Din ce motive exista infractiunea de trafic de droguri chiar daca la locul stabilit pentru vanzare s-au predat drogurile partial si nu s-au primit banii

Din ce motive exista infractiunea de trafic de droguri chiar daca la locul stabilit pentru vanzare s-au predat drogurile partial si nu s-au primit banii

In motivarea solutiei de condamnare,pentru infractiunea de trafic de droguri de mare risc,instanta din Bucuresti a retinut ca fapta savarsita de inculpati,care au intentionat sa vanda droguri de mare risc(heroina),tranzactia efectuandu-se doar partial,prin predarea drogurilor,lipsind insa remiterea banilor, reprezinta aceasta infractiune in forma consumata,si nu tentativa la aceasta infractiune,cum au cerut inculpatii in calea de atac.

Instanta a retinut si ca,desi fata de modalitatea elementului material constand in “vanzarea” de substante psihotriope,actele de executare nu sunt terminate,ci raman in forma tentativei,fata de alte modalitati alternative ale elementului material enumerate de legiuitor,precum “punerea in vanzare sau detinerea in vederea comercializarii” se constata ca actele de executare sunt consumate.

In consecinta,Tribunalul Bucuresti,cainstanta de fond,a respins cererile inculpatilor de schimbare a incadrarii juridice,ca neintemeiate si i-a condamnat la cate 7 ani inchisoare fiecare pentru savarsirea infractiunii de trafic de droguri de mare risc.

Pentru a pronunta aceasta sentinta,prima instanta a retinut ca stare de fapt ca numitul F.P. a formulat un autodenunt,prin care a aratat ca este consumator de heroina pe care o procura de la un traficant si asociatii sai.

Organele de politie au pus la dispozitia denuntatorului o suma de bani in vederea cumpararii de catre acesta a unei cantitati de drog.
Denuntatorul,traficantul si asociatii sai au stabilit un loc de intalnire iar la ora covenita a avut loc intalnirea,primii venind cuun taxi.

Conform intelegerii,inainte de tranzactie denuntatorul a probat marfa si a acceptat-o.
In momentul in care traficantul si asociatii sai se pregateau sa-i inmaneze dozele de heroina si sa primeasca banii,denuntatorul a plecat in graba,pretextand ca nu are toti banii la el.
Imediat insa,organele de politie si procurorul au survenit in vederea imobilizarii inculpatilor,nu inainte de a alerga dupa acestia si a executa foc de avertisment.

Impotriva hotararii primei instante inculpatii au declarat apel,care insa a fost respins.
Inculpatii au declarat recurs impotriva deciziei pronuntate in apel, sub aspectul gresitei incadrarii juridice date faptelor,in sensul retinerii tentativei sau complicitatii la infractiunea de trqfic de droguri de mare risc precum si sub aspectul individualizarii judiciare a pedepselor aplicate.

Instanta de recurs a respins cererile inculpatilor si a motivat ca,nu poate fi primita apararea,in sensul ca neprimind banii,tranzactia nu a fost finalizata,si,deci,a ramas in forma tentativei,intrucat art.2 alin.(1) din legea 143/2000 incrimineaza,printre altele,si punerea in vanzare,distribuirea,livrarea cu orice titlu,transportul sau detinerea,modalitati alternative care se regasesc in modul de savarsire a faptelor,mai sus aratate.

A mai motivat si ca,din actele si lucrarile dosarului rezulta ca inculpatii au conlucrat pentru divizarea cantitatii de heroina,au confectionat dozele,si-au impartit rolurile in vederea efectuarii tranzactiei.
In plus,inculpatii prinsi in flagrant au relatat detailat imprejurarile savarsirii faptei,semnand si procesul-verbal de constatare a infractiunii de trafic de droguri de mare risc.
• Alte articole de acelasi autor:
In ce conditii o persoana poate fi condamnata pentru punerea in circulatie;
-In ce situatii martorul care nu declara realitatea nu este condamnat pentru infractiunea de marturie minicinoasa;
-Ce infractiuni contra securitatii nationale prevede Codul penal;
-In ce situatii se aplica răspunderea pentru prejudiciile cauzate de lucruri;
–Persoana retinuta in flagrant, cercetata pentru infractiunile de acces ilegal la un sistem informatic si efectuarea de operaţiuni financiare în mod fraudulos fiind surprinsa ca efectua operatiuni cu carduri falsificate;
-Criterile pe baza carora daunele morale sunt apreciate de Inalta Curte de Casatie si Justitie acordarea daunelor morale in cazul unui prejudiciu de imagine;
-Cum a motivat instanta revocarea unei masuri preventive dispuse fata de un inculpat acuzat de savarsirea unei infractiuni grave;
Cum solicitati audierea ca martori a rudelor in cazul contraventiilor la regimul circulatiei rutiere;
–Ce trebuie sa stim, conform avocat asigurari despre ce reprezinta si ce riscuri acopera asigurarea RCA si asigurarea facultativa CASCO;
-Avocat penalist Bucuresti;
–In ce situatii se poate limita programul de vizitare a minorului de catre un parinte dupa divort;
–In ce situatii desi legea da posibilitatea incetarii procesului penal prin impacare sau acord de mediere unele persoane nu pot beneficia de aceste prevederi;
Ce trebuie sa stim in opinia unui avocat infractiuni trafic si consum de droguri despre ce prevede Legea nr.143/2000;
-Concedierea salariatului pentru necorespundere profesionala.
–De ce este necesara modernizarea metodei de efectuare a anchetei psihosociale in cazul stabilirii conditiilor exercitarii autoritatii parintesti de catre instanta de tutela;
– In ce conditii asiguratorul raspunde pentru repararea prejudiciului cauzat prin accident auto;
– Persoana retinuta in flagrant, cercetata pentru infractiunile de acces ilegal la un sistem informatic si efectuarea de operaţiuni financiare în mod fraudulos fiind surprinsa ca efectua operatiuni cu carduri falsificate;
– Ce prevede Regulamentul de organizare şi funcţionare a comisiei de monitorizare şi competenţă profesională pentru cazurile de malpraxis;
– Ce tebuie sa stii despre conditiile in care este angajata raspunderea administratorului fata de Societatea Comerciala.

