skip to Main Content
0724.260.393 avocat_tudorion@yahoo.com

Cum sunt calculate sumele datorate bugetului de stat cand, urmarea savarsitii unei infractiuni acestea nu se pot calcula pe baza evidentelor contribuabilului

Cum sunt calculate sumele datorate bugetului de stat cand, urmarea savarsitii unei infractiuni acestea nu se pot calcula pe baza evidentelor contribuabilului

Imagini pentru imagini evaziune

In aceasta speta, instanta a trebuit sa raspunda la intrebarea privind modalitatea de calculare a sumelor datorate bugetului consolidat al statului, respectiv, prin estimare sau pe baza facturilor neînregistrate, in cazul savarsirii infractiunilor de evaziune fiscala prevazute de  art.4 si art.9 lit.b)   din Legea 241/2005.

Aprecierea a fost in sensul ca, pe baza documentelor financiar-contabile existente la dosarul cauzei, iar nu prin estimare, întrucât se pot stabili, pe baza facturilor neînregistrate, sumele datorate bugetului general consolidat al statului, dupa cum se va arata in continuare.

Inculpatul a fost trimis în judecată, în stare de arest preventiv  pentru săvârşirea infracţiunii de refuz nejustificat de a prezenta organelor fiscale documentele legale în scopul verificărilor fiscale, prevăzută de art. 4 din Legea nr. 241/2005 şi infracţiunea de evaziune fi scală, în formă continuată, prevăzută de art. 9 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 35 alin. (1) NCP.

Prima instanta a retinut ca inculpatul nu a înregistrat în evidenţa contabilă a societăţii facturi fiscale de achiziţii, de  livrare catre parteneri comerciali, în calitatea sa de administrator, nu s-a preocupat de înregistrarea în contabilitatea societăţii a unor facturi fiscale, nu a depus nici deconturile de TVA, nici celelalte declaraţii fiscale. Inculpatul nu a recunoscut comiterea faptelor, solicitând reaudierea martorilor de la urmărirea penală, proba cu expertiză contabilă, obiecţiuni la expertiză, precum şi relaţii de la organul fiscal. Instanţa a admis şi a administrat probele, aşa cum au fost solicitate.

In ce priveste continutul infractiunilor de evaziune fiscala pentru care a fost trimis in judecata,Legea 241/2005 prevede urmatoarele:

Art.4: Constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă refuzul nejustificat al unei persoane de a prezenta organelor competente documentele legale şi bunurile din patrimoniu, în scopul împiedicării verificărilor financiare, fiscale sau vamale, în termen de cel mult 15 zile de la somaţie.

-art.9 alin.(1) din Legea 241/2005 prevede: constituie infracţiuni de evaziune fiscală şi se pedepsesc cu închisoare de la 2 ani la 8 ani şi interzicerea unor drepturi următoarele fapte săvârşite în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligaţiilor fiscale:

-ascunderea bunului ori a sursei impozabile sau taxabile; -omisiunea, în tot sau în parte, a evidenţierii, în actele contabile ori în alte documente legale, a operaţiunilor comerciale efectuate sau a veniturilor realizate;

-evidenţierea, în actele contabile sau în alte documente legale, a cheltuielilor care nu au la bază operaţiuni reale ori evidenţierea altor operaţiuni fictive;

-alterarea, distrugerea sau ascunderea de acte contabile, memorii ale aparatelor de taxat ori de marcat electronice fiscale sau de alte mijloace de stocare a datelor; executarea de evidenţe contabile duble, folosindu-se înscrisuri sau alte mijloace de stocare a datelor;

-sustragerea de la efectuarea verificărilor financiare, fiscale sau vamale, prin nedeclararea, declararea fictivă ori declararea inexactă cu privire la sediile principale sau secundare ale persoanelor verificate;

-substituirea, degradarea sau înstrăinarea de către debitor ori de către terţe persoane a bunurilor sechestrate în conformitate cu prevederile Codului de procedură fiscală şi ale Codului de procedură penală.

