Cum apreciaza instanta suprema daca in cazul traficului de persoane a existat liberul consimtamant al vicimei

Cum apreciaza instanta suprema daca in cazul traficului de persoane a existat liberul consimtamant al vicimei

Din unele statistici rezulta ca multe dintre victimile traficului de persoane din Europa provin din Romania si ca tara noastra se afla in primele locuri ale exploatarii sexuale din Europa.

Traficul de persoane se realizeaza in scopul exploatarii unei persoane si nu are relevanta daca scopul urmarit, exploatarea victimei, s-a realizat sau nu. Legislatia noastra penala incrimineaza insa faptele de exploatare a unei persoane si de transformare a unei persoane in sursa de castig.
Infractiunea de trafic de persoane reglementata de art.210 Cod penal consta in recrutarea, transportarea, transferarea, adăpostirea sau primirea unei persoane în scopul exploatării acesteia, săvârşită prin urmatoarele actiuni:
a) constrângere, răpire, inducere în eroare sau abuz de autoritate;
b) profitând de imposibilitatea de a se apăra sau de a-şi exprima voinţa ori de starea de vădită vulnerabilitate a acelei persoane;
c) prin oferirea, darea, acceptarea sau primirea de bani ori de alte foloase în schimbul consimţământului persoanei care are autoritate asupra acelei persoane,

• care sunt actiunile prin care se poate realiza traficulde persoane

Dupa cum se poate observa, actiunile prin care se poate savarsi infractiunea de trafic de persoane sunt de mai multe feluri si alternative.
Recrutarea unei persoane inseamna descoperirea unei persoane susceptibile de a fi exploatata si determinarea acesteia sa devina victima a exploatarii.

Transportarea consta in actiunea unei persoane de a dispune si realiza schimbarea locului de cazare sau in care se afla ascunsa ori este exploatata o persoana.

Primirea este actiunea unei persoane de a prelua, a lua pe seeama sa o persoana, in scopul exploatarii sau inlesnirii exploatarii acesteia

In varianta agravanta se retine aceasta infractiune, traficul de persoane săvârşit de un funcţionar public în exerciţiul atribuţiilor de serviciu.

O clarificare importanta a legiuitorului, imprejurare fiind des invocata in cazul inculpatilor este, consimţământul persoanei victimă a traficului nu constituie cauză justificatifiva.

• Cerintele esentiale pentru existanta infractiunii

Pentru existenta infractiunii de trafic de persoane trebuie indeplinita cerinta esentiala ca actiunile mai sus aratate sa fie savarsite prin una din modalitati: constrangere, rapire, inducer in eroare sau abuz de autoritate ori profitând de imposibilitatea de a se apăra sau de a-şi exprima voinţa ori de starea de vădită vulnerabilitate a acelei persoane sau prin oferirea, darea, acceptarea sau primirea de bani ori de alte foloase în schimbul consimţământului persoanei care are autoritate asupra acelei persoane,

De exemplu, modalitatea de constrangere pote fi savarsita sub forma amenintarii sau a lovirii.

O alta cerinta este ca infractiunea sa aiba ca scop exploatarea unei persoane.

• Ce a hotarat instanta suprema despre consimtamantul victimei in cazul unei infractiuni de trafic de persoane

Din practica instantelor se cunoaste ca modalitatea inducerii in eroare este una din cele mai des folosite in activitatea infractionala privind traficul de persoane.
In acest caz, victima este indusa in eroare de traficant prin prezentarea unor informatii false despre tipurile de servicii pe care acesta sau alte persoane care il ajuta le ofera. Incearca sa o convinga ca ii asigura conditii de deplasare si loc de munca in alt stat si ii cere sume de bani in avans.

O clarificare importanta a legiuitorului, imprejurare ce a fost des invocata in cazul inculpatilor, este existenta consimţământul persoanei victimă a traficului, care insa nu constituie cauză justificatifiva.

Intr-o speta privind consimtamantul exprimat in cazul traficului de persoane, instanta suprema a aratat ca, același mod de operare a fost folosit de inculpat și pentru a duce în Grecia alte doua persoane.
Ulterior, în timp ce inculpatul îi readucea în țară pe cei doi, a fost oprit și interogat de autoritățile române pentru fapta de trafic de persoane, fără însă ca acest incident să îl fi alarmat în vreun fel pe inculpat, care și-a continuat activitatea.