–Conditiile in care este angajata raspunderea administratorului fata de Societatea Comerciala;
–Infractiunea de evaziune fiscala savarsita prin “sustragerea de la efectuarea verificarilor financiare, fiscale sau vamale, prin nedeclararea, declararea fictiva ori declararea inexacta cu privire la sediile principale sau secundare ale persoanelor verificate”.
Responsabilitate,pofesionalism,confidentialitate fata de client.
www.avocat-tudor.ro
0724260393


In ce masura este provocare politieneasca si poate fi acuzat un inculpat de trafic de droguri pe baza afirmatiilor unui colaborator a carui activitate de procurare de droguri nu poate fi controlata si nici nu este confirmata de alte probe

In ce masura este provocare politieneasca si poate fi acuzat un inculpat de trafic de droguri pe baza afirmatiilor unui colaborator a carui activitate de procurare de droguri nu poate fi controlata si nici nu este confirmata de alte probe

In continuarea articolului despre Legea 143/2000 si in ce consta provocarea politieneasca in cazul infractiunilor privind regimul drogurilor si in ce limite trebuie sa actioneze investigatorii acoperiti si colaboratorii acestora mai prezentam alte aspecte,inclusiv din practica autorului.

Avem in vedere ca folosirea investigatorilor acoperiti si a colaboratorilor acestora a fost contestata atat la Curtea Constitutionala cat si in procesele penale aflate pe rolul instantelor.
In mod evident ca folosirea acestora este benefica fenomenului combaterii fenomenului infractional si al aflarii adevarului si ca acestia joaca un rol esential in activitatea de probare a infractiunilor de trafic illicit de droguri.
Cu toate acestea,trebuie facuta o delimitare intre operatiunile sub acoperire,folosirea investigatorilor si colaboratorilor acestora in limitele prevazute de lege si provocarea la care sunt supusi uneori inculpatii,aspect de multe ori sustinut de acestia in fata instantei.

Mai ales ca,in destule cazuri,din dorinta de beneficia de prevederile art.16 din Legea 143/2000,colaboratorii pot sa recurga la actiuni de provocare,sa nu furnizeze informatii corecte,si,chiar daca,in final, ar fi audiati in fata instantei, sa nu spuna adevarul.
Or,daca operatiunea nu se finalizeaza cu un flagrant,nu exista operatiuni de capcanare chimica,odrogul se consuma la analizele de laborator,nu exista persoane care sa confirme ce s-a intamplat la momentul procurarii de droguri,ori alte indicii privind realitatea de la momentul cand a actionat colaboratorul,se ridica mari semne de intrebare daca informatiile furnizate de colaborator sunt corecte si daca s-a actionat legal si corect.

La randul lor,investigatorii sub acoperire pot prelua informatiile colaboratorului,intocmesc procese-verbale in care consemneaza astfel de activitati,dar care nu se pot controla din punct de vedere al veridicitatii si astfel,un inculpat poate fi trimis in judecata pentru trafic illicit de droguri fara sa existe probe certe daca infractiunea a fost sau nu savarsita.

Pe de alta parte,pot fi semne de intrebare si cu privire la consemnarile politistilor care coordoneaza activitatea de procurare de droguri.
Astfel,intr-un caz recent al autorului,am indoieli in ce priveste consemnarile din procesele-verbale incheiate.
S-a consemnat intr-un proces-verbal ca inculpatul a oferit droguri unui numar de 24 de persoane,dar aspectele respective nu s-au verificat in cursul cercetarilor si din acest motiv s-a dispus clasarea.
Cu toate acestea,inculpatul a fost trimis in judecata pe baza unui alt proces-verbal,referitor la activitatea desfasurata de investigatorul acoperit si colaboratorul sau de procurare autorizata de droguri,in conditiile mai sus aratate(colaboratorul a actionat asura uni inculpat dependent de droguri,in cadrul unei manifestari in care este de notorietate ca se consuma droguri,nu se puteaau controla conditiile in care s-a desfasurat activitatea colaboratorului,nu se cunosc discutiile dintre colaborator si inculpat decat din relatarea colaboratorului,lipsa flagrant,etc.).

Asadar,trebuie avut in vedere in ce masura afirmatiilor colaboratorului trebuie sa li se dea crezare,dar si celor consemnate in procesul-verbal incheiat de organul de politie despre activitatea autorizata de procurare de droguri,si in final rechizitoriului,atat timp cat nu se poate controla activitatea colaboratorului si activitatea acestuia s-a desfasurat in scopul de a beneficia de prevederile art.16 din Legea 143/2000.

• Ca sa se poata aprecia daca au fost respectate conditiile prevazute
de lege,este necesar sa examinam ce prevede legea despre investigatorii acoperiti si colaboratorii acestora si in ce conditii trebuie sa se desfasoara activitatea acestora.

