Ce trebuie sa stii despre admiterea plangerii penale de catre judecatorul de camera preliminara

Ce trebuie sa stii despre admiterea plangerii penale de catre judecatorul de camera preliminara

Pentru ca sa se cunoasca in ce consta procedura intr-un astfel de caz, la camera preliminara,trebuie mai intai ca instanta sa fie sesizata cu o plangere penala impotriva solutiei procurorului.
De asemenea,in prealabil trebuie cunoscut ce solutii poate da procurorul.
Numai astfel se poate aprecia asupra admisibilitatii atacarii acestora.

Astfel,conform art.340 C.pr.pen. obiectul plangerii il reprezinta solutiile procurorului de neurmarire sau de netrimitere in judecata,respectiv solutia de clasare sau renuntare la urmarirea penala.

Dupa cum se cunoaste,in cazul in careo persoana este nemultumita de soluţia de neurmărire sau netrimitere în judecată poate formula plangere.
De asemenea,persoana a cărei plângere împotriva soluţiei de clasare sau renunţare la urmărirea penală, dispusă prin ordonanţă sau rechizitoriu, a fost respinsă conform art. 339 poate face plângere, în termen de 20 de zile de la comunicare,la judecătorul de cameră preliminară de la instanţa căreia i-ar reveni, potrivit legii, competenţa să judece cauza în primă instanţă.

In practica de avocat, am intalnit si cazuri in care, datorita grabei de a obtine o solutie favorabila sau din alte motive,persoana nemultumita de solutia procurorului mi-a cerut sa ma adresez direct instantei de judecata.
Nu se poate insa sesiza instanta fara respectarea procedurii administrative reglementate de lege in acest caz. Practic,nu s-a cunoscut ca plangerea impotriva rezolutiei procurorului de neincepere a urmaririi penale adresata direct instantei de judecata,fara parcurgerea mai intai a procedurii la procurorul ierarhic superior este inadmisibila.

• Modul de solutionare efectiva a plangerii penale de catre judecatorul
de camera preliminara,
Procedura,solutiile ce le poate poate pronunta,termenele,calea de atac impotriva solutiilor judecatorului de camera prelimnara sunt reglementate in art.341 C.pr.pen.. Acest articol poarta denumirea marginala de:”Solutionarea plangerii de catre judecatorul de camera preliminara” si se refera la urmatoarele:
După înregistrarea plângerii la instanţa competentă, aceasta se trimite în aceeaşi zi judecătorului de cameră preliminară. Plângerea greşit îndreptată se trimite pe cale administrativă organului judiciar competent.
Judecătorul de cameră preliminară stabileşte termenul de soluţionare, care este comunicat, împreună cu un exemplar al plângerii, procurorului şi părţilor, care pot depune note scrise cu privire la admisibilitatea ori temeinicia plângerii. Petentului i se va comunica termenul de soluţionare. Persoana care a avut în cauză calitatea de inculpat poate formula cereri şi ridica excepţii şi cu privire la legalitatea administrării probelor ori a efectuării urmăririi penale.

Procurorul, în termen de cel mult 3 zile de la primirea comunicării transmite judecătorului de cameră preliminară dosarul cauzei.
În situaţia în care plângerea a fost depusă la procuror, acesta o va înainta, împreună cu dosarul cauzei, instanţei competente.

Judecătorul de cameră preliminară se pronunţă asupra plângerii prin încheiere motivată, în camera de consiliu, fără participarea petentului, a procurorului şi a intimaţilor.
În cauzele în care nu s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale, judecătorul de cameră preliminară poate dispune una dintre următoarele soluţii:
a) respinge plângerea, ca tardivă sau inadmisibilă ori, după caz, ca nefondată;
b) admite plângerea, desfiinţează soluţia atacată şi trimite motivat cauza la procuror pentru a începe sau pentru a completa urmărirea penală ori, după caz, pentru a pune în mişcare acţiunea penală şi a completa urmărirea penală;
c) admite plângerea şi schimbă temeiul de drept al soluţiei de clasare atacate, dacă prin aceasta nu se creează o situaţie mai grea pentru persoana care a făcut plângerea.

În cauzele în care s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale, judecătorul de cameră preliminară:
1. respinge plângerea ca tardivă sau inadmisibilă;
2. verifică legalitatea administrării probelor şi a efectuării urmăririi penale, exclude probele nelegal administrate ori, după caz, sancţionează potrivit art. 280-282 actele de urmărire penală efectuate cu încălcarea legii şi:
a) respinge plângerea ca nefondată;
b) admite plângerea, desfiinţează soluţia atacată şi trimite motivat cauza la procuror pentru a completa urmărirea penală;
c) admite plângerea, desfiinţează soluţia atacată şi dispune începerea judecăţii cu privire la faptele şi persoanele pentru care, în cursul cercetării penale, a fost pusă în mişcare acţiunea penală, când probele legal administrate sunt suficiente, trimiţând dosarul spre repartizare aleatorie;
d) admite plângerea şi schimbă temeiul de drept al soluţiei de clasare atacate, dacă prin aceasta nu se creează o situaţie mai grea pentru persoana care a făcut plângerea.

Încheierea prin care s-a pronunţat una dintre soluţiile prevăzute la alin. (6) şi la alin. (7) pct. 1, pct. 2 lit. a), b) şi d) este definitivă.
În cazul prevăzut la alin. (7) pct. 2 lit. c), în termen de 3 zile de la comunicarea încheierii, procurorul şi inculpatul pot face, motivat, contestaţie cu privire la modul de soluţionare a excepţiilor privind legalitatea administrării probelor şi a efectuării urmăririi penale. Contestaţia nemotivată este inadmisibilă.

