In cazul reclamantului cu domiciliul in străinătate conditiile in care instanta a incuviintat relatii personale cu minorul si stabilire program vizitare minor.

                     136916_cine-conduce-familie

In cazul reclamantului cu domiciliul in străinătate conditiile in care instanta a incuviintat relatii personale cu minorul si stabilire program vizitare minor.

 

In cazul reclamantului cu domiciliul in străinătate conditiile in care instanta a incuviintat relatii personale cu minorul si stabilire program vizitare minor.
Reclamanta C.A. a chemat în judecată pe pârâtul C.D., solicitând instanţei urmatoarele:-să-i fie încuviinţate a avea legături personale cu minorul E.M. , astfel: trei săptămâni în vacanţa de vară şi o săptămână în vacanţa de iarnă la rezidenţa acesteia din Republica Italia. Citeste in continuare


Ce criterii a avut in vedere instanta pentru stabilirea programului de vizitare a minorului in cazul in care mama locuieste si lucreaza in Spania iar tatal in Germania

avocat_familie

Ce criterii a avut in vedere instanta pentru stabilirea programului de vizitare a minorului in cazul in care mama locuieste si lucreaza in Spania iar tatal in Germania

 

Cazurile de divort cu minori, modul de exercitare al autoritatii parintesti, unde vor locui acestia, care va fi contributia celor doi parinti la cheltuielile pentru cresterea si educarea acestora, programul de vizita al copiilor pentru parintele care nu va locui cu acestia, in situatiile in care parintii cetateni romani locuiesc in state diferite, reprezinta o realitate a zilelor noastre. Citeste in continuare


Care sunt conditiile de admisibilitate a emiterii ordinului de protectie intr-un caz de violenta in familie

Care sunt conditiile de admisibilitate a emiterii ordinului de protectie intr-un caz de violenta in familie

violenta_in_familie

 

  • Scopul emiterii ordinului de protectie

 

Prin reglementarea ordinului de protectie legiuitorul incearca sa diminueze violenta in familie, fenomen care este prezent destul de frecvent si cunoscut sub diferite forme chiar si in societatile contemporane evaluate.

Ordinul de protectie este caracterizat prin celeritate, respectiv o procedura de urgenta care, conform Legii nr. 217/2003, republicata, creaza posibilitatea persoanelor ce se constituie victime ale violentei in familie sa-si protejeze integritatea fizica sau psihica ori libertatea personala fata de agresor.

 

In practica instantelor  s-a constatat ca in unele cazuri probarea violentei in familie prezinta anumte dificultati, in mare parte datorita unor elemente care caracterizeaza viata de familie cum ar fi secretul privind viata de familie si cuplu. Aceasta  nu inseamna insa ca persoanele care sunt victime ale violentei in familie nu trebuie sa uzeze de o astfel de masura juridica si sa lase sa se perpetueze astfel de situatii pana devin adevarate tragedii.

Este normal ca in astfel de cazuri sa apelati la instanta de judecata si la  mecanismul juridic oferit de ordinul de protectie, care se materializeaza intr-o hotarare judecatoreasca emisa in regim de urgenta prin care se vor lua masuri imediate si necesare in scopul protejarii integritatii fizice si psihice a victimei unui act de violenta in familie.

 

Conditiile de admisibilitate ale ordinului de protectie

 

  • existenta cererii persoanei a carei viata, integritate fizica ori psihica

sau a carei libertate este pusa in pericol.

De mentionat ca cererea poate fi introdusa in numele victimei si de procuror, de reprezentantul autoritatii sau structurii competente, la nivelul unitatii administrative-teritoriale cu atributii in materia protectiei victemelor violentei in familie.

  • sa existe o stare de pericol.

Starea de pericol trebuie sa aduca atingere vietii, integritatii fizice ori psihice ori libertatii persoanei, imprejurare care justifica urgenta.

Emiterea ordinului de protective se face strict in vederea inlaturarii starii de pericol.

  • starea de pericol sa fie reprezentata de existenta unui act de violenta;

Potrivit art.3 alin.1 din Legea  nr.217/2003, violenta in familie reprezinta orice actiune sau inactiune intentionata, cu exceptia actiunilor de autoaparare ori de aparare, manifestata fizic sau verbal, savarsita de catre un membru de familie impotriva altui membru al aceleiasi familii, care provoaca ori poate cauza un prejudiciu sau suferinte fizice , psihice, sexuale, emotionale ori psihologice, inclusiv amenintare cu asemenea acte, constrangerea sau privarea de libertate.

