Ce criterii se au in vedere la admiterea cererii de prelungire a dreptului de circulatie

Ce criterii se au in vedere la admiterea cererii de prelungire a dreptului de circulatie

Ca avocat in Bucuresti am constatat ca,una din primele intrebari pe care le pune o persoana careia i s-a retinut permisul de conducere auto este cand si in ce conditii va mai putea conduce un vehicul.
Bineinteles, dupa expirarea termenului prevazut in dovada înlocuitoare cu drept de circulație, eliberată de organele poliției rutiere.

Tot din experienta cunosc si ca presiunile pentru redobandirea permisului de conducere si solutionarea cat mai grabnica a cauzei in care este implicata persoana respectiva, sunt cu atat mai mari,cu cat aceasta se considera nevinovata.

Numai ca,organele competente trebuie sa dispuna aceasta masura.
Dispozitiile art.111 alin.(6) din O.U.G. 195/2002,republicata ofera insa posibilitatea titularului permisului de conducere auto retinut pentru savarsirea uneia dintre infractiunile rutiere sau implicat intr-un accident de circulatie din care a rezultat uciderea sau vatamarea corporala a unei persoane,daca acesta a incalcat o regula de circulatie,sa inainteze o cerere
procurorului care efectueaza urmarirea penala sau exercita supravegherea cercetarii penale ori instantei de judecata investite cu solutionarea cauzei.

Printr-o astfel de cerere se solicita prelungirea dreptului de circulatie, cu cate cel mult 30 de zile cel mult,pana la dispunerea neinceperii urmaririi penale,scoaterii de sub urmarire penala ori incetarii urmaririi penale sau,dupa caz,pana la ramanerea definitive a hotararii judecatoresti.

Urmeaza ca,cererea petitionarului de prelungire a dreptului de circulatie sa fie analizata in baza dispozitiilor art.111 alin.(6) din O.U.G. 195/2002,republicata.
Din practica instantelor a rezultat ca se au in vedere criterii precum urmatoarele:garantiile ca petentul va respecta regulile de circulatie,natura faptei si consecintele acesteia,atitudinea inainte si dupa savarsirea faptei,daca a mai avut incalcari ale legislatiei rutiere.

Pentru ca practica instantelor era neunitara sub aspectul interpretarii textului mai sus aratat, Inalta Curte,prin Decizia nr.1din data de 15 martie 2010 cu privire la stabilirea procedurii judecarii cererii de prelungire a dreptului de circulatie de catre instanta de judecata a dat lamuriri in aceasta privinta.

Astfel,Inalta Curte a aratat ca,in practica instanțelor judecătorești s-a constatat că nu există un punct de vedere unitar în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 111 alin. (6) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, republicată, cu modificările și completările ulterioare, aduse și ca urmare a constatării neconstituționalității acelor dispoziții prin Decizia Curții Constituționale nr. 742 din 24 iunie 2008.

Cererile de prelungire a dreptului de circulație întemeiate pe dispozițiile legale menționate, formulate de titularul permisului de conducere reținut în condițiile prevăzute în art. 111 alin. (1) lit. b) sau ale alin. (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002, republicată, cu modificările și completările ulterioare, au fost soluționate de unele instanțe în camera de consiliu, fără citarea părților, prin încheiere în care nu s-a menționat dacă soluția este supusă vreunei căi de atac.
Alte instanțe, dimpotrivă, au soluționat asemenea cereri în ședință publică și cu citarea părților, în condițiile prevăzute în art. 290 și 291 din Codul de procedură penală, pronunțându-se prin încheiere motivată, supusă căii de atac odată cu sentința sau decizia dată în apel, potrivit art. 361 alin. 2 și art. 3851 alin. 2 din Codul de procedură penală.

Aceste din urmă instanțe au interpretat și aplicat corect dispozițiile legii.
În art. 111 alin. (6) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, astfel cum a fost modificat prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 146/2008, s-a prevăzut că „la cererea titularului permisului de conducere reținut în condițiile alin. 1 lit. b) sau ale alin. (4), procurorul care efectuează urmărirea penală sau exercită supravegherea cercetării penale ori, în faza de judecată, instanța de judecată învestită cu judecarea cauzei poate dispune prelungirea dreptului de circulație, cu câte cel mult 30 de zile, până la dispunerea neînceperii urmăririi penale, scoaterii de sub urmărire penală ori încetării urmăririi penale sau, după caz, până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătorești”, precum și că „modul de soluționare a cererii de prelungire a dreptului de circulație se comunică și șefului poliției rutiere pe raza căreia s-a comis fapta”.

Pe de altă parte, din coroborarea dispozițiilor art. 111 alin. (1)-(5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002,republicată, cu modificările și completările ulterioare, reiese că instanța penală poate hotărî prelungirea dreptului de circulație numai în cazul reținerii permisului de conducere și eliberării dovezii înlocuitoare a acestuia de către poliția rutieră.

În raport cu această reglementare, până la pronunțarea hotărârii definitive în cauzele ce privesc infracțiuni de încălcare a dispozițiilor legale privind circulația pe drumurile publice, titularul dovezii înlocuitoare cu drept de circulație, eliberată de organele poliției rutiere, este îndreptățit să se adreseze instanței de judecată atât timp cât procesul se află în curs de desfășurare, pentru a i se prelungi dreptul respectiv, cu câte cel mult 30 de zile, până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătorești.

