Pentru ce motive a fost achitat inculpatul care a recunoscut infractiunea de trafic de droguri si in probatiune au fost folositi martori protejati

Pentru ce motive a fost achitat inculpatul care a recunoscut  infractiunea de trafic de droguri si in probatiune au fost folositi martori protejati

Imagini pentru imagini droguri

Instanta de fond l-a achitat pe inculpat pentru infracţiunea de trafic de droguri de risc în formă continuată, prevăzută de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, inculpatul fiind acuzat ca a vandut unui colaborator sub acoperire    cannabis contra unei sume de bani.

 

Pentru a pronunta hotararea de achitare instanţa de fond a retinut că nu s-a organizat niciun flagrant, nu există interceptări telefonice, de imagini sau convorbiri surprinse în mediul ambiental iar din procesul-verbal de percheziţie domiciliară s-a reţinut că la percheziţia efectuată la domiciliul inculpatului nu au fost descoperite droguri.

 

Probele in acuzare au constat in declaraţiile colaboratorului sub acoperire şi ale investigatorului sub acoperire.

De mentionat insa ca, inculpatul a avut, atât în faza de urmărire penală,cât şi în faza de judecată, o poziţie de nerecunoaştere a acuzaţiilor aduse.

 

In judecarea cauzei, instanta a procedat la audierea poliţiştilor cu identitate reală, care au întocmit procesele-verbale din dosarul de urmărire penală si a rezultat ca aceştia nu au văzut efectiv persoana implicată în tranzacţia cu droguri, iar identitatea acesteia le-a fost făcută cunoscută de către investigatorul acoperit.

 

In motivarea solutiei de achitare, instanta a mai avut in vedere si dispozitiile art. 861 alin. (6) şi (7) C. proc. pen.,conform carora  declaraţiile martorilor cărora li s-a atribuit o altă identitate (inclusiv cele ale investigatorilor sub acoperire) pot servi la aflarea adevărului numai în măsura în care sunt coroborate cu fapte şi împrejurări ce rezultă din ansamblul probelor existente în cauză.

In acelasi sens, a facut referire si la jurisprudenţa Curţii Europene în materie(cauza Teixeira de Castro c. Portugaliei, Hotărârea din 9 iunie 1998, cauza Constantin şi Stoian c. României, Hotărârea din 29 septembrie 2009), conform carora o hotarare de condamnare nu se poate intemeia doar pe declaraţiile martorilor protejaţi, astfel că este necesar ca acestea să se coroboreze cu o parte importantă a celorlalte probe administrateîn cauză.

 

In final, instanta de fond a apreciat ca nu a fost probata participarea inculpatului la săvârşirea faptelor de natură penală de care a fost acuzat, astfel ca acesta a fost achitat.

 

Motivarea instantei supreme:

 

Înalta Curte de Casatie si Justitie, a analizat apelul Parchetului si  a reţinut că prima instanţă a analizat ansamblul probator, apreciind că nu sunt întrunite condiţiile tragerii la răspundere penală a inculpatului, pronunţând o soluţie de  achitare.

Are insa in vedere ca, in fundamentarea hotărârii de condamnare pe audieri de martori cu identitatea protejata trebuie sa se tina cont de dispoziţiile art. 861 alin. (6) C. proc. pen., care neagă acestor mijloace de probă forţa probantă necondiţionată, dar şi faptul că acestea nu sunt unicele mijloace de probă administrate

Or, actul de sesizare s-a fundamentat pe procesele-verbale întocmite de lucrătorii de poliţie judiciară şi investigatorul acoperit, constatările tehnico-ştiinţifice ale substanţelor predate de investigator;

Totusi, colaboratorul a refuzat să se prezintela instanţa de fond în vederea audierii, fără a invoca un motiv;

In Decizia C.E.D.O dindata de 4 iulie 2000, pronunţată în cauza Kok c. Olandei (nr. 43149/98), au fost analizate condiţiile în care declaraţiile unor martori anonimi pot fundamenta o hotărâre de condamnare, subliniindu-se că administrarea acestor probatorii trebuie să permită exercitarea efectivă a dreptului la apărare prin posibilitatea adresării de întrebări, iar datele furnizate să se coroboreze cu cele conţinute de alte mijloace de probă;

-procedura audierii martorilor anonimi, astfel cum este reglementată de art. 861 şi urm. C. proc. pen., permite valorificarea acestor exigenţe legate de principiul egalităţii armelor, iar aceste mijloace de probă nu sunt singurele administrate în cauză.

