A fost intocmit rechizitoriul referitor la infractiunea de trafic de influenta de care este acuzat inculpatul Blejnar Sorin

A fost intocmit rechizitoriul referitor la infractiunea de trafic de influenta de care este acuzat inculpatul Blejnar Sorin

Imagini pentru imagini trafic de influenta

Traficul de influenta este una dintre infractiunile grave, dar cu toate acestea frecvent comise in Romania, dupa cum reiese din dosarele instrumentate de vatre procurorii DNA.

 

Asa cum oricine poate constata, subiectele dosarelor recent instrumentate de DNA in cazuri de trafic de influenta sunt persoane ce au diverse ocupatii si functii,cum ar fi instructori auto, asistenti medicali, functionari din primarii sau oameni de afaceri si chiar politisti, judecatori, parlamentari, dar si fosti sau actuali ministri.

 

Astfel, intr-un comunicat difuzat in ziua de 16.12.2016 de catre Biroul de Informare si Relatii Publice al DNA se arata ca procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul Teritorial Ploiești au dispus trimiterea în judecată, în stare de arest preventiv, a inculpatului BLEJNAR SORIN, la data faptei președinte al Agenției Naționale de Administrare Fiscală (A.N.A.F.) cu rang de secretar de stat, cu privire la săvârșirea infracțiunii de trafic de influență.

Imagini pentru imagini trafic de influenta

În rechizitoriul întocmit, procurorii au reținut următoarea stare de fapt:
În cursul anului 2011, în contextul inițierii unor proceduri de achiziții publice la nivelul A.N.A.F., inculpatul Blejnar Sorin, în calitatea mai sus menționată, a acceptat din partea unui om de afaceri promisiunea unui procentaj de 20% din valoarea unor contracte ce urmau a fi încheiate la nivelul instituției publice respective.

 

Banii respectivi urmau să-i fie remiși inculpatului în schimbul exercitării influenței sale asupra unui subaltern, pentru ca acesta să gestioneze procedurile de atribuire a contractelor respective astfel încât aceste contracte să fie obținute de firma omului de afaceri.

În aceste circumstanțe, în perioada noiembrie 2011 – ianuarie 2012, inculpatul Blejnar Sorin și celălalt funcționar implicat în acest demers au primit suma totală de 13.172.520 lei, prin intermediul unei firme cu comportament tip,,fantomă” controlate de aceștia cu care societatea omului de afaceri a încheiat mai multe contracte fictive.

 

Din această sumă de bani, inculpatului Blejnar Sorin i-a revenit efectiv suma de 12.513.894 lei.

În cauză, procurorii au dispus măsura asiguratorie a sechestrului asupra mai multor bunuri imobile ce aparțin inculpatului Blejnar Sorin.

Dosarul a fost trimis spre judecare Tribunalului București, cu propunere de a se menține măsurile preventive și asigurătorii dispuse în cauză.

Față de o altă persoană, funcționar A.N.A.F. cauza a fost disjunsă.

În cauză, procurorii anticorupție au beneficiat de sprijinul ofițerilor de poliție din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române și din cadrul Direcției de Operațiuni Speciale.

Inculpatul Blejnar Sorin a mai fost trimis în judecată de procurorii anticorupție pentru complicitate la evaziune fiscală și constituirea unui grup infracțional organizat (în forma sprijinirii).

 

In comunicatul mentionat se face precizarea că această etapă a procesului penal reprezintă, conform Codului de procedură penală, finalizarea anchetei penale și trimiterea rechizitoriului la instanță spre judecare, situație care nu poate să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție.

 

  • Ce prevede codul penal despre traficul de influenta

Art.291 Cod penal prevede urmatoarele despre infractiunea de trafic de influenta:

Pretinderea, primirea ori acceptarea promisiunii de bani sau alte foloase, direct sau indirect, pentru sine sau pentru altul, săvârşită de către o persoană care are influenţă sau lasă să se creadă că are influenţă asupra unui funcţionar public şi care promite că îl va determina pe acesta să îndeplinească, să nu îndeplinească, să urgenteze ori să întârzie îndeplinirea unui act ce intră în îndatoririle sale de serviciu sau să îndeplinească un act contrar acestor îndatoriri, se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani.