Conform art.1 lit.k) din Legea 143/2000 investigatorii acoperiţi sunt poliţişti special desemnaţi să efectueze, cu autorizarea procurorului, activităţi specifice, în vederea strângerii datelor privind existenţa infracţiunii şi identificarea făptuitorilor, şi acte premergătoare, sub o altă identitate decât cea reală, atribuită pentru o perioadă determinată.

In literatura de specialitate s-a aratat despere colaboratori ca acestia sunt persoane care furnizeaza informatii investigatorului acoperit sau il ajuta sa se infiltreze in reteaua infractionala si care face echipa cu investigatorul acoperit introdus in cauza,in scopul descoperirii activitatilor infractionale si a identificarii persoanelor implicate in astfel de activitati.

In practica,colaboratorii investigatorilor acoperiti sunt denuntatorii cercetati in dosare penale pe linie de droguri,care pentru a beneficia de prevederile art.16 din Legea 143/2000 se ofera sa colaboreze cu politia pentru prinderea in flagrant a celor denuntati.

In art.22 din Capitolul III,intitulat Dispozitii procedurale din aceeasi lege se prevede ca, poliţiştii din formaţiunile de specialitate, care acţionează ca investigatori acoperiţi, precum şi colaboratorii acestora pot procura droguri, substanţe chimice, esenţiale şi precursori, cu autorizarea prealabilă a procurorului,în vederea descoperirii activităţilor infracţionale şi a identificării persoanelor implicate în astfel de activităţi.
Actele încheiate de poliţiştii şi colaboratorii acestora, prevăzuţi la alin. (1), pot constitui mijloace de probă

In art.148 din Codul de procedura penala,referitor la utilizarea investigatorilor sub acoperire sau cu identitate reală şi a colaboratorilor se arata ca autorizarea folosirii investigatorilor sub acoperire se poate dispune de procurorul care supraveghează sau efectuează urmărirea penală, pe o perioadă de maximum 60 de zile, dacă:
a) există o suspiciune rezonabilă cu privire la pregătirea sau săvârşirea unei infracţiuni contra securităţii naţionale prevăzute de Codul penal şi de alte legi speciale, precum şi în cazul infracţiunilor de trafic de droguri, trafic de arme, trafic de persoane, acte de terorism sau asimilate acestora, de finanţare a terorismului, spălare a banilor, falsificare de monede ori alte valori, falsificare de instrumente de plată electronică, şantaj, lipsire de libertate, evaziune fiscală, în cazul infracţiunilor de corupţie, al infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie, al infracţiunilor împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene, al infracţiunilor care se săvârşesc prin sisteme informatice sau mijloace de comunicare electronică ori în cazul altor infracţiuni pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de 7 ani sau mai mare ori există o suspiciune rezonabilă că o persoană este implicată în activităţi infracţionale ce au legătură cu infracţiunile enumerate mai sus;
b) măsura este necesară şi proporţională cu restrângerea drepturilor şi libertăţilor fundamentale, date fiind particularităţile cauzei, importanţa informaţiilor sau a probelor ce urmează a fi obţinute ori gravitatea infracţiunii;
c) probele sau localizarea şi identificarea făptuitorului, suspectului ori inculpatului nu ar putea fi obţinute în alt mod sau obţinerea lor ar presupune dificultăţi deosebite ce ar prejudicia ancheta ori există un pericol pentru siguranţa persoanelor sau a unor bunuri de valoare.

(2) Măsura se dispune de procuror, din oficiu sau la cererea organului de cercetare penală, prin ordonanţă care trebuie să cuprindă, în afara menţiunilor prevăzute la art. 286 alin. (2):
a) indicarea activităţilor pe care investigatorul sub acoperire este autorizat să le desfăşoare;
b) perioada pentru care s-a autorizat măsura;
c) identitatea atribuită investigatorului sub acoperire.
(3) În cazul în care procurorul apreciază că este necesar ca investigatorul sub acoperire să poată folosi dispozitive tehnice pentru a obţine fotografii sau înregistrări audio şi video, sesizează judecătorul de drepturi şi libertăţi în vederea emiterii mandatului de supraveghere tehnică. Dispoziţiile art. 141 se aplică în mod corespunzător.
(4) Investigatorii sub acoperire sunt lucrători operativi din cadrul poliţiei judiciare. În cazul investigării infracţiunilor contra securităţii naţionale şi infracţiunilor de terorism pot fi folosiţi ca investigatori sub acoperire şi lucrători operativi din cadrul organelor de stat care desfăşoară, potrivit legii, activităţi de informaţii în vederea asigurării securităţii naţionale.

(5) Investigatorul sub acoperire culege date şi informaţii în baza ordonanţei emise potrivit alin. (1)-(3), pe care le pune, în totalitate, la dispoziţia procurorului care efectuează sau supraveghează urmărirea penală, întocmind un proces-verbal.
(6) În cazul în care desfăşurarea activităţii investigatorului impune participarea autorizată la anumite activităţi, procurorul procedează potrivit dispoziţiilor art. 150.
(7) Organele judiciare pot folosi sau pune la dispoziţia investigatorului sub acoperire orice înscrisuri ori obiecte necesare pentru desfăşurarea activităţii autorizate. Activitatea persoanei care pune la dispoziţie sau foloseşte înscrisurile ori obiectele nu constituie infracţiune.