-in final, instanta de recurs a luat act de retragerea recursului Parchetului, mentinandu-se solutia de achitare a inculpatului.

  • Alte articole de acelasi autor:

In ce conditii se poate anula contractul in care una din parti profita de starea de nevoie, de lipsa de experienţă ori de lipsa de cunoştinţe a celeilalte părti;

Ce se poate invoca pentru anularea deciziei de sanctionare disciplinara cu referire la procedura cercetării disciplinare;

–Criterile pe baza carora daunele morale sunt apreciate de Inalta Curte de Casatie si Justitie acordarea daunelor morale in cazul unui prejudiciu de imagine

– Cum a motivat instanta revocarea unei masuri preventive dispuse fata de un inculpat acuzat de savarsirea unei infractiuni grave;

– Conditiile in care este angajata raspunderea administratorului fata de Societatea Comerciala;

– Infractiunea de evaziune fiscala savarsita prin “sustragerea de la efectuarea verificarilor financiare, fiscale sau vamale, prin nedeclararea , declararea fictiva ori declararea inexacta cu privire la sediile principale sau secundare ale persoanelor verificate.

 

Cabinet avocat Tudor Ion

Responsabilitate, profesionalism, loialitate fata de client.

www.avocat-tudor.ro

0724260393

 

 

 


Ce modificari a adus Legea 143/2000 privind combaterea traficului illicit de droguri

Ce modificari a adus Legea 143/2000 privind combaterea traficului illicit de droguri

In primul rand, Legea nr. 143/2000  defineste înţelesul unor termeni şi expresii din lege, intre care mentionez:

Imagini pentru imagini consum droguri

  • Categoriile de droguri

 

-droguri -plantele şi substanţele stupefiante ori psihotrope sau amestecurile care conţin asemenea plante şi substanţe, înscrise în tabelele nr. I-III;

-droguri de mare risc – drogurile înscrise în tabelele nr. I şi II;d) droguri de risc – drogurile înscrise în tabelul nr. III;

-precursori – substanţele utilizate frecvent în fabricarea drogurilor, înscrise în tabelul nr. IV;

 

  • Cine este considerat consumator de droguri

 

-consum ilicit de droguri – consumul de droguri aflate sub control naţional, fără prescripţie medicală;

-consumator – persoana care îşi administrează sau permite să i se administreze droguri, în mod ilicit, prin înghiţire, fumat, injectare, prizare, inhalare sau alte căi prin care drogul poate ajunge în organism;

– consumator dependent – consumatorul care, ca urmare a administrării drogului în mod repetat şi sub necesitate ori nevoie, prezintă consecinţe fizice şi psihice conform criteriilor medicale şi sociale;

 

  • Programele de prevenire si asistenta in domeniu

 

-program integrat de asistenţă a consumatorilor şi a consumatorilor dependenţi de droguri – totalitatea serviciilor de sănătate şi a serviciilor de asistenţă psihologică şi socială asigurate în mod integrat şi coordonat persoanelor consumatoare de droguri, prin unităţile medicale, psihologice şi sociale, publice, private şi mixte;

-circuit integrat de asistenţă a consumatorilor şi a consumatorilor dependenţi de droguri – totalitatea programelor integrate de asistenţă asigurate consumatorilor şi consumatorilor dependenţi în vederea ameliorării stării de sănătate în sensul bunăstării fizice, psihice şi sociale a individului;

 

-program terapeutic – totalitatea serviciilor şi a măsurilor medicale şi psihologice integrate, individualizate prin evaluare, planificare, monitorizare şi adaptare continuă pentru fiecare consumator dependent, în vederea întreruperii consumului, a înlăturării dependenţei psihice şi/sau fizice şi/sau a reducerii riscurilor asociate consumului;

