skip to Main Content
0724.260.393 avocat_tudorion@yahoo.com

Ce trebuie sa faci daca conform masurilor fiscale ce se preconizeaza inspectorul fiscal care controleaza firma da dovada de subiectivitate pentru ca legea ii acorda ca stimulente o cota parte, in raport de incasari

Ce trebuie sa faci daca conform masurilor fiscale ce se preconizeaza inspectorul fiscal care controleaza firma da dovada de subiectivitate pentru ca legea ii acorda ca stimulente o cota parte, in raport de incasari

Imagini pentru imagini control fiscal

Conform unui proiect de act normativ publicat pe site-ul MFP la data de 7 decembrie a.c. şi aflat în dezbatere publică, angajatii ANAFcare efectueaza controale la firme vor avea dreptul sa primeasca  anumite sume de bani din ceea ce încasează in urma controlului, acestea avand denumirea de „indemnizaţii“. In acest sens, se arata ca plata indemnizaţiilor aprobate se face în cursul lunii curente pentru luna precedentă şi se acordă personalului care a participat la obţinerea unor rezultate excepţionale.

 

Se cunoaste ca si in anii precedenti a existat o astfel de “stimulare’ a inspectorilor fiscali. In mod corect in opinia mea, Codul de procedura fiscala nu le-a mai prevazut, tocmai in vederea restrictionarii posibelelor abuzuri ale inspectorilor in situatia in care acestia  faceau controale la firme.

 

Drept consecinta a masurilor preconizate, in mod firesc mass media s-au exprimat opinii conform carora controalele ar putea sa se desfasoare in conditii de exigenta sporita si nejustificata, inspectorii fiscali ar putea da dovada de subiectivitate, pentru ca ar interpreta legislaţia in favoarea lor.

In conditiile aratate, chiar dacă s-ar acţiona corect, va trebui sa se conteste procesul-verbal de control în instanţa,astfel ca  in situatia in care s-ar aplica o contravenţie, agentul fiscal ar putea să dea amenzi maxime, dat fiind ca legea ar prevede ca stimulent, o cotă-parte,  li se cuvine de drept.

 

Pentru ca exista posibilitatea ca prevederile respective sa intre in vigoare si din motivele expuse, nici nu este exclus ca persoanele care controleaza firma sad ea dovada subiectivitate, daca veti considera ca sunt nelegale masurile stabilite de catre Administratia fiscala  aveti posibilitatea sa le contestati.

Procedura de urmat este reglementata de art.268 si urmatoarele din Codul de procedura fiscala, respectiv, de Titlul VIII, cu denumirea de “Solutionarea contestatiilor formulate impotriva actelor administratiei fiscale”. In plus, procedura este detaliata prin Ordinul Nr. 3741/2015 din 23 decembrie 2015 privind aprobarea Instrucţiunilor pentru aplicarea titlului VIII din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscal.

 

Acestea preved in mod expres despre contestaţie, ca este o cale administrativă de atac şi nu înlătură dreptul la acţiune al celui care se consideră lezat în drepturile sale printr-un act administrativ fiscal

Inseamna ca, pe langa procedura contestatiei la organul fiscal aveti posibilitatea sesizarii in mod direct a instantei de contencios administrativ in scopul desfiintarii actului pe care-l considerate nelegal.

 

Se precizeaza cine anume are dreptul la contestatie, respectiv, acesta apartine numai persoanei care a fost lezata printr-un act al administratiei fiscal.   Cu toate acestea, la procedura contestatiei pot sa participe si si alte persoane care sunt afectate de masur fiscala aplicata.

 

  • Cum se formuleaza contestaţia

-se formuleaza in scris  si va contine:

-datele de identificare a contestatorului;

-obiectul contestaţiei;

-motivele de fapt şi de drept;

-dovezile pe care se întemeiază;

-semnătura contestatorului sau a împuternicitului acestuia.

-dovada calităţii de împuternicit al contestatorului, persoană fizică sau juridică, se face potrivit legii.