 

Banii, valorile sau orice alte bunuri primite sunt supuse confiscării, iar când acestea nu se mai găsesc, se dispune confiscarea prin echivalent.

 

  • Prin ce modalitati se comite infractiunea de trafic de influenta:

 

Imagini pentru imagini trafic de influenta

Modalitatile prin care se poate comite infractiunea de trafic de influenţă sunt urmatoarele:

-primirea , ceea ce inseamna intrarea efectivă în posesia sumei de bani, a unui folos;

-pretinderea, adica formularea de către făptuitor nemijlocit, în mod expres sau tacit, a solicitării unei sume de bani, a unui bun sau alte valori;

-acceptarea de promisiuni , reprezinta manifestarea acordului cu privire la promisiunile făcute sau banii ori foloasele oferite de către cumpărătorul de influenţă.

 

  • Ce a hotarat Curtea Constitueionala cu privire la infractiunea de trafic

de influenta

 

 

Decizia CCR nr. 489/2016, M.Of. nr. 661 din 29 august 2016 s-a stabilit

că nu este necesar ca actul ce intră în atribuţiile funcţionarului sau altui salariat să fi fost efectuat.

Este suficient că s-au primit ori pretins foloase sau că s-au acceptat promisiuni de foloase în vederea determinării funcţionarului sau altui salariat, fiind indiferent faptul că iniţiativa aparţine traficantului sau persoanei interesate ca influenţa să fie exercitată.

 

  • Alte articole de acelasi autor :

 

-Cum se stabilesc despagubirele in cazurile de accidente produse de vehicule si modalitatea in care trebuie sa procedati in relatiile cu societatea de asigurare;

Persoana retinuta in flagrant, cercetata pentru infractiunile de acces ilegal la un sistem informatic si efectuarea de operaţiuni financiare în mod fraudulos fiind surprinsa ca efectua operatiuni cu carduri falsificate;

In ce poate consta consilierea de cate un avocat specializat in dreptul muncii;

Ce tebuie sa stii despre conditiile in care este angajata raspunderea administratorului fata de societatea comerciala

www.avocat-tudor.ro

07824260393

 

 


La data de 16 februarie Curtea Constitutionala a Romaniei a declarat neconstitutionale dispozitiile procesual penale privind masurile educative neprivative de libertate si punerea in executare a mandatului de supraveghere tehnica

 

La data de 16 februarie Curtea Constitutionala a Romaniei a declarat neconstitutionale dispozitiile procesual penale  privind masurile educative neprivative de libertate si punerea in executare a mandatului de supraveghere tehnica

 

Curtea Constitutionala a Romaniei a hotarat ca dispozitiile art. 399 alin. (3) lit. d) Cod procedura penala, conform carora „instanta dispune punerea de indata in libertate a inculpatului arestat preventiv atunci cand pronunta o masura educativa”, sunt constitutionale in masura in care se refera doar  la masurile educative neprivative de libertate.

 

Totodata au constatat neconstitutionala si prevederea „ori de alte organe specializate ale statului” din cuprinsul art. 142 alin. (1) CPP, conform carora „Procurorul pune in executare supravegherea tehnica ori poate dispune ca aceasta sa fie efectuata de organul de cercetare penala sau de lucratori specializati din cadrul politiei ori de alte organe specializate ale statului”.

 La data de 16 februarie Curtea Constitutionala a Romaniei a declarat neconstitutionale dispozitiile procesual penale  privind masurile educative neprivative de libertate si punerea in executare a mandatului de supraveghere tehnica

Redam comunicatul CCR

 

I. In ziua de 16 februarie 2016, Plenul Curtii Constitutionale, investit in temeiul art.146 lit.d) din Constitutia Romaniei si a art.29 din Legea nr.47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, a luat in dezbatere exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art.399 alin.(3) lit.d) din Codul de procedura penala, care au urmatorul continut:

‘(3) De asemenea, instanta dispune punerea de indata in libertate a inculpatului arestat preventiv atunci cand pronunta: […] d) o masura educativa’.

