritoriul sau împotriva unui cetăţean al unui stat membru al Uniunii Europene, dacă statul solicitant este membru al Uniunii Europene.

Când extrădarea se solicită în vederea efectuării urmăririi penale sau a judecăţii, o condiţie suplimentară este ca statul solicitant să dea asigurări considerate ca suficiente că, în cazul condamnării la o pedeapsă privativă de libertate printr-o hotărâre judecătorească definitivă, persoana extrădată va fi transferată în vederea executării pedepsei în România.

Este important de precizat ca cetăţenii români pot fi extrădaţi în baza dispoziţiilor tratatelor bilaterale şi pe bază de reciprocitate. Totodata, in scopul constatării îndeplinirii condiţiilor prevăzute la alin. (1)-(3), Ministerul Justiţiei poate solicita prezentarea unui act emis de autoritatea competentă a statului solicitant.

  • in ce situatii este refuzata extradarea

 Situatiile sunt urmatoarele:

-nu a fost respectat dreptul la un proces echitabil în sensul Convenţiei europene pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, încheiată la Roma la 4 noiembrie 1950, sau al oricărui alt instrument internaţional pertinent în domeniu, ratificat de România;

-există motive serioase să se creadă că extrădarea este solicitată în scopul urmăririi sau pedepsirii unei persoane pe motive de rasă, religie, sex, naţionalitate, limbă, opinii politice sau ideologice ori de apartenenţă la un anumit grup social;

-situaţia persoanei riscă să se agraveze din unul dintre motivele enunţate la lit. b);

-cererea este formulată într-o cauză aflată pe rolul unor tribunale extraordinare, altele decât cele constituite prin instrumentele internaţionale pertinente, sau în vederea executării unei pedepse aplicate de un asemenea tribunal;

-se referă la o infracţiune de natură politică sau la o infracţiune conexă unei infracţiuni politice;

– se referă la o infracţiune militară care nu constituie infracţiune de drept comun.

  • Extradarea voluntara si regula specialitatii

Conform  https://www.juridice.ro  extrădarea poate fi voluntară sau forțată, în funcție de poziția persoanei a cărei extrădare se cere. Astfel, extrădarea este voluntară atunci când persoana solicitată este de acord cu extrădarea și este forțată când decizia de extrădare este luată în pofida împotrivirii persoanei extrădate. În România, potrivit art. 14 alin. (1) Cod penal, extrădarea poate fi acordată sau solicitată în temeiul unui tratat internațional la care statul român este parte ori pe bază de reciprocitate, în condițiile legii.

Procedura și condițiile extrădării sunt reglementate prin Legea nr. 302/2004 privind cooperarea internațională judiciară în materie penală, republicată cu modificările și completările ulterioare.

Remiterea infractorului se poate face doar cu respectarea art. 74 din Legea nr. 302/2004, care consacră regula specialității în cazul extrădării. Astfel, persoana extrădată nu va putea fi urmărită, judecată, deținută în vederea executării unei pedepse și nici supusă oricărei alte restricții a libertății sale individuale, pentru orice fapte anterioare predării, altele decât cea care a motivat extrădarea. Această regulă a fost concepută inițial ca o garanție împotriva judecării infractorilor pentru infracțiuni politice, însă regula specialității a devenit în zilele noastre un principiu fundamental în materie de extrădare și din acest motiv este consacrată în majoritatea tratatelor bilaterale în materie, precum și în Convenția europeană de extrădare (art. 14) și Convenția interamericană privind extrădarea din 1981 (art. 13).

Regula specialității are ca scop garantarea respectării drepturilor persoanei extrădate, prin respectarea condițiilor în care extrădarea a fost acordată și pentru a împiedica eludarea normelor privind extrădarea, prin judecarea extrădatului și pentru alte infracțiuni sau prin supunerea lui la executarea altor pedepse pentru care nu ar fi fost îndeplinite condițiile extrădării.