• Referiri la ipotezele in care solutia este de admitere a plangerii.
-in primul rand din textul de lege se observa ca partea care a formulat plangerea are posibilitatea efectiva sa-si exercite drepturile procesuale in cadrul camerei preliminare. Astfel,conform art.341 C.pr.pen.,persoana care a avut în cauză calitatea de inculpat poate formula cereri şi ridica excepţii şi cu privire la legalitatea administrării probelor ori a efectuării urmăririi penale. De mentionat insa ca,cererile si exceptiile sunt cu privire la legalitatea administrarii probelor si a efectuarii urmaririi penale.

-judecatorul de camera preliminara are atributia de a verifica legalitatea administrarii probelor si a urmaririi penale si are posibilitatea sanctionarii potrivit art.280-282 a actelor intocmite cu incalcarea legii.
Legalitatea administrarii probelor este legata insa de caracterul echitabil al procesului penal si de principiul loialitatii.
De asemenea,daca judecatorul de camera preliminara ajunge la concluzia ca se impune excluderea unor probe nelegal administrate va proceda in acest sens. Se are in vedere ca s-a produs o vatamare esentiala a drepturilor procesuale ale unei parti.

In vederea respectarea acestor principii,judecatorul de camera preliminara poate da urmatoarele solutii:
-admite plângerea, desfiinţează soluţia atacată şi trimite motivat cauza la procuror pentru a completa urmărirea penală.
-admite plângerea, desfiinţează soluţia atacată şi dispune începerea judecăţii cu privire la faptele şi persoanele pentru care, în cursul cercetării penale, a fost pusă în mişcare acţiunea penală, când probele legal administrate sunt suficiente, trimiţând dosarul spre repartizare aleatorie;
-admite plângerea şi schimbă temeiul de drept al soluţiei de clasare atacate, dacă prin aceasta nu se creează o situaţie mai grea pentru persoana care a făcut plângerea.

• procedura in cazul in care se contesta solutia judecatorului de
camera preliminara

Cum este si normal,dispozitiile judecatorului de camera preliminara nu au caracter definitiv. Incheierea prin care acesta s-a pronuntat este supusa cenzurii pe calea contestatiei. Competenta revine judecatorului de camera preliminara de la instanta ierarhic superioara.

Contestaţia se depune la judecătorul care a soluţionat plângerea şi se înaintează spre soluţionare judecătorului de cameră preliminară de la instanţa ierarhic superioară ori, când instanţa sesizată cu plângere este Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, completului competent potrivit legii, care se pronunţă prin încheiere motivată, fără participarea procurorului şi a inculpatului, putând dispune una dintre următoarele soluţii:
a) respinge contestaţia ca tardivă, inadmisibilă ori, după caz, ca nefondată şi menţine dispoziţia de începere a judecăţii;
b) admite contestaţia, desfiinţează încheierea şi rejudecă plângerea potrivit alin. (7) pct. 2, dacă excepţiile cu privire la legalitatea administrării probelor ori a efectuării urmăririi penale au fost greşit soluţionate.
Probele care au fost excluse nu pot fi avute în vedere la judecarea în fond a cauzei.
• Alte articole de acelasi autor:
-Pentru ce considerente instanta suprema a hotarat ca indiferent de gradul de îmbibatie alcoolică în sânge este atrasă răspunderea penală a oricărei persoane care săvârşeşte o vătămare corporala din culpă in modalitatea prevazuta de art.196 alin.1 Cod penal;
-Ce este mai favorabil pentru inculpatul care vrea sa recunoasca fapta,un acord de recunoastere a vinovatiei cu procurorul sau procedura simplificata de recunoastere in instanta;
-Din ce motive este bine sa se rezerve dreptul de uzufruct sau abitatie la instrainarea unei locuinte si ce greseli trebuie evitate;
-Din ce motive nu a fost anulat dreptului de a conduce un vehicul desi a fost condamnat pentru conducerea sub influenta bauturilor alcoolice;
–In ce conditii asiguratorul raspunde pentru repararea prejudiciului cauzat prin accident auto.
-Care este deosebirea dintre masurile de siguranta si pedepse;
-Conditiile in care este angajata raspunderea administratorului fata de societatea comerciala;
– Renuntarea la judecata.
–Ce prevede Regulamentul de organizare şi funcţionare a comisiei de monitorizare şi competenţă profesională pentru cazurile de malpraxis;
– Avocat dreptul muncii.
–Cum a hotarat instanta despre nerespectarea indicatorului cedeaza trecerea si prioritatea de trecere desi petentul a oprit la acest indicator.
Responsabilitate,profesionalism,confidentialitate fata de client.
www.avocat-tudor.ro
0724260393

Distribuie pe:

Avocat Drept Penal | Avocat Divort, Dreptul Familiei | Avocat ANRP | Avocat Societati Comerciale | Avocat Legislatie Rutiera | Avocat Dreptul Transporturilor | Avocat Fiscal | Avocat Achizitii Publice | Avocat CEDO | Avocat Malpraxis | Avocat infractiuni contra sigurantei statului | Avocat infractiuni contra persoanei | Avocat adoptii | Avocat infractiuni contra vietii, integritatii corporale si sanantatii Avocat infractiuni contra patrimoniului | Avocat infractiuni contra familiei | Avocat infractiuni legi speciale | Avocat civil Bucuresti | Avocat penal Bucuresti | Avocat penalist Bucuresti | Avocat drept contencios si administrative | Cabinet avocatura Bucuresti | Avocat Bucuresti | Baroul de avocati Bucuresti | Lawyer Romania | Avocat legislatia muncii | Avocat cetatenie | Avocat drept imobiliar | Avocat codul muncii | Avocat Uniunea Europeana