Imagini pentru imagini consum droguri

-program psihologic şi social – totalitatea serviciilor de evaluare, consiliere şi psihoterapie individuală sau de grup şi a serviciilor şi măsurilor sociale, individualizate prin evaluare, planificare, monitorizare şi adaptare continuă pentru fiecare consumator, în vederea înlăturării dependenţei, reabilitării şi reinserţiei lui sociale;

-circuit terapeutic-ansamblul de programe terapeutice aplicate consumatorului dependent de droguri în mod complex, multidisciplinar, multisectorial şi continuu, având ca scop ameliorarea stării de sănătate;

-evaluare-determinarea caracteristicilor psihologice şi sociale ale consumatorului de către centrele de prevenire, evaluare şi consiliere antidrog, în vederea includerii şi supravegherii consumatorului într-un program psihologic şi social de către managerul de caz;

 

-program naţional de prevenire şi asistenţă medicală, psihologică şi socială a consumatorilor de droguri – instrument de planificare strategică şi financiară a politicilor publice antidrog, reprezentând ansamblul de acţiuni multianuale care au ca scop dezvoltarea şi consolidarea sistemului naţional integrat de prevenire a consumului de droguri şi serviciilor de asistenţă pentru consumatorii de droguri, implementate de către Agenţia Naţională Antidrog;

-program de interes naţional de prevenire şi asistenţă medicală, psihologică şi socială a consumatorilor de droguri – instrument de planificare strategică şi financiară a politicilor publice antidrog, reprezentând ansamblul de acţiuni multianuale care răspund priorităţilor naţionale în domeniu prin asigurarea complementarităţii proiectelor de prevenire a consumului de droguri şi serviciilor de asistenţă pentru consumatorii de droguri, implementate de către societatea civilă.

 

  • Care sunt infractiunile incriminate de Legea nr.143/2000

 

In continuare, Legea nr. 143/2000 arata care sunt cele 10 infracţiuni, precum si modalităţi prin care se poate încălca regimul  drogurilor, acestea fiind urmatoarele:

 

Cultivarea, producerea, fabricarea, experimentarea, extragerea, prepararea, transformarea, oferirea, punerea în vânzare, vânzarea, distribuirea, livrarea cu orice titlu, trimiterea, transportul, procurarea, cumpărarea, deţinerea ori alte operaţiuni privind circulaţia drogurilor de risc, fără drept, se pedepsesc cu închisoare de la 2 la 7 ani şi interzicerea unor drepturi.

Dacă faptele prevăzute la alin. (1) au ca obiect droguri de mare risc, pedeapsa este închisoarea de la 5 la 12 ani şi interzicerea unor drepturi.

 

Introducerea sau scoaterea din ţară, precum şi importul ori exportul de droguri de risc, fără drept, se pedepsesc cu închisoare de la 3 la 10 ani şi interzicerea unor drepturi.

Dacă faptele prevăzute la alin. (1) privesc droguri de mare risc, pedeapsa este închisoarea de la 7 la 15 ani şi interzicerea unor drepturi.

 Imagini pentru imagini consum droguri

Cultivarea, producerea, fabricarea, experimentarea, extragerea, prepararea, transformarea, cumpărarea sau deţinerea de droguri de risc pentru consum propriu, fără drept, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.

Dacă faptele prevăzute la alin. (1) privesc droguri de mare risc, pedeapsa este închisoarea de la 6 luni la 3 ani.

 

Punerea la dispoziţie, cu ştiinţă, cu orice titlu, a unei locuinţe sau a unui local ori a oricărui alt loc amenajat, în care are acces publicul, pentru consumul ilicit de droguri ori tolerarea consumului ilicit în asemenea locuri se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 7 ani şi interzicerea unor drepturi

 

Prescrierea drogurilor de mare risc, cu intenţie, de către medic, fără ca aceasta să fie necesară din punct de vedere medical, se pedepseşte cu închisoare de la un an la 5 ani şi interzicerea unor drepturi.