In urma deliberarilor, Curtea Constitutionala, cu unanimitate de voturi, a admis exceptia de neconstitutionalitate si a constatat ca dispozitiile art.399 alin.(3) lit.d) din Codul de procedura penala sunt constitutionale in masura in care se refera numai la masurile educative neprivative de libertate. Curtea a retinut ca dispozitiile de lege criticate contravin principiului statului de drept – consacrat de prevederile art.1 alin.(3) din Constitutie – in componentele sale referitoare la apararea ordinii publice si a sigurantei cetatenilor, intrucat obliga instanta ca, la momentul solutionarii actiunii penale in fond, sa dispuna punerea de indata in libertate a inculpatului arestat preventiv chiar si atunci cand pronunta o masura educativa privativa de libertate.

Decizia este definitiva si general obligatorie si se comunica celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului si instantei care a sesizat Curtea Constitutionala, respectiv Judecatoriei Chisineu Cris.

  1. In aceeasi zi, Plenul Curtii Constitutionale, investit in temeiul art.146 lit.d) din Constitutia Romaniei si a art.29 din Legea nr.47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, a luat in dezbatere exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art.142 alin.(1) din Codul de procedura penala – Punerea in executare a mandatului de supraveghere tehnica, dispozitii care au urmatorul continut:

‘(1) Procurorul pune in executare supravegherea tehnica ori poate dispune ca aceasta sa fie efectuata de organul de cercetare penala sau de lucratori specializati din cadrul politiei ori de alte organe specializate ale statului’.

In urma deliberarilor, Curtea Constitutionala, cu majoritate de voturi, a admis exceptia de neconstitutionalitate si a constatat ca sintagma ‘ori de alte organe specializate ale statului’ din cuprinsul dispozitiilor art.142 alin.(1) din Codul de procedura penala este neconstitutionala. Curtea a constatat ca textul criticat contravine prevederilor constitutionale cuprinse in art.1 alin.(3) conform carora Romania este stat de drept, in care drepturile si libertatile fundamentale ale cetatenilor sunt garantate. De asemenea, sintagma supusa controlului nu respecta conditiile de calitate inerente unei norme legale, sub aspectul claritatii, preciziei si previzibilitatii, intrucat nu permite subiectilor de drept sa determine care sunt organele specializate ale statului abilitate sa realizeze masurile dispuse prin mandatul de supraveghere tehnica, masuri cu un grad ridicat de intruziune in viata privata a persoanelor.

Decizia este definitiva si general obligatorie si se comunica celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului si instantei care a sesizat Curtea Constitutionala, respectiv Tribunalului Bucuresti– Sectia I-a Penala.

 

www.avocat-tudor.ro

0724260393


Ce afirmatii au facut unele personalitati din justitie cu privire la decizia Curtii Constitutionale in sensul ca dispozitiile art. 318 din Codul de procedura penala privind cazurile in care procurorul poate renunta la urmarirea penala si clasa un dosar sunt neconstitutionale.

 

Imagini pentru justitie

Ce afirmatii au facut unele personalitati din justitie cu privire la decizia Curtii Constitutionale in sensul ca dispozitiile art. 318 din Codul de procedura penala privind cazurile in care procurorul poate renunta la urmarirea penala si clasa un dosar sunt neconstitutionale.

 

 

Mai multe personalitati din justitie si-au exprimat punctul de vedere ca urmare a faptului ca, in urma deliberarilor din data de 20 ianuarie a.c. Curtea Constitutionala, cu majoritate de voturi, a admis exceptia de neconstitutionalitate si a constatat ca dispozitiile art. 318 din Codul de procedura penala sunt neconstitutionale.