Folosirea unor mecanisme de constrângere a victimelor, concretizate, printre altele, în înșelare, presiune psihică, izolare, agresiune verbală sau fizică, are drept consecință alterarea unui eventual consimtamant inițial, exprimat de victima.

Vulnerabilitatea victimelor, datorată lipsei experienței de viață a unora, situațiilor familiale, gradului ridicat de sugestibilitate, lipsei educației, instruirii sau oportunităților de angajare, precum și lipsa unei culturi a migrației, le-a plasat în situații de inferioritate, context în care este exclusă ideea exprimării unui consimtamant liber și în cunoștință de cauză de către acestea. În condițiile expuse anterior, victimele s-au confruntat cu situația inexistenței unei opțiuni, fiind practic constrânse să accepte conduita ce li se impunea, respectiv munca „la negru”, în orice condiții de remunerare, muncă, protecție, securitate a muncii etc.

Instanța de fond a apreciat că fapta inculpatul P.N. constând în aceea că, în perioada 2007-2011, sprijinit de alte persoane a racolat, a transportat ori a transferat un număr de 31 de persoane în scopul exploatării acestora prin muncă în Grecia, obținând din această activitate și beneficii de ordin pecuniar prin încasarea unor comisioane, întrunește elementele constitutive ale infracțiunilor de trafic de persoane în formă agravată și continuată, prevăzută de art. 12 alin. (1) și (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

Intr-o alta speta, instanta a aratat ca folosirea unor mecanisme de constrângere a victimelor, concretizate printre altele în înșelare, presiune psihică, izolare, agresiune verbală sau fizică are drept consecință alterarea unui eventual consimtamant inițial exprimat de victim.

Vulnerabilitatea victimelor – datorată lipsei experienței de viață a unora, situațiilor familiale, gradului ridicat de sugestibilitate, lipsei educației, instruirii sau oportunităților de angajare, precum și lipsa unei culturi a migrației –, le-a plasat în situații de inferioritate, context în care este exclusă ideea exprimării unui liber consimtamant și în cunoștință de cauză de către acestea.
În condițiile expuse anterior, victimele s-au confruntat cu situația inexistenței unei opțiuni, fiind practic constrânse să accepte conduita ce li se impunea, respectiv munca “la negru”, în orice condiții de remunerare, muncă, protecție, securitate a muncii etc..

• Cum este definit traficul de persoane in Directivele UE

Pe plan international au fost adoptate conventia Natiunilor Unite,Protocolul privind prevenirea, reprimarea şi pedepsirea traficului de persoane, în special al femeilor şi copiilor, adiţional la Convenţia Naţiunilor Unite împotriva criminalităţii transnaţionale organizate, declaratii politice care incrimineza traficul de persoane.

In acceptiunea Uniunii Europene, traficul de persoane” este definit in articolul 2 din Directiva 2011/36/UE, astfel:
(1) Recrutarea, transportul, transferul, adăpostirea sau primirea de persoane, inclusiv schimbul sau transferul de control asupra persoanelor în cauză, efectuate sub amenințare sau prin uz de forță sau prin alte forme de constrângere, prin răpire, prin fraudă, prin înșelăciune, prin abuz de putere sau profi tând de starea de vulnerabilitate sau prin oferirea sau primirea de bani sau de alte foloase pentru a obține consimțământul unei persoane care deține controlul asupra alteia, în vederea exploatării.
(2) O stare de vulnerabilitate înseamnă o situație în care persoana în cauză nu poate decât să se supună abuzului implicat, neavând o alternativă reală sau acceptabilă.
(3) Exploatarea include cel puțin exploatarea prostituției altor persoane sau alte forme de exploatare sexuală, munca sau serviciul forțat, inclusiv cerșitul, sclavia sau practicile similare sclaviei, aservirea, exploatarea activităților infracționale sau prelevarea de organe.
(4) Consimțământul unei victime a traficului de persoane la exploatare, indiferent dacă este intenționat sau efectiv, este irelevant atunci când a fost folosit oricare dintre mijloacele prezentate la alineatul (1).
(5) Atunci când faptele menționate la alineatul (1) sunt îndreptate împotriva unui copil, acestea constituie infracțiunea de trafic de persoane, chiar dacă nu a fost folosit niciunul dintre mijloacele menționate la alineatul (1).