Cu pedeapsa prevăzută la alin. (1) se sancţionează şi eliberarea cu intenţie de droguri de mare risc, pe baza unei reţete medicale prescrise în condiţiile prevăzute la alin. (1) sau a unei reţete medicale falsificate.

Obţinerea de droguri de mare risc prin folosirea unei reţete medicale prescrise în condiţiile prevăzute la alin. (1) sau a unei reţete medicale falsificate se pedepseşte cu închisoare de la un an la 3 ani.

 

Administrarea de droguri de mare risc unei persoane, în afara condiţiilor legale, se pedepseşte cu închisoare de la unu la 5 ani

Furnizarea, în vederea consumului, de inhalanţi chimici toxici unui minor se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 2 ani.

 

Finanţarea săvârşirii faptelor prevăzute la art. 2-5 se sancţionează cu pedepsele prevăzute de lege pentru aceste fapte, limitele speciale ale acestora majorându-se cu o treime.

 

Îndemnul la consumul ilicit de droguri de mare risc, prin orice mijloace, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani.

 

  • alte modificari ale Legii143/2000

 

 

Este de mentionat ca, dupa ce s-a modificat legislatia penale ca urmare a intrarii in vigoare a noului Cod penal, in materia traficului ilicit de droguri au fost reduse pedepsele, unele chiar substantial.

 

De asemenea, o modificare consta in posibilitatea renuntarii la aplicarea pedepsei sau amanarea acesteia, astfel: dacă, până în momentul pronunţării hotărârii, inculpatul respectă protocolul programului integrat de asistenţă a persoanelor consumatoare de droguri, instanţade judecată poate dispune renunţarea la aplicarea pedepsei sau amânarea aplicării pedepsei, chiar dacă nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute la art. 80, respectiv art. 83 din Codul penal.

 

Nerespectarea, pe durata termenului de supraveghere, a programului integrat de asistenţă a persoanelor consumatoare de droguri atrage în mod corespunzător aplicarea dispoziţiilor art. 88 alin. (1) din Codul penal.

 

 

In Legea nr. 143/2000 sunt prevazute unele dispozitii exprese privind autorizarea de livrari supravegheate, de folosire a investigatorilor acoperiti :

-Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie poate autoriza efectuarea de livrări supravegheate, cu sau fără substituirea totală a drogurilor şi a precursorilor;

-procurorul poate autoriza folosirea investigatorilor acoperiţi pentru descoperirea faptelor, identificarea autorilor şi obţinerea mijloacelorde probă, în situaţiile în care există indicii temeinice că a fost săvârşită sau se pregăteşte comiterea unei infracţiuni dintre celeprevăzute de Legea nr. 143/2000, în baza art. 21 din aceeaşi lege;

 

-poliţiştii din formaţiunile de specialitate, care acţionează ca investigatori acoperiţi, precum şi colaboratorii acestora pot procura droguri, substanţe chimice esenţiale şi precursori, cu autorizaţia prealabilă a procurorului, în vederea descoperirii activităţilor infracţionaleşi identificării persoanelor implicate în astfel de activităţi;

-actele încheiate de poliţiştii şi colaboratorii acestora pot constitui mijloace de probă ;

 

– în cazul în care există indicii temeinice că o persoană transport droguri ascunse în corpul său, pe baza consimţământului scris, organul de urmărire penală dispune efectuarea unor examene medicale,în vederea depistării acestora. În caz de refuz, se va solicita autorizarea procurorului, care va menţiona şi unitatea medicală ceurmează să efectueze aceste investigaţii medicale. Actele conţinând rezultatul investigaţiilor medicale, precum şi modul în care acestea s-au efectuat se transmit de îndată  procurorului sau politistului.