 

  1. Ce a avut in vedere Curtea Constitutionala

 

Pentru a hotari astfel, Curtea a retinut ca dispozitiile acestui articol contravin principiului legalitatii, prevazut de art. 1 alin. (5) din Constitutie, precum si prevederilor art. 124 alin. (1) coroborate cu art. 126 alin. (1), potrivit carora justitia se infaptuieste in numele legii si se realizeaza prin instantele judecatoresti stabilite de lege.

  1. Ce prevede articolul de lege declarat neconstitutional

 

Art. 318 din Codul de procedura penala prevede urmatoarele:

-in cazul infractiunilor pentru care legea prevede pedeapsa amenzii sau pedeapsa inchisorii de cel mult 7 ani, procurorul poate renunta la urmarirea penala cand, in raport cu continutul faptei, cu modul si mijloacele de savarsire, cu scopul urmarit si cu imprejurarile concrete de savarsire, cu urmarile produse sau care s-ar fi putut produce prin savarsirea infractiunii, constata ca nu exista un interes public in urmarirea acesteia;

-cand autorul faptei este cunoscut, la aprecierea interesului public sunt avute in vedere si persoana suspectului sau a inculpatului, conduita avuta anterior savarsirii infractiunii si eforturile depuse pentru inlaturarea sau diminuarea consecintelor infractiunii;

-procurorul poate dispune, dupa consultarea suspectului sau a inculpatului, ca acesta sa indeplineasca una sau mai multe dintre urmatoarele obligatii: a) sa inlature consecintele faptei penale sau sa repare paguba produsa ori sa convina cu partea civila o modalitate de reparare a acesteia; b) sa ceara public scuze persoanei vatamate; c) sa presteze o munca neremunerata in folosul comunitatii, pe o perioada cuprinsa intre 30 si 60 de zile, in afara de cazul in care, din cauza starii de sanatate, persoana nu poate presta aceasta munca; d) sa frecventeze un program de consiliere”.

-in cazul in care procurorul dispune ca suspectul sau inculpatul sa indeplineasca obligatiile prevazute la alin. (3), stabileste prin ordonanta termenul pana la care acestea urmeaza a fi indeplinite, care nu poate fi mai mare de 6 luni sau de 9 luni pentru obligatii asumate prin acord de mediere incheiat cu partea civila si care curge de la comunicarea ordonantei; –Ordonanta de renuntare la urmarire cuprinde, dupa caz, mentiunile prevazute la art. 286 alin. (2), precum si dispozitii privind masurile dispuse conform alin. (3) din prezentul articol si art. 315 alin.

-termenul pana la care trebuie indeplinite obligatiile prevazute la alin. (3) din prezentul articol si sanctiunea nedepunerii dovezilor la procuror, precum si cheltuielile judiciare;

–in cazul neindeplinirii cu rea-credinta a obligatiilor in termenul prevazut la alin. (4), procurorul revoca ordonanta. Sarcina de a face dovada indeplinirii obligatiilor sau prezentarea motivelor de neindeplinire a acestora revine suspectului ori inculpatului. O noua renuntare la urmarirea penala in aceeasi cauza nu mai este posibila;

– Ordonanta prin care s-a dispus renuntarea la urmarirea penala se comunica in copie persoanei care a facut sesizarea, suspectului, inculpatului sau, dupa caz, altor persoane interesate.

 

3.Care au fost reactiile unor personalitati din justitie

 

  • Procurorul general Tiberiu Nitu a afirmat intr-un comunicat ca aceasta decizie va avea un impact major asupra activitatii procurorilor, este obligatorie si, pe cale de consecinta, procurorii o vor respecta intocmai. Avand in vedere insa impactul major asupra activitatii procurorilor din cadrul Ministerului Public (in anul 2015 au fost solutionate prin renuntare la urmarire penala 134.436 de cauze, in timp ce in 2014 fusesera solutionate 86.883 de cauze), se va actiona pentru identificarea masurilor de natura sa diminueze efectele asupra activitatii de urmarire penala. Procurorul general a mai afirmat si ca va sesiza Ministerul Justitiei pentru a se promova in regim de urgenta un proiect de act normativ in vederea punerii in acord a dispozitiilor Codului de procedura penala cu decizia Curtii Constitutionale.