Totodată, cât timp nici prin ordonanța menționată și nici prin vreo altă dispoziție legală nu este reglementată o procedură distinctă pentru astfel de cereri, se impune ca acestea să fie soluționate potrivit principiilor și regulilor generale aplicabile oricărei alte cereri ce se formulează în cursul judecății.
În aceste condiții, solicitarea prelungirii dreptului de circulație constituie, prin natura sa, o cerere susceptibilă de a fi formulată în cursul judecății de părți, de regulă, de către inculpat, în temeiul art. 301 din Codul de procedură penală, urmând să fie soluționată, potrivit dispozițiilor art. 302 din același cod, prin încheiere motivată.

De aceea, ivirea unei atare cereri, de prelungire a dreptului de circulație, trebuie considerată doar ca o chestiune incidentală, premergătoare în cadrul procesului penal, a cărei soluționare nu vizează însuși fondul cauzei.
Ca urmare, în raport cu dispozițiile procedurale aplicabile în faza judecății, se impune ca și soluționarea cererii de prelungire a dreptului de circulație, formulată de titularul dovezii înlocuitoare cu drept de circulație a permisului de conducere reținut de organele poliției rutiere, să aibă loc în ședință publică și cu citarea părților, potrivit dispozițiilor art. 290 și 291 din Codul de procedură penală.

Tot astfel, natura juridică a unei asemenea cereri, prin care este vizată doar o chestiune adiacentă raportului principal de drept procesual penal, mai impune să se considere că încheierile ce se pronunță în această materie nu pot fi atacate decât odată cu fondul, în conformitate cu reglementările de la art. 361 alin. 2 și art. 3851 alin. 2 din Codul de procedură penală.
În consecință, în temeiul art. 25 lit. a) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, precum și al art. 4142 din Codul de procedură penală, urmează a se admite recursul în interesul legii și a se stabili că, în faza judecății, cererea de prelungire a dreptului de circulație, întemeiată pe prevederile art. 111 alin. (6) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, republicată, cu modificările și completările ulterioare, se soluționează în condiții de publicitate, cu citarea părților, în conformitate cu dispozițiile art. 290 și 291 din Codul de procedură penală, iar instanța de judecată se pronunță prin încheiere motivată care poate fi atacată, numai odată cu sentința sau decizia, potrivit art. 361 alin. 2 și art. 3851 alin. 2 din Codul de procedură penală.

Admite recursul în interesul legii formulat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și stabilesc:
În faza de judecată, cererea de prelungire a dreptului de circulație, întemeiată pe prevederile art. 111 alin. (6) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, republicată, cu modificările și completările ulterioare, se va soluționa în condiții de publicitate, cu citarea părților, conform prevederilor art. 290 și 291din Codul de procedură penală, iar instanța de judecată se va pronunța prin încheiere motivată care poate fi atacată odată cu sentința sau decizia, conform art. 361 alin. 2 și art. 3851 alin. 2 din Codul de procedură penală.
• Alte articole de acelasi autor:
-Din ce motive este bine sa se rezerve dreptul de uzufruct sau abitatie la instrainarea unei locuinte si ce greseli trebuie evitate;
Din ce motive nu a fost anulat dreptului de a conduce un vehicul desi a fost condamnat pentru conducerea sub influenta bauturilor alcoolice;
–In ce conditii asiguratorul raspunde pentru repararea prejudiciului cauzat prin accident auto.
-Care este deosebirea dintre masurile de siguranta si pedepse;
-Conditiile in care este angajata raspunderea administratorului fata de societatea comerciala;
– Renuntarea la judecata.
– Ce prevede Regulamentul de organizare şi funcţionare a comisiei de monitorizare şi competenţă profesională pentru cazurile de malpraxis;
– Avocat dreptul muncii.
–Cum a hotarat instanta despre nerespectarea indicatorului cedeaza trecerea si prioritatea de trecere desi petentul a oprit la acest indicator.
-De ce sa apelezi la un avocat spacializat in drept comercial;
-Conditiile in care este angajata raspunderea administratorului fata de Societatea Comerciala;
-Sistemul de comercializare in Franciza
Responsabilitate,profesionalism,confidentialitate fata de client.
www.avocat-tudor.ro
0724260393

Distribuie pe:

Avocat Drept Penal | Avocat Divort, Dreptul Familiei | Avocat ANRP | Avocat Societati Comerciale | Avocat Legislatie Rutiera | Avocat Dreptul Transporturilor | Avocat Fiscal | Avocat Achizitii Publice | Avocat CEDO | Avocat Malpraxis | Avocat infractiuni contra sigurantei statului | Avocat infractiuni contra persoanei | Avocat adoptii | Avocat infractiuni contra vietii, integritatii corporale si sanantatii Avocat infractiuni contra patrimoniului | Avocat infractiuni contra familiei | Avocat infractiuni legi speciale | Avocat civil Bucuresti | Avocat penal Bucuresti | Avocat penalist Bucuresti | Avocat drept contencios si administrative | Cabinet avocatura Bucuresti | Avocat Bucuresti | Baroul de avocati Bucuresti | Lawyer Romania | Avocat legislatia muncii | Avocat cetatenie | Avocat drept imobiliar | Avocat codul muncii | Avocat Uniunea Europeana