(8) Investigatorii sub acoperire pot fi audiaţi ca martori în cadrul procesului penal în aceleaşi condiţii ca şi martorii ameninţaţi.
(9) Durata măsurii poate fi prelungită pentru motive temeinic justificate, în cazul în care sunt îndeplinite condiţiile prevăzute la alin. (1), fiecare prelungire neputând depăşi 60 de zile. Durata totală a măsurii, în aceeaşi cauză şi cu privire la aceeaşi persoană, nu poate depăşi un an, cu excepţia infracţiunilor contra vieţii, securităţii naţionale, infracţiunilor de trafic de droguri, trafic de arme, trafic de persoane, acte de terorism, spălare a banilor, precum şi infracţiunilor împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene.
(10) În situaţii excepţionale, dacă sunt îndeplinite condiţiile prevăzute la alin. (1), iar folosirea investigatorului sub acoperire nu este suficientă pentru obţinerea datelor sau informaţiilor ori nu este posibilă, procurorul care supraveghează sau efectuează urmărirea penală poate autoriza folosirea unui colaborator, căruia îi poate fi atribuită o altă identitate decât cea reală. Dispoziţiile alin. (2)-(3) şi (5)-(9) se aplică în mod corespunzător.

• ce prevede art.149 din Codul de procedura penala referitor la
măsurile de protecţie a investigatorilor sub acoperire şi a colaboratorilor:

-Identitatea reală a investigatorilor sub acoperire şi a colaboratorilor cu o altă identitate decât cea reală nu poate fi dezvăluită.
-Procurorul, judecătorul de drepturi şi libertăţi, judecătorul de cameră preliminară sau instanţa de judecată are dreptul de a cunoaşte adevărata identitate a investigatorului sub acoperire şi a colaboratorului, cu respectarea secretului profesional.
-Investigatorul sub acoperire, colaboratorul, informatorul, precum şi membrii de familie ai acestora sau alte persoane supuse ameninţărilor, intimidărilor sau actelor de violenţă, în legătură cu activitatea desfăşurată de investigatorul sub acoperire, informator sau colaborator, pot beneficia de măsuri specifice de protecţie a martorilor, potrivit legii.

In literatura de specialitate s-a arata ca daca circumstantele cauzei arata ca politistii sub acoperire nu s-au limitat doar la a obtine informatii despre activitatea infractionala,ci au exercitat o influenta de natura sa-l incite pe inculpat,acestia si-au depasit atributiile si au provocat savarsirea de infractiuni,nu au respetat prevederile de mai sus ale Legii 143/2000.
• Alte articole de acelasi autor:
-Ce prevede legea despre independenta sotilor si controlul corespondentei celuilalt sot;
-Intre ce persoane exista obligatia de intretinere conform Codului civil;
-In ce conditii se apreciaza ca divortul este din culpa unuia dintre soti;
-Ce prevede Codul civil despre intinderea acordului sotilor cand acesta are loc pe cale judiciara;
-Din ce motive nu a fost anulat dreptului de a conduce un vehicul desi a fost condamnat pentru conducerea sub influenta bauturilor alcoolice;
–In ce conditii asiguratorul raspunde pentru repararea prejudiciului cauzat
prin accident auto.
-Care este deosebirea dintre masurile de siguranta si pedepse;
-Conditiile in care este angajata raspunderea administratorului fata de
societatea comerciala;
-Renuntarea la judecata.
– Ce prevede Regulamentul de organizare şi funcţionare a comisiei de monitorizare şi competenţă profesională pentru cazurile de malpraxis;
–Avocat dreptul muncii.
Responsabilitate,profesionalism,confidentialitate fata de client.
www.avocat-tudor.ro
0724260393
avocat_tudorion@yahoo.com


Pentru ce motive a fost achitat inculpatul care a recunoscut infractiunea de trafic de droguri si in probatiune au fost folositi martori protejati

Pentru ce motive a fost achitat inculpatul care a recunoscut  infractiunea de trafic de droguri si in probatiune au fost folositi martori protejati

Imagini pentru imagini droguri

Instanta de fond l-a achitat pe inculpat pentru infracţiunea de trafic de droguri de risc în formă continuată, prevăzută de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, inculpatul fiind acuzat ca a vandut unui colaborator sub acoperire    cannabis contra unei sume de bani.

 

Pentru a pronunta hotararea de achitare instanţa de fond a retinut că nu s-a organizat niciun flagrant, nu există interceptări telefonice, de imagini sau convorbiri surprinse în mediul ambiental iar din procesul-verbal de percheziţie domiciliară s-a reţinut că la percheziţia efectuată la domiciliul inculpatului nu au fost descoperite droguri.

 

Probele in acuzare au constat in declaraţiile colaboratorului sub acoperire şi ale investigatorului sub acoperire.

De mentionat insa ca, inculpatul a avut, atât în faza de urmărire penală,cât şi în faza de judecată, o poziţie de nerecunoaştere a acuzaţiilor aduse.

 

In judecarea cauzei, instanta a procedat la audierea poliţiştilor cu identitate reală, care au întocmit procesele-verbale din dosarul de urmărire penală si a rezultat ca aceştia nu au văzut efectiv persoana implicată în tranzacţia cu droguri, iar identitatea acesteia le-a fost făcută cunoscută de către investigatorul acoperit.

 

In motivarea solutiei de achitare, instanta a mai avut in vedere si dispozitiile art. 861 alin. (6) şi (7) C. proc. pen.,conform carora  declaraţiile martorilor cărora li s-a atribuit o altă identitate (inclusiv cele ale investigatorilor sub acoperire) pot servi la aflarea adevărului numai în măsura în care sunt coroborate cu fapte şi împrejurări ce rezultă din ansamblul probelor existente în cauză.