 

  • Ce prevede legea despre regula specialitatii

Art.74 din Legea 302/2004 prevede despre regula specialitatii ca persoana predată ca efect al extrădării nu va fi nici urmărită, nici judecată, nici deținută în vederea executării unei pedepse, nici supusă oricărei alte restricții a libertății sale individuale, pentru orice fapt anterior predării, altul decât cel care a motivat extrădarea, în afară de cazurile când:

statul care a predat-o consimte; în acest scop, autoritățile române competente vor transmite statului solicitat o cerere însoțită de actele prevăzute la art. 36 alin. (2) și de un proces-verbal în care se consemnează declarațiile persoanei extrădate;

având posibilitatea să o facă, persoana extrădată nu a părăsit, în termen de 45 de zile de la liberarea sa definitivă, teritoriul României, ori dacă a revenit în România după ce a părăsit teritoriul statului român.

Autoritățile române vor lua măsurile necesare în vederea, pe de o parte, unei eventuale trimiteri a persoanei de pe teritoriul României, iar pe de altă parte, întreruperii prescripției potrivit legislației române, inclusiv recurgerea la o procedură în lipsă.

Când calificarea dată faptei incriminate va fi modificată în cursul procedurii, persoana extrădată nu va fi urmărită sau judecată decât în măsura în care elementele constitutive ale infracțiunii recalificate ar îngădui extrădarea.

 În cazul prevăzut la alin. (1) lit. a) cererea adresată statului străin se formulează de către Ministerul Justiției, în baza încheierii instanței competente să soluționeze cauza în primă instanță, la propunerea motivată a Ministerului Public sau în baza încheierii instanței pe rolul căreia se află cauza, dacă extrădarea a fost acordată după trimiterea în judecată a persoanei extrădate, după caz.

 

  • Speta din care rezulta in ce consta extradarea voluntarasi regula specialitatii

Examinând cererea de extrădare și documentele aferente acesteia (astfel cum au fost prezentate de statul solicitant), actele din dosarul instanței române, declarația anterior citată a persoanei extrădabile (exprimată, cu asistență juridică din partea avocatului său ales, după ce acesteia i-au fost explicate consecințele opțiunii sale, fiind astfel pe deplin conștientă de ele) și concluziile formulate în dezbaterile de la termenul de astăzi (consemnate în practicaua acestei sentințe), Curtea constată, în baza art.47 ș i art. 52 alin.1 lit. c din Legea nr.302/2004 privind cooperarea judiciară interna ț ională în materie penală, că, față de cetățeanul francez sunt întrunite condițiile extrădării voluntare.

Astfel, Curtea constată că cererea de extrădare, prezentată de statul solicitant pe cale diplomatică, corespunde dispozițiilor art. 36 din Lege, cererea de extrădare fiind însoțită de documentele prevăzute de art. 36 alin. 2 din Lege, respectiv mandatul de arestare emis la data de  de către Parchet mandatul de arestare complementar emis de către Ministerul Public dispozițiile legale aplicabile și adresa Oficiului Federal de Justiție.

Persoana la care se referă cererea respectivă este supusă extrădării din România, conform art.18 din Lege, în condițiile în care, la momentul depistării, se afla pe teritoriul statului român, iar, în statul solicitant, este urmărită penal pentru săvârșirea unor infracțiuni care dau loc la extrădare, potrivit art. 26 din Lege, îndeplinind condițiile referitoare la natura și gravitatea pedepselor aplicabile (privative de libertate, cu o durată mai mare de 1 an).

Sub acest aspect, Curtea constat ă că față de persoana extrădabilă a fost emis un mandat de arestare, a fost emis de către Ministerul Public un mandat de arestare complementar, fiind acuzată de săvârșirea infracțiunii de furt și ulterior de săvârșirea infracțiunilor de furt în bandă și pe meserie și escrocherie pe meserie .

În fapt, s-a re ț inut că, a solicitat un comision de vânzare în legătură cu achiziționarea unei proprietăti. După negocieri îndelungate pe e-mail ș i întâlniri personale s-a convenit o întâlnire  pentru a verifica lichiditatea vânzătorului. Cu ocazia acestei întâlniri bancnotele autentice arătate de către victimă au fost schimbate în mod neobservat cu un plic cu hârtie mărununțită. Banii aratati de victimă au fost furati..