 

In  Ordinul Nr. 3741/2015 din 23 decembrie 2015 privind aprobarea Instrucţiunilor pentru aplicarea titlului VIII din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscala se mai arata si ca, dacă contestaţia este formulată printr-un împuternicit, se va prezenta împuternicirea/mandatul-procura în original, copie legalizată sau duplicat, după caz.

Avocatul va prezenta împuternicirea în original sau în copie legalizată.

 

În cazul în care contestatorul se află în procedură deinsolvenţă/reorganizare/faliment/lichidare şi i-a fost ridicat dreptul la propria administrare, contestaţia va purta semnătura administratorului special/administratorului judiciar sau a lichidatorului, după caz, şi va fi însoţită de actul prin care a fost numit. În situaţia în care contestaţia nu îndeplineşte cerinţele care privesc depunerea în original/copie legalizată a împuternicirii/mandatului/procurii, precum şi semnătura, organele de soluţionare competente vor solicita contestatorului, printr-o scrisoare recomandată cu confirmare de primire, ca în termen de 5 zile de la comunicare să îndeplinească aceste cerinţe. În caz contrar, contestaţia va fi respinsă, fără a se mai antama fondul cauzei.

Confirmările de primire se vor anexa la dosarul cauzei.

Organul de soluţionare competent nu se poate substitui contestatorului cu privire la motivele de fapt şi de drept pentru care a contestat actul administrativ fiscal respectiv.Motivarea contestaţiei se va face cu respectarea dispoziţiilor privind termenul de depunere a contestaţiilor, sub sancţiunea decăderii.

 

  • Care este obiectul contestaţiei

-numai sumele şi măsurile stabilite şi înscrise de organul fiscal în titlul de creanţă sau în actul administrativ fiscal atacat.

-in contestaţiile care au ca obiect sume se specifică cuantumul sumei totale contestate, individualizată pe categorii de creanţe fiscale, precum şi accesorii ale acestora.

-in situaţia în care se constată nerespectarea acestei obligaţii, organul fiscal de soluţionare competent solicită contestatorului, în scris, ca acesta să precizeze, în termen de 5 zile de la comunicarea solicitării, cuantumul sumei contestate, individualizată. În cazul în care contestatorul nu comunică suma, se consideră contestat întregul act administrativ fiscal atacat.

 

  • Unde se depune contestatia si in ce termen

Contestaţia se depune la organul fiscal emitent al actului administrativ atacat şi nu este supusă taxelor extrajudiciare de timbru.

Contestaţia se depune în termen de 45 de zile de la data comunicării actului administrativ fiscal, sub sancţiunea decăderii.

In cazul în care contestaţia nu este depusă la organul fiscal emitent, aceasta se înaintează, în termen de cel mult 5 zile de la data primirii, organului fiscal emitent al actului administrativ atacat.

 

În cazul în care competenţa de soluţionare nu aparţine organului emitent al actului administrativ fiscal atacat, contestaţia se înaintează de către acesta, în termen de 5 zile de la înregistrare, organului de soluţionare competent.
Dacă actul administrativ fiscal nu conţine elementele prevăzute la art. 46 alin. (2) lit. i), contestaţia poate fi depusă, în termen de 3 luni de la data comunicării actului administrativ fiscal, la organul fiscal emitent al actului.

 

La primirea contestaţiei organul emitent al actului administrativ fiscal va întocmi dosarul contestaţiei, precum şi referatul cu propuneri de soluţionare. Întocmirea dosarului contestaţiei nu este obligatorie în situaţia în care, potrivit art. 272 alin. (6) din Codul de procedură fiscală, organul emitent este competent pentru soluţionarea contestaţiei.

 

  • Ce trebuie sa cuprinda dosarul contestatiei

 

Dosarul contestaţiei va cuprinde: contestaţia în original, ce trebuie să poarte semnătura persoanei îndreptăţite, împuternicirea avocaţială/procură/mandat în original sau în copie legalizată, după caz, actul prin care se desemnează administratorul special/administratorul judiciar/lichidatorul, actul administrativ fiscal atacat, în copie, precum şi anexele acestuia, dovada comunicării actului administrativ fiscal atacat din care să reiasă data la care acesta a fost comunicat, copii ale documentelor ce au legătură cu cauza supusă soluţionării, documentele depuse de contestator şi sesizarea penală în copie, dacă este cazul.