 

  • doamna Raluca Prună, ministrul Justiţiei a afirmat ca s-a dat o decizie care are un impact major asupra modului în care funcţionează sistemul de justiţie în România si ca Ministerul Justiţiei asteapta motivarea grabnică a deciziei

 

  • Domnul Mircea Aron, presedinte CSM a facut referire la faptul ca este vorba de fapte mărunte, în care nu ştiu ce avantaj ar avea statul român să cheltuiască mult mai mult decât este paguba efectiv. Cred că motivarea va viza ideea că numai un judecător poate să aprecieze asupra pericolului, a lipsei de pericol sau a oportunităţii”, a spus Mircea Aron, preşedintele CSM.

Cele 170.000 de procese în plus reprezintă dosare care până acum erau considerate de procurori drept neimportante. Fie erau infracţiuni minore, precum furturi din buzunare sau înşelăciuni cu prejudicii mici, fie era mult prea complicat de dovedit că suspectul a încălcat legea, iar oricum pedeapsa pe care o puteau da judecătorii era cel mult o amendă.

 

  • Livia Stanciu, preşedintele ICCJ a apreciat ca mai multe procese înseamnă şi mai multe hotărâri care trebuie date de instanţă. Şi pâna acum, judecătorii se plângeau că au un program încărcat si ca se va face o evaluare asupra impactului asupra sistemului judiciar, dar încă odată, decizia CCR este obligatorie pentru toţi cetăţenii Romaniei.

www.avocat-tudor.ro

0724260393


Conferința cu tema „Răspunderea penală în dreptul afacerilor”

Dreptul Afacerilor

Conferința cu tema „Răspunderea penală în dreptul afacerilor”

 

Editura Universul Juridic organizează vineri, 4 decembrie, conferința cu tema „Răspunderea penală în dreptul afacerilor”. Evenimentul va avea loc la Sala Roma din cadrul Complexului Crystal Palace Ballroom (Calea Rahovei nr. 198A).

Evenimentul este organizat cu sprijinul SCA „Hotca și Asociații”, SCPA „Bradu, Neagu si Asociații” și SCA „Ionescu, Sava și Asociații.
Analizând gradul de cunoaștere a legii penale aplicabile în materia afacerilor, de către managerii și executivii din cadrul întreprinderilor, se constată o realitate ușor surprinzătoare, respectiv cunoașterea incompletă a dispozițiilor legale penale din domeniul afacerilor. Spre exemplu, sunt oameni de afaceri care nu cunosc dispozițiile Legii nr. 241/2005 pentru prevenirea și cobaterea evaziunii fiscale sau ale Legii nr. 656/2002 pentru prevenirea și sancționarea spălării banilor.

Cunoașterea legislației penale aplicabile în domeniul afacerilor este capitală pentru persoanele care conduc afaceri sau care sunt implicate în activitatea economică, iar oamenii de afaceri trebuie să posede un minimum de informații referitoare la dispozițiile legale penale aplicabile în domeniul afacerilor.

Conferința se va desfășura conform următorului program:

13:30-14:00 – Înregistrarea participanților.

14:00-14:30 – Prof. univ. dr. Mircea Coșea – „Importanța cunoașterii legislației penale aplicabile în domeniul afacerilor”.

14:30-15:00 – Av. Mircea Ursuța – „Câteva considerații privind răspunderea penală și contravenționala în domeniul afacerilor”.

15:00-15:30 – Av. Radu Claudiu Ionescu, Partner „Ionescu, Sava și Asociații”.

15:30-16:00 – Conf. univ. dr. Mirela Gorunescu – „Corupția în afaceri”.

16:00-16:15 – Pauză de cafea.