Raportat la faptele astfel descrise, Curtea constată că este îndeplinită cerința dublei incriminări, prevăzută de art. 24 alin. 1 din Lege, întrucât faptele respective sunt incriminate și de legea penală română, ca infracțiune de înșelăciune în formă continuată, prev. de art. 244 alin. 1,2 Cod penal, cu aplicarea art 35 Cod penal și art. 77 lit. a Cod penal, cu un maxim al pedepsei închisorii de 5 ani și dau loc la extrădare, potrivit art. 24 alin. 3 din Lege independent de încadrarea juridică și terminologia folosită.

De asemenea, din informațiile furnizate în documentele aferente cererii de extrădare, rezultă că, potrivit legii statului solicitant, nu a intervenit prescripția răspunderii penale, arătându- se că termenul acesteia este de 15 ani de la comiterea infracțiunii, adică ianuarie 2034, și în raport cu perioada de săvârșire a faptelor descrise, o astfel de prescripție nu este incidentă nici conform legii penale române, astfel că nu există motiv de a fi refuzată extrădarea, potrivit art. 33 din Lege,

Totodată, Curtea constată că, în privința persoanei extrădabile, nu este incident niciun motiv de refuz (obligatoriu sau opțional) al extrădării, dintre cele prevăzute în art.21 și art.22 din Lege, nefiind identificată nici vreo cauză de amânare a predării, potrivit art.58 din Lege.

Față de aceste considerente, Curtea, în baza art.47 ș i art. 52 alin.1 lit. c ș i alin.3 teza I din Legea nr.302/2004 privind cooperarea judiciar ă interna ț ională în materie penală, va admite cererea de extrădare formulată de statul solicitant.

Cabinetul de avocatura Tudor Ion asigura asistenta juridica si reprezentare in cazul cererilor de

extradare si mandatului european de arestare.

  •  Alte articole de acelasi autor:

Din ce motive poate fi refuzata extradarea si ce au motivat instantele privind refuzul extradarii

Cum poate fi depistat un conducator auto care a comis o contraventie in alta tara

Ce modificari aduce proiectul de lege pentru actualizarea legislației privind cooperarea judiciară internațională în materie penală

In ce situatie nu este informata legal persoana despre prelucrarea datelor sale personale si are dreptul sa ceara stergerea acestora si cum rezulta din practica instantelor

Cum procedeaza instanta daca parintii firesti refuza adoptia copilului;

–In ce conditii o persoana poate fi condamnata pentru punerea in circulatie;

-In ce situatii martorul care nu declara realitatea nu este condamnat pentru infractiunea de marturie minicinoasa;

-Ce infractiuni contra securitatii nationale prevede Codul penal;

-In ce situatii se aplica răspunderea pentru prejudiciile cauzate de lucruri;

–Persoana retinuta in flagrant, cercetata pentru infractiunile de acces ilegal la un sistem informatic si efectuarea de operaţiuni financiare în mod fraudulos fiind surprinsa ca efectua operatiuni cu carduri falsificate;

-Criterile pe baza carora daunele morale sunt apreciate de Inalta Curte de Casatie si Justitie acordarea daunelor morale in cazul unui prejudiciu de imagine;

-Cum a motivat instanta revocarea unei masuri preventive dispuse fata de un inculpat acuzat de savarsirea unei infractiuni grave;

–Conditiile in care este angajata raspunderea administratorului fata de Societatea Comerciala;

–Infractiunea de evaziune fiscala savarsita prin “sustragerea de la efectuarea verificarilor financiare, fiscale sau vamale, prin nedeclararea, declararea fictiva ori declararea inexacta cu privire la sediile principale sau secundare ale persoanelor verificate”.

Responsabilitate,pofesionalism,confidentialitate fata de client

INTREABA UN AVOCAT

www.avocat-tudor.ro

avocat_tudorion@yahoo.com

0724260393

 

Avocat Bucuresti

1
Step 1

Consultați un avocat online


keyboard_arrow_leftPrevious

Nextkeyboard_arrow_right

Back To Top