 

În cazul în care contestaţia este depusă direct la organul competent de soluţionare, acesta o va transmite organului emitent al actului atacat, în vederea constituirii dosarului contestaţiei, a verificării condiţiilor procedurale, precum şi a întocmirii referatului cu propuneri de soluţionare. Referatul cu propuneri de soluţionare cuprinde precizări privind îndeplinirea condiţiilor de procedură, menţiuni privind sesizarea organelor de urmărire şi cercetare penală, după caz, menţiuni cu privire la starea juridică a societăţii, precum şi propuneri de soluţionare a contestaţiei, având în vedere toate argumentele contestatorului şi documentele în susţinere; în caz contrar, dosarul se restituie în vederea completării.

 

Referatul se aprobă de conducătorul organului fiscal emitent al actului administrativ fiscal atacat. În condiţiile în care din actele dosarului cauzei nu se poate verifica respectarea termenului de depunere a contestaţiei, iar în urma demersurilor întreprinse nu se poate face dovada datei la care contestatorul a luat cunoştinţă de actul administrativ-fiscal atacat, inclusiv în situaţia în care comunicarea prin publicitate a fost viciată prin nerespectarea procedurii în materie, aceasta va fi considerată depusă în termenul legal. În situaţia depunerii prin poştă a contestaţiei, organul emitent al actului administrativ fiscal atacat este obligat să anexeze la dosarul contestaţiei plicul prin care a fost transmisă contestaţia.

Dispoziţiile privind termenele din Codul de procedură civilă se aplică în mod corespunzător, astfel:

-termenul de depunere a contestaţiei se calculează pe zile libere, cu excepţia cazului în care prin lege se prevede altfel, neintrând în calcul nici ziua când a început, nici ziua când s-a sfârşit termenul. De exemplu: Actul administrativ fiscal este comunicat contribuabilului în data de 29 iunie, termenul de 45 de zile începe să curgă de la data de 30 iunie şi se împlineşte în data de 13 august, astfel încât ultima zi de depunere a contestaţiei este 14 august.

-termenul care se sfârşeşte într-o zi de sărbătoare legală sau când serviciul este suspendat (de exemplu, zile de repaus săptămânal) se va prelungi până la sfârşitul primei zile de lucru următoare. De exemplu: În situaţia în care data de 30 iulie prezentată la exemplul anterior este sâmbătă, ultima zi de depunere a contestaţiei este luni, 1 august.

-termenul de 3 luni prevăzut la art. 270 alin. (4) din Codul de procedură fiscală se sfârşeşte în ziua lunii corespunzătoare zilei de plecare. De exemplu: Actul administrativ fiscal este comunicat contribuabilului în data de 15 ianuarie, termenul de 3 luni se sfârşeşte în data de 15 aprilie, astfel încât ultima zi de depunere a contestaţiei este data de 15 aprilie.

-termenul care, începând la data de 29, 30 sau 31 a lunii, se sfârşeşte într-o lună care nu are o asemenea zi se va socoti împlinit în ultima zi a lunii, cum ar fi exemplul expus mai jos: Actul administrativ fiscal este comunicat în data de 30 noiembrie, termenul de 3 luni se sfârşeşte în ultima zi a lunii februarie, respectiv 28 sau 29 februarie, reprezentând ultima zi de depunere a contestaţiei.

 

Când contestatorul îşi majorează pretenţiile, dispoziţiile procedurale privind termenul de depunere a contestaţiei se aplică corespunzător pentru diferenţele contestate suplimentar.

Prin majorare de pretenţie se înţelege diferenţele de obligaţii fiscale contestate suplimentar, altele decât cele împotriva cărora s-a introdus iniţial contestaţie, cu excepţia accesoriilor aferente obligaţiilor fiscale contestate iniţial, potrivit principiului de drept accesoriul urmează principalul.

