In ce conditii instanta a retinut ca infractiunea de viol a fost savarsita prin constrangerea victimei minora

In ce conditii instanta a retinut ca infractiunea de viol a fost savarsita prin constrangerea victimei minora

Relatiile sociale privind siguranta, libertatea si inviolabilitatea sexuala a persoanei, de a avea legaturi relatii, raporturi sexual dupa vointa si dorinta ei este aparata de lege.

De aceea, orice constrangere, orice violenta sau amenintare exercitata asupra persoanei in vederea determinarii la acte sexual de orice natura, asadar, orice nesocotire a dreptului persoanei de a consimti la acestea este considerata o incalcare a relatiilor sociale care ii asigura acest drept.

Codul penal reglementeaza astfel de fapte, intre care si violul, acesta facand parte din infractiunile contra libertatii si integritatii sexuale si este reglementat de art.218 din Codul penal.

In ce consta infractiunea de viol

Art.218 din Codul penal prevede o varianta tip a infractiunii de viol, anume, raportul sexual, actul sexual oral sau anal cu o persoană, săvârşit prin constrângere, punere în imposibilitate de a se apăra ori de a-şi exprima voinţa sau profitând de această stare, se pedepseşte cu închisoarea de la 3 la 10 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.
Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează orice alte acte de penetrare vaginală sau anală comise în condiţiile alin. (1).

Care sunt variantele agravante ale infractiunii de viol

Varianta agravanta prevede pedepse mai mari(închisoarea insa de la 5 la 12 ani
mai multe variante alternative de savarsire a infractiunii, acestea fiind urmatoarele:
a) victima se află în îngrijirea, ocrotirea, educarea, paza sau tratamentul făptuitorului;
b) victima este rudă în linie directă, frate sau soră;
c) victima este un minor;
d) fapta a fost comisă în scopul producerii de materiale pornografice;
e) fapta a avut ca urmare vătămarea corporală;
f) fapta a fost săvârşită de două sau mai multe persoane împreună.

Dacă fapta a avut ca urmare moartea victimei, pedeapsa este închisoarea de la 7 la 18 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.

De mentionat ca acţiunea penală pentru fapta prevăzută în alin. (1) şi alin. (2) se pune în mişcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate.

• cerinta esentiala pentru infractiunea de viol
O cerinta esentiala pentru existenta elementelor constitutive ale infractiunii de viol, respectiv, actul material, este constrangerea victimei sau profitand de imposibilitatea acesteia de a se apara ori de a-si exprima vointa.

Din experienta in calitate de avocat, am constatat ca in multe dosare ce aveau ca obiect infractiunea de viol autorul se apara ca nu a constrans victim si de multe ori aceasta chiar confirma acest aspect(uneori dupa ce ce initial formulase plangere penala).
in alte cazuri pe care le-am cunoscut autorul s-a aparat ca victima a fost cea care l-a provocat sau ca victima nu parea sa fei minora, l-a asigurat in acest sens, ceea ce l-a indus in eroare.

• un exemplu din practica instantelor in ce priveste constrangerea
in cazul infractiunii de viol

Instanta, analizând apelul declarat în cauză în raport de art.417 C. pr. pen., sub toate aspectele de fapt şi de drept, apreciază că este fondat, pentru următoarele considerente:
În ceea ce priveşte situaţia de fapt, Curtea reţine că în seara zilei de 22.09.2011, inculpatul F.M.B. şi-a serbat împlinirea vârstei de 15 ani la domiciliul său din satul O., unde au fost invitaţi şi au participat partea vătămată M.G.F.E., martorul B.Ş.V. şi vecinii sărbătoritului, numiţii B.D.D., B. N.F., B.L.C. şi B.A., de 7 ani.

În timpul petrecerii partea vătămata s-a împrietenit cu martorul Buzdugan Ştefan Valentin cu care a şi stat de altfel, ţinându-se de mână şi dansând împreună. Petrecerea s-a derulat în curtea locuinţei până aproape de miezul nopţii când, B.N.F., B,L.C, şi B.A., au plecat spre domiciliu. Partea vătămată M.G.F.E. a rămas la petrecere, cu toate că a fost invitată de cei trei să îi însoţească acasă. După plecarea fraţilor B., partea vătămata a plecat spre casă împreună cu martorul B.Ş.V.. Partea vătămată împreună cu martorul B.Ş.V. au stabilit să înceapă o relaţie de prietenie, iar martorul a condiţionat ţinerea legăturii în viitor de participarea părţii vătămate, atunci, pe loc, la acte sexuale, dându-i în acest sens şi trei variante, respectiv : masturbare, sex oral sau sex anal.