 

  • Alte articole de celasi autor;

Accesul, fara drept, la un sistem informatic, infractiune prevazuta de art. 360 Cod penal;

Ce trebuie sa se probeze si ce obligatii ii revin asiguratului in cazul care intervine riscul asigurat;

CARE ESTE OBIECTUL DREPTULUI FINANCIAR;

– Noul cod civil si de procedura civila

-In ce situatii se aplica răspunderea pentru prejudiciile cauzate de lucruri;

www.avocat-tudor.ro

0724260393

 

 

 

 


Ce posibilitate ofera Legea 143/2000 persoanei cercetate pentru deţinere illegala de droguri pentru propriul consum de a nu mai executa pedeapsa privativă de libertate

Ce posibilitate ofera Legea 143/2000 persoanei cercetate pentru deţinere illegala de droguri pentru propriul consum de a nu mai executa pedeapsa privativă de libertate  

 

  • Care este tendinta privind productia si consumul de droguri

 Ce posibilitate ofera Legea 143/2000 persoanei cercetate pentru deţinere illegala de droguri pentru propriul consum de a nu mai executa pedeapsa privativă de libertate

 

 

Consumul de droguri poate produce consecinte dramatice, afecțiuni organice și psihice grave, depersonalizarea și degradarea omului si uneori associate cu săvârșirea unor infracțiuni grave.

In Raportul European privind drogurile, tendinte si evolutii ,se arata ca În contextul global, Europa constituie o piaţă importantă pentru droguri, fiind susţinută atât de producţia internă, cât și de drogurile traficate din alte regiuni. America Latină, vestul Asiei și nordul Africii reprezintă surse importante pentru drogurile care ajung în Europa, iar unele droguri și unii precursori de droguri tranzitează Europa în drum spre alte continente. Europa este, de asemenea, o regiune producătoare de canabis și droguri sintetice, canabisul fiind produs în special pentru consumul local, în timp ce unele droguri sintetice sunt produse pentru a fi exportate către alte zone ale lumii.

 

  • Ce prevede Legea 143/2000 despre detinerea de droguri pentru consum propriu

 

In acest context, Romania a facut un pas important in ce priveste persoanele cercetate pentru deţinere ilegala de droguri pentru propriul consum, in sensul de a nu mai executa pedeapsa privativă de libertate

Dispozitii privind detinerea ilegala de droguri de risc pentru consumul propriu gasim in art.4 din Legea 143/2000[i]se refera la urmatoarele fapte:

-Cultivarea, producerea, fabricarea, experimentarea, extragerea, prepararea, transformarea, cumpărarea sau deţinerea de droguri de risc pentru consum propriu, fără drept, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.

-Dacă faptele prevăzute la alin. (1) privesc droguri de mare risc, pedeapsa este închisoarea de la 6 luni la 3 ani.

 

  • In ce consta noua reglementare

 

O reglementare aparte se refera la  persoanele care au deţinut droguri pentru propriul consum  si se posibilitatea să nu mai execute o pedeapsă privativă delibertate, ci doar să urmeze un tratament medical.

Aceasta reglementare marcheaza trecerea de la o legislaţie represivă asupra persoanelor care deţineau droguri pentru propriul consum la una care prevaleaza măsurile de natură medicală în combaterea consumului ilicit de droguri.

 

In acest sens, in legea 143/200 s-au dispus urmatoarele:

Art. 19. ‒ (1) În cazul săvârşirii infracţiunilor prevăzute la art. 4, procurorul dispune, în termen de 24 de ore de la începerea urmăririi penale, evaluarea consumatorului de către centrul de prevenire, evaluare şi consiliere antidrog, în scopul includerii acestuia în circuitul integrat de asistenţă a persoanelor consumatoare de droguri.

(2) În funcţie de concluziile raportului de evaluare întocmit de centrul de prevenire, evaluare şi consiliere antidrog, în termen de 5 zile de la primirea acestuia, procurorul dispune, cu acordul consumatorului, includerea acestuia în programul integrat de asistenţă a persoanelor consumatoare de droguri.

Art. 20. ‒ (1) Dacă, până în momentul pronunţării hotărârii, inculpatul menţionat la art. 19 respectă protocolul programului integrat de asistenţă a persoanelor consumatoare de droguri, instanţa de judecată poate dispune renunţarea la aplicarea pedepsei sau amânarea aplicării pedepsei, chiar dacă nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute la art. 80, respectiv art. 83 din Codul penal.

(2) Nerespectarea, pe durata termenului de supraveghere, a programului integrat de asistenţă a persoanelor consumatoare de droguri atrage în mod corespunzător aplicarea dispoziţiilor art. 88 alin. (1)  din Codul penal.