In acelasi sens, a facut referire si la jurisprudenţa Curţii Europene în materie(cauza Teixeira de Castro c. Portugaliei, Hotărârea din 9 iunie 1998, cauza Constantin şi Stoian c. României, Hotărârea din 29 septembrie 2009), conform carora o hotarare de condamnare nu se poate intemeia doar pe declaraţiile martorilor protejaţi, astfel că este necesar ca acestea să se coroboreze cu o parte importantă a celorlalte probe administrateîn cauză.

 

In final, instanta de fond a apreciat ca nu a fost probata participarea inculpatului la săvârşirea faptelor de natură penală de care a fost acuzat, astfel ca acesta a fost achitat.

 

Motivarea instantei supreme:

 

Înalta Curte de Casatie si Justitie, a analizat apelul Parchetului si  a reţinut că prima instanţă a analizat ansamblul probator, apreciind că nu sunt întrunite condiţiile tragerii la răspundere penală a inculpatului, pronunţând o soluţie de  achitare.

Are insa in vedere ca, in fundamentarea hotărârii de condamnare pe audieri de martori cu identitatea protejata trebuie sa se tina cont de dispoziţiile art. 861 alin. (6) C. proc. pen., care neagă acestor mijloace de probă forţa probantă necondiţionată, dar şi faptul că acestea nu sunt unicele mijloace de probă administrate

Or, actul de sesizare s-a fundamentat pe procesele-verbale întocmite de lucrătorii de poliţie judiciară şi investigatorul acoperit, constatările tehnico-ştiinţifice ale substanţelor predate de investigator;

Totusi, colaboratorul a refuzat să se prezintela instanţa de fond în vederea audierii, fără a invoca un motiv;

In Decizia C.E.D.O dindata de 4 iulie 2000, pronunţată în cauza Kok c. Olandei (nr. 43149/98), au fost analizate condiţiile în care declaraţiile unor martori anonimi pot fundamenta o hotărâre de condamnare, subliniindu-se că administrarea acestor probatorii trebuie să permită exercitarea efectivă a dreptului la apărare prin posibilitatea adresării de întrebări, iar datele furnizate să se coroboreze cu cele conţinute de alte mijloace de probă;

-procedura audierii martorilor anonimi, astfel cum este reglementată de art. 861 şi urm. C. proc. pen., permite valorificarea acestor exigenţe legate de principiul egalităţii armelor, iar aceste mijloace de probă nu sunt singurele administrate în cauză.

-in final, instanta de recurs a luat act de retragerea recursului Parchetului, mentinandu-se solutia de achitare a inculpatului.

  • Alte articole de acelasi autor:

In ce conditii se poate anula contractul in care una din parti profita de starea de nevoie, de lipsa de experienţă ori de lipsa de cunoştinţe a celeilalte părti;

Ce se poate invoca pentru anularea deciziei de sanctionare disciplinara cu referire la procedura cercetării disciplinare;

–Criterile pe baza carora daunele morale sunt apreciate de Inalta Curte de Casatie si Justitie acordarea daunelor morale in cazul unui prejudiciu de imagine

– Cum a motivat instanta revocarea unei masuri preventive dispuse fata de un inculpat acuzat de savarsirea unei infractiuni grave;

– Conditiile in care este angajata raspunderea administratorului fata de Societatea Comerciala;

– Infractiunea de evaziune fiscala savarsita prin “sustragerea de la efectuarea verificarilor financiare, fiscale sau vamale, prin nedeclararea , declararea fictiva ori declararea inexacta cu privire la sediile principale sau secundare ale persoanelor verificate.

 

Cabinet avocat Tudor Ion

Responsabilitate, profesionalism, loialitate fata de client.

www.avocat-tudor.ro

0724260393

 

 

 


Ce modificari a adus Legea 143/2000 privind combaterea traficului illicit de droguri

Ce modificari a adus Legea 143/2000 privind combaterea traficului illicit de droguri

In primul rand, Legea nr. 143/2000  defineste înţelesul unor termeni şi expresii din lege, intre care mentionez:

Imagini pentru imagini consum droguri

  • Categoriile de droguri

 

-droguri -plantele şi substanţele stupefiante ori psihotrope sau amestecurile care conţin asemenea plante şi substanţe, înscrise în tabelele nr. I-III;

-droguri de mare risc – drogurile înscrise în tabelele nr. I şi II;d) droguri de risc – drogurile înscrise în tabelul nr. III;

-precursori – substanţele utilizate frecvent în fabricarea drogurilor, înscrise în tabelul nr. IV;

 

  • Cine este considerat consumator de droguri

 

-consum ilicit de droguri – consumul de droguri aflate sub control naţional, fără prescripţie medicală;

-consumator – persoana care îşi administrează sau permite să i se administreze droguri, în mod ilicit, prin înghiţire, fumat, injectare, prizare, inhalare sau alte căi prin care drogul poate ajunge în organism;

– consumator dependent – consumatorul care, ca urmare a administrării drogului în mod repetat şi sub necesitate ori nevoie, prezintă consecinţe fizice şi psihice conform criteriilor medicale şi sociale;

 

  • Programele de prevenire si asistenta in domeniu

 