16:15-16:30 – Lansarea cărții Ghidul penal al omului de afaceri. Consecințe penale ale actiivității econimice ilicite (Autori: Mihai Adrian Hotca, Norel Neagu, Mirela Gorunescu, Alexandru Claudiu Galetschi, Alexandru Sitaru).

16:30-17:00 – Conf. univ. dr. Norel Neagu – „Fraudarea bugetului Uniunii Europene”.

17:00-17:30 – Procuror Elena Hach (reprezentantul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție în cadrul Plenului Oficiului Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor) – „Spălarea banilor”.

17:30-17:45 – Pauză de cafea.

17:45-18:15 – Prof. univ. dr. Mihai Adrian Hotca – „Răspunderea penală a companiilor”.

18:15-18:45 – Prof. univ. dr. Mihai Adrian Hotca – „Evaziunea fiscală”.

Oferim participanților posibilitatea de a adresa întrebări în prealabil. Întrebările cele mai interesante vor fi selectate de lectorii prezenți, care vor oferi răspuns acestora în cadrul conferinței.

Data-limită până la care puteți trimite întrebările dumneavoastră este 27 noiembrie, la adresa de e-mail conferintele [at] universuljuridic.ro.

Modalitatea de înscriere:

 

În vederea participării la conferință se va trimite un e-mail la adresaconferintele@universuljuridic.ro, care va conține numele participanților, datele pe care se dorește emiterea facturii, precum și baroul din care fac parte persoanele înscrise (dacă este cazul)

Taxa de participare este de 150 de lei, în care sunt incluse:
–Mapa evenimentului și diploma de participare;
– Un exemplar al lucrării „Ghidul penal al omului de afaceri” (Autori: Mihai Adrian Hotca, Norel Neagu, Mirela Gorunescu, Alexandru Claudiu Galetschi, Alexandru Sitaru);
– Pauzele de cafea.

Data-limita a înscrierilor este miercuri, 2 decembrie.
Mai multe detalii se pot obține la tel. 0733.674.555 sau la adresa de e-mailconferintele@universuljuridic.ro.


Primarul orasului Techirghiol a fost trimis in judecata

Primarul orasului Techirghiol a fost trimis in judecata

Primarul orasului Techirghiol a fost trimis in judecata

Conform unui comunicat din data de 17 noiembrie 2015 al Biroului de Informare si Relatii Publice din cadrul Directiei Nationale Anticoruptie procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul Teritorial Constanța au dispus trimiterea în judecată, în stare de arest preventiv, a inculpatului STAN ADRIAN, primar al orașului Techirghiol, cu privire la săvârșirea infracțiunii de luare de mită.

În rechizitoriul întocmit, procurorii au reținut următoarea stare de fapt:

La data de 13 octombrie 2015, inculpatul Stan Adrian, în calitate de primar al orașului Techirghiol, în legătură cu îndeplinirea unor acte care intrau în îndatoririle sale de serviciu, a pretins de la un om de afaceri sumele de 40.000 lei și respectiv 64.000 lei, reprezentând un procent de aproximativ 4% din facturile de 1.100.000 lei și respectiv 1.600.000 lei, care urmau să fie emise de societatea denunțătorului în temeiul unui contract de execuție lucrări și achitate de Primăria orașului Techirghiol.
În baza acestei înțelegeri, la data de 23 octombrie 2015, inculpatul Stan Adrian a primit de la aceeași persoană suma de 40.000 lei, ocazie cu care s-a procedat la constituirea infracțiunii flagrante.

 

Dosarul a fost trimis spre judecare Tribunalului Constanța, cu propunere de menținere a măsurii preventive dispusă în cauză.

În cauză, procurorii au beneficiat de sprijin de specialitate din partea Serviciului Român de Informații,

In comunicat se mai precizeaza că această etapă a procesului penal reprezintă, conform Codului de procedură penală, finalizarea anchetei penale și trimiterea rechizitoriului la instanță spre judecare, situație care nu poate să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție.

www.avocat-tudor.ro

Avocat Tudor Ion 0724260393