Instanta de fond a stabilit ca, in lipsa documentelor financiar-contabile, estimarea s-a făcut, potrivit actelor normative în cazul infracţiunilor.  A constatat că prejudiciul cauzat bugetului de stat de către inculpat prin infracţiune este de 291.120 lei, aşa cum rezultă din probele administrate, iar diferenţa până la 602.126 lei, solicitată de A.N.A.F., fiind accesorii aferente debitului principal cauzat prin infracţiune, pe care inculpatul le datorează.   Instanta de apel a admis apelul în sensul reducerii obligaţiilor civile.

Inculpatul a susţinut că instanţa de fond a reţinut în mod greşit prejudiciul, validând concluziile raportului de expertiză contabilă, în condiţiile în care erau incidente dispoziţiile art. 14 din Legea nr. 241/2005 şi ale Ordinului ministrului finanţelor nr. 3389/2011, întrucât, potrivit acestor acte normative, pentru stabilirea bazei impozabile,în lipsa actelor, trebuia să se procedeze la estimare, de către organele fiscale.

Instanta de apel a precizat că Ordinul nr. 3389/2011 este destinat activităţii de inspecţie fiscală.Prin dispoziţiile art. 14 din Legea nr. 241/2005, s-a stabilit că, în cazul în care, ca urmare a săvârşirii unei infracţiuni, nu se pot stabili, pe baza evidenţelor contribuabilului, sumele datorate bugetului general consolidat, acestea vor fi determinate de organul competent potrivit legii, prin estimare, în condiţiile Codului de procedură fiscală. Organul competent, potrivit legii procesuale penale, de a evalua prejudiciul, sub toate aspectele, într-o cauză penală, este expertul contabil independent.   Din probele aflate la dosar, rezulta că prejudiciul a fost stabilit în mod temeinic de către expertul contabil desemnat de către instanţă, pe baza documentelor financiar-contabile existente la dosarul cauzei, iar nu prin estimare, întrucât se pot stabili, pe baza facturilor neînregistrate, sumele datorate bugetului general consolidat al statului.   Cât priveşte opinia expertului desemnat de către inculpat cu privire la un cuantum mult mai redus al prejudiciului, instanţa a respins-o, întrucât expertul foloseşte ca metodă de estimare – metoda marjei de 10%, fără a da detalii în acest sens. Prejudiciul produs părţii civile nu poate avea ca temei decât faptele penale supuse prezentei judecăţi. Prin urmare, prejudiciul calculat de prima instanţă a fi produs părţii civile, stabilit doar prin calculele Administratiei Financiare este eronat stabilit la suma totală de 602.126 lei, întrucât nu are în vedere doar prejudiciul produs de inculpat, prin neînregistrarea facturilor fiscale de achiziţii de la  3 furnizori şi un număr de facturi fiscale de livrare. Pentru acest motiv, Curtea a redus cuantumul despăgubirilor civile, stabilit deprima instanţă, de la suma totală de 602.126 lei, la suma de 292.125 lei, precum şi la plata accesoriilor aferente debitului principal, până la data achitării integrale a debitului principal, conform O.G. nr. 92/2003.

  • Alte articole de acelasi autor:

-In ce consta infractiunea de frauda informatica;  Ce avantaje prezinta solicitarea de despagubiri accidente in cadrul procesului penal; – Care sunt criteriile de stabilire a daunelor morale in cazul unui accident cu mai multe victime; -Cand o persoana devine din suspect inculpat si ce drepturi si obligatii  are un inculpat in procesul penal; Conditiile in care este angajata raspunderea administratorului fata de Societatea Comerciala; –Care sunt conditiile de admisibilitate a emiterii ordinului de protectie intr-un caz de violenta in familie. www.avocat-tudor.ro 0724260393  

Avocat Bucuresti

Ne puteti contacta pentru orice detalii legate de serviciile oferite de cabinetul nostru de avocatura - 0724 260 393

Back To Top web hosting inregistrare domenii gazduire site hosting romania inregistrare domeniu gazduire domenii gazduire site gazduire domenii gazduire web host site magazin online gazduire web magazin online gazduire woocommerce redactare articole articole seo gazduire e-mail advertoriale seo pret advertoriale seo gazduire website gazduire email gazduire mail gazduire e-mail gazduire website agentie web design oferta creare site web oferta creare site web magazin online pret oferta magazin online agentie de web design