-program integrat de asistenţă a consumatorilor şi a consumatorilor dependenţi de droguri – totalitatea serviciilor de sănătate şi a serviciilor de asistenţă psihologică şi socială asigurate în mod integrat şi coordonat persoanelor consumatoare de droguri, prin unităţile medicale, psihologice şi sociale, publice, private şi mixte;

-circuit integrat de asistenţă a consumatorilor şi a consumatorilor dependenţi de droguri – totalitatea programelor integrate de asistenţă asigurate consumatorilor şi consumatorilor dependenţi în vederea ameliorării stării de sănătate în sensul bunăstării fizice, psihice şi sociale a individului;

 

-program terapeutic – totalitatea serviciilor şi a măsurilor medicale şi psihologice integrate, individualizate prin evaluare, planificare, monitorizare şi adaptare continuă pentru fiecare consumator dependent, în vederea întreruperii consumului, a înlăturării dependenţei psihice şi/sau fizice şi/sau a reducerii riscurilor asociate consumului;

Imagini pentru imagini consum droguri

-program psihologic şi social – totalitatea serviciilor de evaluare, consiliere şi psihoterapie individuală sau de grup şi a serviciilor şi măsurilor sociale, individualizate prin evaluare, planificare, monitorizare şi adaptare continuă pentru fiecare consumator, în vederea înlăturării dependenţei, reabilitării şi reinserţiei lui sociale;

-circuit terapeutic-ansamblul de programe terapeutice aplicate consumatorului dependent de droguri în mod complex, multidisciplinar, multisectorial şi continuu, având ca scop ameliorarea stării de sănătate;

-evaluare-determinarea caracteristicilor psihologice şi sociale ale consumatorului de către centrele de prevenire, evaluare şi consiliere antidrog, în vederea includerii şi supravegherii consumatorului într-un program psihologic şi social de către managerul de caz;

 

-program naţional de prevenire şi asistenţă medicală, psihologică şi socială a consumatorilor de droguri – instrument de planificare strategică şi financiară a politicilor publice antidrog, reprezentând ansamblul de acţiuni multianuale care au ca scop dezvoltarea şi consolidarea sistemului naţional integrat de prevenire a consumului de droguri şi serviciilor de asistenţă pentru consumatorii de droguri, implementate de către Agenţia Naţională Antidrog;

-program de interes naţional de prevenire şi asistenţă medicală, psihologică şi socială a consumatorilor de droguri – instrument de planificare strategică şi financiară a politicilor publice antidrog, reprezentând ansamblul de acţiuni multianuale care răspund priorităţilor naţionale în domeniu prin asigurarea complementarităţii proiectelor de prevenire a consumului de droguri şi serviciilor de asistenţă pentru consumatorii de droguri, implementate de către societatea civilă.

 

  • Care sunt infractiunile incriminate de Legea nr.143/2000

 

In continuare, Legea nr. 143/2000 arata care sunt cele 10 infracţiuni, precum si modalităţi prin care se poate încălca regimul  drogurilor, acestea fiind urmatoarele:

 

Cultivarea, producerea, fabricarea, experimentarea, extragerea, prepararea, transformarea, oferirea, punerea în vânzare, vânzarea, distribuirea, livrarea cu orice titlu, trimiterea, transportul, procurarea, cumpărarea, deţinerea ori alte operaţiuni privind circulaţia drogurilor de risc, fără drept, se pedepsesc cu închisoare de la 2 la 7 ani şi interzicerea unor drepturi.

Dacă faptele prevăzute la alin. (1) au ca obiect droguri de mare risc, pedeapsa este închisoarea de la 5 la 12 ani şi interzicerea unor drepturi.

 

Introducerea sau scoaterea din ţară, precum şi importul ori exportul de droguri de risc, fără drept, se pedepsesc cu închisoare de la 3 la 10 ani şi interzicerea unor drepturi.

Dacă faptele prevăzute la alin. (1) privesc droguri de mare risc, pedeapsa este închisoarea de la 7 la 15 ani şi interzicerea unor drepturi.

 Imagini pentru imagini consum droguri

Cultivarea, producerea, fabricarea, experimentarea, extragerea, prepararea, transformarea, cumpărarea sau deţinerea de droguri de risc pentru consum propriu, fără drept, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.

Dacă faptele prevăzute la alin. (1) privesc droguri de mare risc, pedeapsa este închisoarea de la 6 luni la 3 ani.

 

Punerea la dispoziţie, cu ştiinţă, cu orice titlu, a unei locuinţe sau a unui local ori a oricărui alt loc amenajat, în care are acces publicul, pentru consumul ilicit de droguri ori tolerarea consumului ilicit în asemenea locuri se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 7 ani şi interzicerea unor drepturi

 

Prescrierea drogurilor de mare risc, cu intenţie, de către medic, fără ca aceasta să fie necesară din punct de vedere medical, se pedepseşte cu închisoare de la un an la 5 ani şi interzicerea unor drepturi.

Cu pedeapsa prevăzută la alin. (1) se sancţionează şi eliberarea cu intenţie de droguri de mare risc, pe baza unei reţete medicale prescrise în condiţiile prevăzute la alin. (1) sau a unei reţete medicale falsificate.

Obţinerea de droguri de mare risc prin folosirea unei reţete medicale prescrise în condiţiile prevăzute la alin. (1) sau a unei reţete medicale falsificate se pedepseşte cu închisoare de la un an la 3 ani.

 

Administrarea de droguri de mare risc unei persoane, în afara condiţiilor legale, se pedepseşte cu închisoare de la unu la 5 ani

Furnizarea, în vederea consumului, de inhalanţi chimici toxici unui minor se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 2 ani.