Cei doi au fost surprinşi de martorii B.D.D. şi F.M.B., acesta din urmă susţinând că i-a urmărit pe cei doi pentru că se gândea că s-ar putea rătăci, având în vedere că martorul Buzdugan nu cunoştea zona.

La solicitarea inculpatului F.M.B., martorii B.ŞL:V. şi B.D. D. s-au deplasat la aproximativ 50-100 de metri şi au aşteptat, timp în care partea vătămată acceptat propunerea şi a întreţinut cu inculpatul F.M.B. raport sexual oral şi anal.

Audiată, în cursul urmăririi penale, partea vătămată M.G. recunoaşte acordul său cu privire la actul sexual întreţinut cu martorul Buzdugan, în acelaşi timp susţinând că nu şi-a dat acordul pentru a participa la acte sexuale cu inculpatul F.M.B., ci din contră, şi-a manifestat explicit refuzul iniţial verbal, apoi inclusiv printr-o timidă împotrivire fizică, cedând şi neintensificând împotrivirea doar urmare a constrângerii atât morale, teama de reacţia părinţilor, ameninţată fiind că inculpatul le va relata situaţia ruşinoasă. „…A. nu m-a bătut însă eu am cedat pentru că mi-a fost frică să nu mă spună mamei mele…”, „…am vrut să ţip dar m-a ameninţat că mă bate şi îi spune mamei mele…”. „Declar că F.M.B. zis „A.T.” m-a determinat să întreţin raporturi sexuale cu el ameninţându-mă că îi va spune mamei mele.

Audiată în cursul cercetării judecătoreşti, partea vătămată M.G.F.E. a declarat că a plecat de la petrecea organizată de inculpatul F.M.B., în jurul orelor 24 după ce au plecat B.N.F. şi B.L. împreună cu fratele lor mai mic.

A plecat împreună cu B.Ş.V. care îi propusese în seara respectivă să fie prietena lui. Pe drum B.Ş.V., ca să o lase să plece acasă , i-a propus trei variante, masturbare , sex oral sau sex anal. Partea vătămată susţine că nu a fost de acord cu nici una din variante. B.Ş. şi-a dat pantalonii jos, a luat-o de mână şi a i-a luat mâna şi a pus mâna pe organul lui sexual. În acel moment a apărut lângă ei inculpatul B.F. şi martorul D.B.. Partea vătămată susţine că, inculpatul F.M.B., crezând că deja îl masturba pe B., i-a cerut să-i facă şi lui acelaşi lucru, în caz contrar o va spune mamei sale, spunându-i că a văzut ce făcea ea “cu V.”. Inculpatul le-a cerut celorlalţi doi, adică lui V. şi B.D. să se îndepărteze şi să-i lase singuri, ceea ce aceştia au şi făcut. Întrucât, iniţial a refuzat, inculpatul a tras-o de păr şi nu a lăsat-o să plece ameninţându-o că o va spune mamei sale obligându-o astfel să-l masturbeze. Apoi inculpatul a obligat-o să întreţină cu el raport sexual oral şi anal, ameninţând-o că o spune mamei sale.
După aceea , inculpatul i-a permis să plece acasă. În seara respectivă nu a spus părinţilor ce i s-a întâmplat, dar le-a spus a doua zi. A doua zi inculpatul i-a cerut să meargă la staţia de autobuz “ca să facem din nou ceea ce am făcut”.

Audiat în cursul urmăririi penale, inculpatul B.F.V. a recunoscut că a întreţinut cu partea vătămată un act sexual oral şi anal dar a negat că ar fi constrâns-o în vreun fel. „Eu i-am spus G. că o spun mamei ei, iar G. mi-a răspuns să nu o spun că îmi face şi mie…”, „…ea a acceptat pe loc fără să se împotrivească în vreun fel, dar mi-a spus că îi este ruşine de V. şi de D.. Eu le-am spus celor doi să plece…”.