Tot in Directiva 2011/36/UE se prevede si dreptul la despagubiri al victimelor, respectiv, dreptul de a avea acces la mecanismele existente de despăgubire a victimelor infracțiunilor săvârșite prin violență și cu intenție. Statele membre ar trebui să promoveze măsuri pentru a-i încuraja pe autorii infracțiunilor să despăgubească în mod corespunzător victimele în cursul procedurilor penale.
Victimele au dreptul de a obține, în cadrul procedurilor penale, într-un termen rezonabil, o hotărâre privind despăgubirile pe care trebuie să le plătească autorul infracțiunii, cu excepția cazului în care legislația națională prevede că o astfel de hotărâre se pronunță în cadrul altor proceduri judiciare.
Victimele au dreptul la restituirea, fără întârziere, a bunurilor proprii (cu excepția cazului în care acestea sunt absolut necesare pentru desfășurarea procedurilor penale) care au fost recuperate sau puse sub sechestru în cursul procedurilor penale.

• Alte articole de acelasi autor:
-Cum a motivat instanta pedeapsa pentru savarsirea infractiunilor de detinere de droguri de risc in vederea consumului propriu si conducere pe drumurile publice a unui vehicul de catre o persoana aflata sub influenta substantelor psihoactive;
– In ce domenii poate apare conflictul de interese si cum este reglementat in legislatie;
-Cum stabileste instanta cat de mare este pedepsa cand pronunta condamnarea pentru savarsirea unei infractiuni;
–Persoana retinuta in flagrant, cercetata pentru infractiunile de acces ilegal
la un sistem informatic si efectuarea de operaţiuni financiare în mod fraudulos fiind surprinsa ca efectua operatiuni cu carduri falsificate;
–Ce a avut in vedere I.C.C.J cand a dispus încetarea procesului penal pentru infracţiunea de nerespectarea măsurilor privind încredinţarea minorului ca urmare a împăcării părţilor.
-In ce conditii in cazul cererii de divort din culpa exclusiva a paratului acesta poate fi obligat la plata unei prestatii compensatorii sub forma unei rente viagere;
–Cum solicitati audierea ca martori a rudelor in cazul contraventiilor la regimul circulatiei rutiere;
-Din ce motive DNA s-a sesizat din oficiu cu privire la infractiunea de favorizarea faptuitorului in cazul persoanelor condamnate care apar ca autori de lucrări științifice;
–In ce conditii asiguratorul raspunde pentru repararea prejudiciului cauzat
prin accident;
–Ce inseamna un avocat in Uniunea Europeana;
–Conditiile in care este angajata raspunderea administratorului fata de
Societatea Comerciala;
–Criterile pe baza carora daunele morale sunt apreciate de Inalta Curte de
Casatie si Justitie acordarea daunelor morale in cazul unui prejudiciu de imagine.
Cabinet avocat Tudor Ion
Responsabilitate, profesionalism, loialitate fata de client.
www.avocat-tudor.ro
07242603

Distribuie pe:

Avocat Drept Penal | Avocat Divort, Dreptul Familiei | Avocat ANRP | Avocat Societati Comerciale | Avocat Legislatie Rutiera | Avocat Dreptul Transporturilor | Avocat Fiscal | Avocat Achizitii Publice | Avocat CEDO | Avocat Malpraxis | Avocat infractiuni contra sigurantei statului | Avocat infractiuni contra persoanei | Avocat adoptii | Avocat infractiuni contra vietii, integritatii corporale si sanantatii Avocat infractiuni contra patrimoniului | Avocat infractiuni contra familiei | Avocat infractiuni legi speciale | Avocat civil Bucuresti | Avocat penal Bucuresti | Avocat penalist Bucuresti | Avocat drept contencios si administrative | Cabinet avocatura Bucuresti | Avocat Bucuresti | Baroul de avocati Bucuresti | Lawyer Romania | Avocat legislatia muncii | Avocat cetatenie | Avocat drept imobiliar | Avocat codul muncii | Avocat Uniunea Europeana