 

Finanţarea săvârşirii faptelor prevăzute la art. 2-5 se sancţionează cu pedepsele prevăzute de lege pentru aceste fapte, limitele speciale ale acestora majorându-se cu o treime.

 

Îndemnul la consumul ilicit de droguri de mare risc, prin orice mijloace, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani.

 

  • alte modificari ale Legii143/2000

 

 

Este de mentionat ca, dupa ce s-a modificat legislatia penale ca urmare a intrarii in vigoare a noului Cod penal, in materia traficului ilicit de droguri au fost reduse pedepsele, unele chiar substantial.

 

De asemenea, o modificare consta in posibilitatea renuntarii la aplicarea pedepsei sau amanarea acesteia, astfel: dacă, până în momentul pronunţării hotărârii, inculpatul respectă protocolul programului integrat de asistenţă a persoanelor consumatoare de droguri, instanţade judecată poate dispune renunţarea la aplicarea pedepsei sau amânarea aplicării pedepsei, chiar dacă nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute la art. 80, respectiv art. 83 din Codul penal.

 

Nerespectarea, pe durata termenului de supraveghere, a programului integrat de asistenţă a persoanelor consumatoare de droguri atrage în mod corespunzător aplicarea dispoziţiilor art. 88 alin. (1) din Codul penal.

 

 

In Legea nr. 143/2000 sunt prevazute unele dispozitii exprese privind autorizarea de livrari supravegheate, de folosire a investigatorilor acoperiti :

-Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie poate autoriza efectuarea de livrări supravegheate, cu sau fără substituirea totală a drogurilor şi a precursorilor;

-procurorul poate autoriza folosirea investigatorilor acoperiţi pentru descoperirea faptelor, identificarea autorilor şi obţinerea mijloacelorde probă, în situaţiile în care există indicii temeinice că a fost săvârşită sau se pregăteşte comiterea unei infracţiuni dintre celeprevăzute de Legea nr. 143/2000, în baza art. 21 din aceeaşi lege;

 

-poliţiştii din formaţiunile de specialitate, care acţionează ca investigatori acoperiţi, precum şi colaboratorii acestora pot procura droguri, substanţe chimice esenţiale şi precursori, cu autorizaţia prealabilă a procurorului, în vederea descoperirii activităţilor infracţionaleşi identificării persoanelor implicate în astfel de activităţi;

-actele încheiate de poliţiştii şi colaboratorii acestora pot constitui mijloace de probă ;

 

– în cazul în care există indicii temeinice că o persoană transport droguri ascunse în corpul său, pe baza consimţământului scris, organul de urmărire penală dispune efectuarea unor examene medicale,în vederea depistării acestora. În caz de refuz, se va solicita autorizarea procurorului, care va menţiona şi unitatea medicală ceurmează să efectueze aceste investigaţii medicale. Actele conţinând rezultatul investigaţiilor medicale, precum şi modul în care acestea s-au efectuat se transmit de îndată  procurorului sau politistului.

 

  • Alte articole de celasi autor;

Accesul, fara drept, la un sistem informatic, infractiune prevazuta de art. 360 Cod penal;

Ce trebuie sa se probeze si ce obligatii ii revin asiguratului in cazul care intervine riscul asigurat;

CARE ESTE OBIECTUL DREPTULUI FINANCIAR;

– Noul cod civil si de procedura civila

-In ce situatii se aplica răspunderea pentru prejudiciile cauzate de lucruri;

www.avocat-tudor.ro

0724260393

 

 

 

 


Ce posibilitate ofera Legea 143/2000 persoanei cercetate pentru deţinere illegala de droguri pentru propriul consum de a nu mai executa pedeapsa privativă de libertate

Ce posibilitate ofera Legea 143/2000 persoanei cercetate pentru deţinere illegala de droguri pentru propriul consum de a nu mai executa pedeapsa privativă de libertate  

 

  • Care este tendinta privind productia si consumul de droguri

 Ce posibilitate ofera Legea 143/2000 persoanei cercetate pentru deţinere illegala de droguri pentru propriul consum de a nu mai executa pedeapsa privativă de libertate

 

 

Consumul de droguri poate produce consecinte dramatice, afecțiuni organice și psihice grave, depersonalizarea și degradarea omului si uneori associate cu săvârșirea unor infracțiuni grave.

In Raportul European privind drogurile, tendinte si evolutii ,se arata ca În contextul global, Europa constituie o piaţă importantă pentru droguri, fiind susţinută atât de producţia internă, cât și de drogurile traficate din alte regiuni. America Latină, vestul Asiei și nordul Africii reprezintă surse importante pentru drogurile care ajung în Europa, iar unele droguri și unii precursori de droguri tranzitează Europa în drum spre alte continente. Europa este, de asemenea, o regiune producătoare de canabis și droguri sintetice, canabisul fiind produs în special pentru consumul local, în timp ce unele droguri sintetice sunt produse pentru a fi exportate către alte zone ale lumii.

 

  • Ce prevede Legea 143/2000 despre detinerea de droguri pentru consum propriu

 

In acest context, Romania a facut un pas important in ce priveste persoanele cercetate pentru deţinere ilegala de droguri pentru propriul consum, in sensul de a nu mai executa pedeapsa privativă de libertate

Dispozitii privind detinerea ilegala de droguri de risc pentru consumul propriu gasim in art.4 din Legea 143/2000[i]se refera la urmatoarele fapte:

-Cultivarea, producerea, fabricarea, experimentarea, extragerea, prepararea, transformarea, cumpărarea sau deţinerea de droguri de risc pentru consum propriu, fără drept, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.

