Ce inseamna un avocat in Uniunea Europeana

La nivel global, societatea are inca nevoie de un avocat plasat in centrul
interesului social. Situatia este corect reflectata de art.1 din Codul
Deontologic al Consiliului Barourilor Uniunii Europene( CCBE) “ Intr-o
societate bazata pe respectful fata de justitie, avocatul indeplineste
un rol eminent. Misiunea sa nu se limiteaza doar la executarea fidela a
unui mandate in cadrul legii. Avocatul trebuie sa vegheze la respectarea
Statului de drept si a intereselor celor carora el le apara drepturile
si libertatile . Este de datoria avocatului nu numai sa pledeze cauza
clientului sau, ci si sa il si consilieze pe acesta. Respectarea
misiunii avocatului este o conditie esentiala a Statului de drept si a
unei societati democratice.”
 
Avocatii europeni respecta principii care sunt esentiale pentru buna
administrare a justitiei, pentru accesul la justitie si dreptul la un
process echitabil, astfel cum acestea sunt impuse prin Conventia
Europeana a Drepturilor Omului.
 
Pentru interesul general, barourile, curtile si tribunalele,
legiuitorii, guvernele si organizatiile internationale trebuie sa
dispuna respectarea si apararea acestor principia fundamentale.
Principiile fundamentale ale conduitei avocatului European in secolul
XXI sunt cu prioritate:
 
-independenta si libertatea de a asigura apararea si consilierea
clientului;
-respectarea secretului profesional si a confidentialitatii cauzelor ce i-au fost incredintate;
 
-prevenirea conflictelor de interese, fie intre mai multi client, fie intre clientul sau si el insusi;
-demnitarea, onoarea si probitatea;
-scupulozitatea in materie de onorarii;
-competenta profesionala;
-respectarea Statului de drept si contribuirea la o buna administrare a
justitiei;
-autoreglementarea profesiei sale.
 
Secolul XXI va influenta restructurarea profesiei si va adanci gruparea
avocatilor intre avocantii pledanti si avocatii consultant, fiecare dimtre acestia asumandu-si rolurile sociale corespunzatoare aceleiasi
profesii, manifesta in chip diferit, in functie de mediul in care se
dezvolta.
https://www.avocat-tudor.ro
Av. Tudor Ion
0724260393

 


Extradarea ca notiune in procesul penal

Extradarea este un act bilateral de asistenta juridica internationala prin care un stat solicitat preda la cererea unui stat solicitant un infractor care s-a refugiat pe teritoriul celui dintai.
La 13 decembrie 1957, in cadrul Consiliului Europei a fost adoptata Conventia europeana de extradare iar in anul 1978 cele doua protocoale ale sale, .
Romania a ratificat prin Legea nr.80/1997, modificata si completata prin Legile nr. 74/2005 si 224/2006 Conventia europeana de extradare. Aceasta se aplica in relatia cu celelalte 47 de state membre ale Consiliului Europei , care sunt parti la acest instrument juridic multilateral.
Institutia extradarii este reglementata in Romania prin Constitutie, art.19, art. 9 din Codul penal si Legea nr.302/2004 privind cooperarea judiciara international in materie penala.
Art.19 din Constitutia Romaniei dispune “ (1) cetateanul roman nu poate fi extradat sau expulzat din Romania.
(2) Prin derogare de la prevederile alin (1) cetatenii romani pot fi extradati in baza conventiilor internationale la care Romania este parte, in conditiile legii si pe baza de reciprocitate.
(3) Cetatenii straini si apatrizii pot fi extradati numai in baza unei conventii internationale sau in conditii de reciprocitate.
(4) Expulzarea sau extradarea se hotaraste de justitie.”
Mentionam ca rolul Ministerului Justitiei si Libertatilor Cetatenesti in cazul extradarii este limitat, in cazul extradarii pasive, doar la examenul de regularitate internationala efectuat anterior sesizarii autoritatilor judiciare iar in cazul extradarii active la intocmirea si transmiterea cererii de extradare, pe baza hotararii instantei competente.
In art. 9 din Codul penal se arata ca extradarea se acorda sau poate fi solicitata pe baza de conventie internationala, pe baza de reciprocitate si, in lipsa acestora, in temeiul legii.
Unele referiri cu privire la extradare se regasesc si in art.522/1 din Codul de procedura penala si anume cu privire la la rejudecarea celor judecati in lipsa in caz de extradare “ (1)in cazul in care se cere extradarea sau predarea in baza unui mandat european de extradare a unei persoane judecate si condamnate in lipsa, cauza va putea fi rejudecata de catre instanta care a judecat in prima instanta, la cererea condamnatului.
(2) Dispozitiile art.404-408 se aplica in mod corespunzator.”

Mentionam ca art. 404-408 se afla in Sectiunea II. Revizuirea din Codul de procedura penala.
Un aspect de importanta majora este ca prin Decizia-cadru a Consiliului Uniunii Europene nr. 2002/584/JHA s-a hotarat ca intre statele membre ale Uniunii Europene sa se inlocuiasca procedura formala de extradare in cazul persoanelor care se sustrag executarii unei pedepse privative de libertate , aplicata printr-o hotarare de condamnare ramasa definitiva, cu o procedura de predare simplificata.
In Romania Decizia-cadru a fost transpusa prin Titlul III al Legii nr. 302/2004 privind cooperarea judiciara in materie penala.
Cabinetul de avocatura Tudor Ion asigura asistenta juridica si reprezentare in cazul cererilor de extradare si mandatului european de arestare.
Cabinet de avocatura Tudor Ion
www.avocat-tudor.ro

0724260393


Preeminenta conventiei europene a drepturilor omului in dreptul intern roman

Preeminenta conventiei europene a drepturilor omului in dreptul intern roman

Dupa cum rezulta din titlu si din textul Conventiei, aceasta are ca obiect “apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale” si ca misiune “ sa ia primele masuri sa asigure garantarea efectiva a anumitor drepturi enuntate in Declaratia Universala”.

Potrivit art.57 din Conventie “oricare Inalta Parte Contractanta va furniza, la cerererea Secretarului General al Consiliului Europei, explicatiile cerute asupra felului in care dreptul sau intern asigura aplicarea efectiva a dispozitiilor acestei Conventii”.
Pe de alta parte art.60 prevede ca “nici o dispozitie din prezenta Conventie nu va fi interpretata ca limitand sau aducand atingere drepturilor omului si libertatilor fundamentale care ar putea fi recunoscute conform legilor oricarei Parti contractante sau oricarei alte conventii la care aceasta Parte contractanta este parte”.
Din aceste doua articole rezulta spiritul si finalitatea Conventiei, precum si raportul direct al acesteia cu dreptul intern al statelor care au ratificat-o.
Conventia face parte din dreptul nostru intern intrucat, potrivit art. 11(2) din Constitutia Romaniei, tratatele ratificate de Parlament, conform legii, fac parte din dreptul intern”.

Dar ea are si preeminenta, nu numai in virtutea principiului primatului dreptului international, ci si pentru ca aceasta este consacrata

intr-o norma constitutional, respectiv, art. 20 din Constitutie.

www.avocat-tudor.ro

0724260393