 

  • Care sunt consecintele nerespectarii programului de asistenta

Ce posibilitate ofera Legea 143/2000 persoanei cercetate pentru deţinere illegala de droguri pentru propriul consum de a nu mai executa pedeapsa privativă de libertate

Art. 88 din Codul penal se refera la revocarea amânării aplicării pedepsei si cuprinde urmatoarele dispozitii:

-dacă pe parcursul termenului de supraveghere persoana supravegheată, cu rea-credinţă, nu respectă măsurile de supraveghere sau nu execută obligaţiile impuse, instanţa revocă amânarea şi dispune aplicarea şi executarea pedepsei.

-in cazul când, până la expirarea termenului de supraveghere, persoana supravegheată nu îndeplineşte integral obligaţiile civile stabilite prin hotărâre, instanţa revocă amânarea şi dispune aplicarea şi executarea pedepsei, afară de cazul când persoana dovedeşte că nu a avut nicio posibilitate să le îndeplinească.

-dacă după amânarea aplicării pedepsei persoana supravegheată a săvârşit o nouă infracţiune, cu intenţie sau intenţie depăşită, descoperită în termenul de supraveghere, pentru care s-a pronunţat o condamnare chiar după expirarea acestui termen, instanţa revocă amânarea şi dispune aplicarea şi executarea pedepsei. Pedeapsa aplicată ca urmare a revocării amânării şi pedeapsa pentru noua infracţiune se calculează conform dispoziţiilor privitoare la concursul de infracţiuni.

-dacă infracţiunea ulterioară este săvârşită din culpă, instanţa poate menţine sau revoca amânarea aplicării pedepsei. În cazul revocării, dispoziţiile alin. (3) se aplică în mod corespunzător.

 

Se apreciaza astfel ca intervalul de timp dintre momentul pronunţării hotărârii şi data stabilită de instanţă potrivit alin. (2) constituie perioadă de probă pentru inculpat.

In situatia in care învinuitul sau inculpatul refuză includerea într-un program integrat de asistenţă a persoanelor consumatoare de droguri, se aplică dispoziţiile Codului penal şi ale Codului de procedură penală.(

 

Dacă însa in perioada de probă inculpatul a respectat programul integrat de asistenţă juridică a persoanelor consumatoare de droguri, instanţa poate să nu aplice nicio pedeapsă.

Dacă inculpatul nu respectă programul integrat de asistenţă a persoanelor consumatoare de droguri, instanţa poate să amâne încă o dată aplicarea pedepsei pentru acelaşi termen şi reincluderea în circuitul integrat de asistenţă a persoanelor consumatoare de droguri sau să aplice pedeapsa prevăzută de lege”.

 

  • Alte articole de acelasi autor:

 

Cum se contesta in domeniul fondurilor europene un proces-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţei bugetare;

-Care sunt criteriile de stabilire a daunelor morale in cazul unui accident cu mai multe victime;

Noul cod civil si de procedura civila;

-Neindeplinirea conditiei de forma-neincheierea procesului verbal in tipizatul prevazut de anexa 1D din Regulamnetul de aplicare a OUG nr.195/2005;

Ce argumente se pot invoca daca arestarea preventiva se dispune si se prelungeste in mod nejustificat.

www.avocat-tudor.ro

0724260393

 


Ce trebuie sa stim despre ce prevede Legea nr.143/2000 privind combaterea traficului si consumului ilicit de droguri

 

 

 

Ce trebuie sa stim despre ce prevede Legea nr.143/2000 privind combaterea traficului si consumului ilicit de droguri

Ce trebuie sa stim despre ce prevede Legea nr.143/2000 privind combaterea traficului si consumului ilicit de droguri

 

 

Ca avocat am fost martorul schimbărillor sociale, politice şi economice care au avut loc după anul 1989 în România, inclusiv în transformarea într-o zonă de tranzit pentru droguri, apoi un loc de depozitare şi chiar de producţie şi ulterior într-o piaţă pentru traficul si consumul de droguri. Citeste in continuare