-Dacă faptele prevăzute la alin. (1) privesc droguri de mare risc, pedeapsa este închisoarea de la 6 luni la 3 ani.

 

  • In ce consta noua reglementare

 

O reglementare aparte se refera la  persoanele care au deţinut droguri pentru propriul consum  si se posibilitatea să nu mai execute o pedeapsă privativă delibertate, ci doar să urmeze un tratament medical.

Aceasta reglementare marcheaza trecerea de la o legislaţie represivă asupra persoanelor care deţineau droguri pentru propriul consum la una care prevaleaza măsurile de natură medicală în combaterea consumului ilicit de droguri.

 

In acest sens, in legea 143/200 s-au dispus urmatoarele:

Art. 19. ‒ (1) În cazul săvârşirii infracţiunilor prevăzute la art. 4, procurorul dispune, în termen de 24 de ore de la începerea urmăririi penale, evaluarea consumatorului de către centrul de prevenire, evaluare şi consiliere antidrog, în scopul includerii acestuia în circuitul integrat de asistenţă a persoanelor consumatoare de droguri.

(2) În funcţie de concluziile raportului de evaluare întocmit de centrul de prevenire, evaluare şi consiliere antidrog, în termen de 5 zile de la primirea acestuia, procurorul dispune, cu acordul consumatorului, includerea acestuia în programul integrat de asistenţă a persoanelor consumatoare de droguri.

Art. 20. ‒ (1) Dacă, până în momentul pronunţării hotărârii, inculpatul menţionat la art. 19 respectă protocolul programului integrat de asistenţă a persoanelor consumatoare de droguri, instanţa de judecată poate dispune renunţarea la aplicarea pedepsei sau amânarea aplicării pedepsei, chiar dacă nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute la art. 80, respectiv art. 83 din Codul penal.

(2) Nerespectarea, pe durata termenului de supraveghere, a programului integrat de asistenţă a persoanelor consumatoare de droguri atrage în mod corespunzător aplicarea dispoziţiilor art. 88 alin. (1)  din Codul penal.

 

  • Care sunt consecintele nerespectarii programului de asistenta

Ce posibilitate ofera Legea 143/2000 persoanei cercetate pentru deţinere illegala de droguri pentru propriul consum de a nu mai executa pedeapsa privativă de libertate

Art. 88 din Codul penal se refera la revocarea amânării aplicării pedepsei si cuprinde urmatoarele dispozitii:

-dacă pe parcursul termenului de supraveghere persoana supravegheată, cu rea-credinţă, nu respectă măsurile de supraveghere sau nu execută obligaţiile impuse, instanţa revocă amânarea şi dispune aplicarea şi executarea pedepsei.

-in cazul când, până la expirarea termenului de supraveghere, persoana supravegheată nu îndeplineşte integral obligaţiile civile stabilite prin hotărâre, instanţa revocă amânarea şi dispune aplicarea şi executarea pedepsei, afară de cazul când persoana dovedeşte că nu a avut nicio posibilitate să le îndeplinească.

-dacă după amânarea aplicării pedepsei persoana supravegheată a săvârşit o nouă infracţiune, cu intenţie sau intenţie depăşită, descoperită în termenul de supraveghere, pentru care s-a pronunţat o condamnare chiar după expirarea acestui termen, instanţa revocă amânarea şi dispune aplicarea şi executarea pedepsei. Pedeapsa aplicată ca urmare a revocării amânării şi pedeapsa pentru noua infracţiune se calculează conform dispoziţiilor privitoare la concursul de infracţiuni.

-dacă infracţiunea ulterioară este săvârşită din culpă, instanţa poate menţine sau revoca amânarea aplicării pedepsei. În cazul revocării, dispoziţiile alin. (3) se aplică în mod corespunzător.

 

Se apreciaza astfel ca intervalul de timp dintre momentul pronunţării hotărârii şi data stabilită de instanţă potrivit alin. (2) constituie perioadă de probă pentru inculpat.

In situatia in care învinuitul sau inculpatul refuză includerea într-un program integrat de asistenţă a persoanelor consumatoare de droguri, se aplică dispoziţiile Codului penal şi ale Codului de procedură penală.(

 

Dacă însa in perioada de probă inculpatul a respectat programul integrat de asistenţă juridică a persoanelor consumatoare de droguri, instanţa poate să nu aplice nicio pedeapsă.

Dacă inculpatul nu respectă programul integrat de asistenţă a persoanelor consumatoare de droguri, instanţa poate să amâne încă o dată aplicarea pedepsei pentru acelaşi termen şi reincluderea în circuitul integrat de asistenţă a persoanelor consumatoare de droguri sau să aplice pedeapsa prevăzută de lege”.

 

  • Alte articole de acelasi autor:

 

Cum se contesta in domeniul fondurilor europene un proces-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţei bugetare;

-Care sunt criteriile de stabilire a daunelor morale in cazul unui accident cu mai multe victime;

Noul cod civil si de procedura civila;

-Neindeplinirea conditiei de forma-neincheierea procesului verbal in tipizatul prevazut de anexa 1D din Regulamnetul de aplicare a OUG nr.195/2005;

Ce argumente se pot invoca daca arestarea preventiva se dispune si se prelungeste in mod nejustificat.

www.avocat-tudor.ro

0724260393