Printre formele de menifestare a violentei in familie mentionam: violenta verbala-adresarea printr-un limbaj jignitor, brutal, precum utilizarea de insulte, amenintari, cuvinte si expresii degradante sau umilitoare; violenta psihologica-impunerea vointei sau a controlului personal, provocarea de stari de tensiune si de suferinta psihica in orice mod si prin orice mijloace, amenintari verbale,  neglijare, controlul vietii personale, acte de gelozie, constrangere de orice fel, precum si alte actiuni cu efect similar;

Violenta fizica-vatamarea corporala ori a sanatatii prin lovire, imbrancire, trantire, tragere de par, intepare, taiere, ardere, strangulare, muscare, in orice forma si de orice intensitate, inclusiv mascate ca fiind rezultatul unor accidente, prin otravire, intoxicare, precum si alte actiuni cu efect similar.

Scopul pentru care a fost edictata legea rezulta chiar din titulatura ei, in primul rand sa previna, iar in subsidiar sa combata efectele violentei in familie.

  • starea de pericol sa fie provocata de un membru de familie.

Solicitantull trebuie sa probeze calitatea de victima a violentei in familie, cuprinzand urmatoarele:

-ascendentii si descendentii, fratii si surorile, copiii acestora precum si persoanele devenite prin adoptie, potrivit legii, astfel de rude;

-sotul, sotia sau fostul sot, fosta sotie;

-persoanele care au stabilit relatii asemanatoare acelora dintre soti sau dintre parinti si copii, in cazul in care convietuiesc;

-tutorele sau alta persoana care exercita in fapt sau in drept drepturile fata de persoana copilului;

-reprezentantul legal sau alta persoana care ingrijeste persoana cu boala psihica, dizabilitate intelectuala sau handicap fizic, cu exceptia celor care indeplinesc aceste atributii in exercitarea sarcinilor profesionale.

Se poate constata ca legiuitorul cuprinde in notiunea de membru de familie chiar si persoane care nu au astfel e legaturi cu victima, tocmai pentru a-i atribui o protectie sporita, in raport de cei cu care convietuiesc..

  • ordinul de protectie sa aiba un caracter provizoriu;

Ordinul de protectie se emite pentru o durata de cel mult 6 luni.

  • ordinul de protectie sa fie emis in vederea inlaturarii starii de pericol

Persoana a carei viata, integritate fizica sau psihica ori libertate este pusa in pericol printr-un act de violenta din partea unui membru al familiei poate solicita instantei ca, in scopul inlaturarii starii de pericol, sa emita un ordin de protectie, prin care sa se dispuna, cu caracter provizoriu, una ori mai multe masuri – obligatii sau interdictii.

Ce se poate cere prin ordinul de protectie: 

-evacuarea temporara a agresorului din locuinta familiei, indiferent daca acesta este titularul dreptului de proprietate; 

-reintegrarea victimei si, dupa caz, a copiilor, in locuinta familiei;

-limitarea dreptului de folosinta al agresorului numai asupra unei parti a

locuintei comune atunci cand aceasta poate fi astfel partajata incat agresorul sa nu vina in contact cu victima;

-obligarea agresorului la pastrarea unei distante minime determinate fata de victima, fata de copiii acesteia sau fata de alte rude ale acesteia ori fata de resedinta, locul de munca sau unitatea de invatamant a persoanei protejate;

-interdictia pentru agresor de a se deplasa in anumite localitati sau zone determinate pe care persoana protejata le frecventeaza ori le viziteaza periodic;

-interzicerea oricarui contact, inclusiv telefonic, prin corespondenta sau in orice alt mod, cu victima;

-obligarea agresorului de a preda politiei armele detinute;

-incredintarea copiilor minori sau stabilirea resedintei acestora.
De mentionat si ca prin aceeasi hotarare, instanta poate dispune si suportarea de catre agresor a chiriei si/sau a intretinerii pentru locuinta temporara unde victima, copiii minori sau alti membri de familie locuiesc ori urmeaza sa locuiasca din cauza imposibilitatii de a ramane in locuinta familiala.