 

Contestaţia se depune în termen de 45 de zile de la data comunicării actului administrativ fiscal, cu excepţia situaţiei în care actul administrativ fiscal atacat nu cuprinde unul dintre următoarele elemente: a) posibilitatea de a fi contestat; b) termenul de depunere a contestaţiei; c) organul fiscal la care se depune contestaţia. În acest caz contestaţia poate fi depusă în termenul de 3 luni de la data comunicării actului administrativ fiscal.

 

  • Retragerea contestatiei

 

Contestaţia poate fi retrasă de către contestator până la soluţionarea acesteia. În acest caz, organul de soluţionare competent comunică contestatorului decizia prin care se ia act de renunţarea la contestaţie.

Prin retragerea contestaţiei nu se pierde dreptul de a se înainta o nouă contestaţie în interiorul termenului prevăzut la art. 270.

 

Cererea de retragere trebuie să fie semnată de contestator sau de împuternicit, cu îndeplinirea aceloraşi condiţii de formă prevăzute la formularea şi depunerea contestaţiei. Dovada calităţii de împuternicit se face potrivit legii. În cazul în care contestatorul se află în procedură de insolvenţă/reorganizare/faliment/lichidare, cererea de retragere a contestaţiei va purta semnătura administratorului special/ administratorului judiciar sau a lichidatorului, după caz.

 

Retragerea contestaţiei poate fi făcută în tot sau în parte. În situaţia în care cererea de retragere are ca obiect doar anumite capete de cerere din contestaţia iniţială, despre aceasta se va face menţiune în decizia emisă în soluţionarea cauzei; contestaţia şi cererea de retragere parţială vor fi conexate, pentru o mai bună soluţionare a cauzei.

După primirea cererii de retragere a contestaţiei, organul de soluţionare competent va comunica contestatorului decizia prin care ia act de renunţarea la contestaţie. Decizia prin care se ia act de renunţare la contestaţie urmează procedura emiterii şi comunicării deciziilor emise în soluţionarea contestaţiilor.

Imtr-un articol viitor vom reven cu alte precizari in legatura cu acest subiect.

  • Alte articole de acelasi autor:

 

-In ce domenii va poate consilia un avocat specializat in drept penal;

-Ce trebuie sa stiti despre drepturile si obligatiile ce revin organului fiscal precum si cele ale contribuabilului;

Asigurarea de raspundere civila in noul Cod civil;

Conditiile in care este angajata raspunderea administratorului fata de Societatea Comerciala;

LIPSA CONSIMTAMANTULUI ASOCIAT UNIC-PERSOANA JURIDICA;

Ce este contractul de transport si ce documente de transport insotesc bunurile;

Filmarea faptei cu aparatul videoradar a fost combatuta cu alte probe si astfel anulat procesul verbal de contraventie;

Ce reguli noi pentru sustinerea examenului de obtinere a permisului de conducere auto intra in vigoare;

In ce conditii o persoana raspunde pentru o fapta ilicita sau este sanctionata pentru o raspundere contractuala;

In ce situatii casatoria se desface din culpa sotilor si ce trebuie dovedit;

Cum se stabilesc despagubirele in cazurile de accidente produse de vehicule si modalitatea in care trebuie sa procedati in relatiile cu societatea de asigurare;

– In ce consta infractiunea de frauda informatica;

– Ce se poate invoca pentru anularea deciziei de sanctionare disciplinara cu referire la procedura cercetării disciplinare;

Cum interpreteaza notiunea de accident de circulatie din definirea infractiunii de parasirea locului accidentului Curtea Constitutionala;

-Din ce motive DNA s-a sesizat din oficiu cu privire la infractiunea de favorizarea faptuitorului in cazul persoanelor condamnate care apar ca autori de lucrări științifice.

 

Cabinet avocat Tudor Ion

Responsabilitate, profesionalism, loialitate fata de client

www.avocat-tudor.ro

0724260393

 

Avocat Bucuresti

1
Step 1

Consultați un avocat online


keyboard_arrow_leftPrevious

Nextkeyboard_arrow_right

Back To Top