Pe langa oricare dintre masurile dispuse potrivit alin. (1), instanta poate dispune si obligarea agresorului de a urma consiliere psihologica, psihoterapie sau poate recomanda luarea unor masuri de control, efectuarea unui tratament ori a unor forme de ingrijire, in special in scopul dezintoxicarii.

 

Ori de cate ori se constata pe baza de probe ca exista riscul producerii de violente fata de cel care cere protectie, exista in egala masura si un raport de proportionalitate intre scopul masurii emiterii ordinului si limitarea dreptului celui fata decare se cere protectia, masura fiind temporara.

www.avocat-tudor.ro

0724260393

 

 

 


Ce motive pot fi considerate temeinice pentru incredintarea copilului minor

 

Ce motive pot fi considerate temeinice pentru incredintarea copilului minor

 

Unul dintre parinti poate solicita ca pentru motive temeinice instanta sa-i incredinteze exercitarea autoritatii parintesti fata de copilul minor.

Noul Cod civil instituie insa, in ce priveste exercitarea autoritatii parintesti, regula ca aceasta sa se exercite in comun de catre ambii parinti si numai in mod exceptional, atunci cand exista motive temeinice, in ceea ce priveste interesul superior al minorului, instanta de judecata urmeaza sa hotarasca ca autoritatea parinteasca sa se exercite de catre unul dintre parinti.

 

In cazul unei astfel de solicitari urmeaza ca instanta sa aiba in vedere in primul rand care este interesul superior al copilului, acesta se determinandu-se prin examinarea tuturor criteriilor de apreciere, cum sunt varsta copilului, conduita fiecarui parinte, situatiile lor materiale, posibilitatile concrete de a se ocupa de copil iar aceste imprejurari, fara a fi determinante prin ele insele, sunt lasate la aprecierea instantei pentru a hotari, in raport de ansamblul criteriilor, care dintre parinti poate oferi conditii mai bune pentru cresterea si educarea minorului.

 

-pe de alta parte, noul Cod civil arata in art.507 motivele pentru care poate fi dispusa exercitarea autoritatii parintesti de catre un singur parinte: daca unul dintre parinti este decedat, declarat mort prin hotarare judecatoreasca, pus sub interdictie, decazut din exercitiul drrepturilor parintesti, sau daca, din orice motiv, se afla in neputinta de a-si exprima vointa, celalalt parinte execita singur autoritatea parinteasca;

 

-dar si din practica instantelor  a rezultat ca urmatoarele imprejurari pot fi considerate motive temeinice pentru a se dispune exercitarea autoritatii parintesti, exclusiv de catre un parinte:

 

-minorul este rezultatul unei relatii extraconjugale iar paratul a manifestat dezinteres in relatiile personale cu minorul, nu si-a exprimat dorinta si nici nu a depus diligente pentru realizarea unui program de vizita ori alte demersuri in vederea cresterii si educarii minorului, care, locuieste la mama sa, doar aceasta depunand diligente in cresterea si educarea copilului;

-nu a rezultat consimtamantul expres al tatalui in ce priveste exercitarea autoritatii parintesti, tatal nu s-a interesat niciodata de minor, exercitarea autoritatii parintesti de catre ambii parinti ar putea da nastere la litigii in viitor ceea ce afecteaza interesul superior al copilului;

-au fost dovedite posibilitatile materiale si garantiile morale oferite de parintele care cere exercitarea in mod exclusiv a autoritatii parintesti, conditiile de ingrijire, crestere si educare, comparativ cu celalalat parinte care manifesta dezinteres;

-starea conflictuala dintre parintii copilului si lipsa de comunicare dintre acestia nu este in beneficiul copilului;

 

De mentionat ca in cazul schimbarii imprejurarilor care au determinat ca instanta sa dispuna exercitarea autoritatii de catre un singur parinte se poate cere modificarea exercitiului autoritatii parintesti, in sensul de a se exercita in comun autoritatea parinteasca.

 

-intr-o astfel de situatie, se poate argumenta ca mentinerea exercitarii autoritatii parintesti doar de catre un parinte reprezinta o diferenta grava de tratament, beneficiile sunt evidente pentru copil in ce priveste execitarea in comun a autoritatii parintesti precum si imprejurarea ca atunci cand conditiile sub care a fost data o hotarare s-au schimbat si aceasta poate fi revizuita.

 

www.avocat-tudor.ro

0724260393