În cursul cercetării judecătoreşti inculpatul F.M.B. a declarat că partea vătămată a hotărât să plece acasă acceptând să fie condusă de B.Ş.V. care participase la petrecere. După circa 20 de minute văzând că B.Ş: nu s-a întors inculpatul a plecat după acesta şi la circa 50 metri de domiciliul său, pe stradă l-a văzut pe B.Ş. cu pantalonii pe vine. iar lângă el era partea vătămată care îl masturba pe B.Ş.V.. Când inculpatul s-a apropiat de ei B.Ş.V. şi-a ridicat pantalonii.

Atunci partea vătămată i-a spus că o să-i facă şi lui acelaşi lucru cu condiţia să nu le spună părinţilor ei ceea ce a văzut. Inculpatul susţine că, atunci când partea vătămată i-a spus că îi va face acelaşi lucru şi lui de faţă nu erau şi Ş. şi B.D. care plecaseră. Inculpatul mai susţine că nu a ameninţat-o în nici un fel pe partea vătămată, nici nu a tras-o de păr. I-a propus părţii vătămate să facă cu el sex oral şi sex anal şi partea vătămată a fost de acord, astfel că a întreţinut cu aceasta raport sexual anal şi oral. Deşi o cunoştea pe partea vătămată de aproximativ un an de zile, susţine că nu ştia ce vârstă are şi că a crezut că partea vătămată este mai mare decât el, după constituţia fizică, dar nu ştia dacă este majoră sau minoră. De asemenea susţine că, după cele întâmplate nu i-a mai solicitat părţii vătămate să mai întreţină raporturi sexuale cu el. Inculpatul a declarat că este de acord să îi plătească părţii vătămate constituite parte civilă suma de 50 milioane lei vechi, chiar dacă nu a forţat-o pe aceasta să întreţină raporturi sexuale cu el şi pentru a îmbunătăţi relaţii cu partea vătămată. Inculpatul susţine că nu îşi explică de ce leziunile constatate prin certificatul medico-legal, decât prin aceea că, probabil a persoana vătămată fost lovită de mama sa.

La acest moment trebuie arătat că raportul de prima expertiza medico-legala întocmit de Serviciul Judeţean de Medicina Legala Giurgiu a stabilit ca partea vătămata este virgină. Prezintă leziuni traumatice anale ce pot data din 23.09.2011, care au putut fi produse prin sodomie pasiva acuta si care necesita 5-6 zile de îngrijire medicala. De asemenea, minora prezintă o leziune traumatica corporala superficială care a putut fi produsă prin tracţiunea firelor de păr, aspect care confirmă varianta prezentată de persoana vătămată.

Audiat în cursul cercetării judecătoreşti, în calitate de martor, în prezenţa mamei sale, martorul B.Ş.V., a declarat că, în seara de 22/23.09.2011 a participat la petrecerea organizată la domiciliul prietenului său F.M.V., petrecerea la care au mai participat M.G.E., B.D.D. şi sora lui B.C.L.. Petrecea a durat până aproape de miezul nopţii, iar la petrecere s-a consumat suc şi bere. În jurul orelor 21:00-22:00 au plecat de la petrecere B.L.C. şi B.N.F.. În jurul orei 23:00 a plecat şi M.G. fiind condusă de el spre casă. Pe drum i-a propus lui M.G.F.E. să întreţină raporturi sexuale în 3 variante, respectiv masturbare, sex oral sau sex anal.

Partea vătămată a fost de acord cu prima variantă adică masturbare. Susţine că, nu au apucat să facă sex în nici una din cele 3 variante pe care i le-a propus , pentru că a apărut inculpatul F., care a venit după ei. Martorul susţine că a plecat împreună cu B. lăsând-o de vorbă cu F.M.B.. Nu ştie ce s-a întâmplat între inculpat şi partea vătămată după ce aceasta a rămas cu inculpatul. Când a venit la ei, F.M. le-a cerut să-l lase singur cu M.G.E. că are ceva de vorbit. S-a oprit la o distanţă de aprox. 200 m şi de la acea distanţă nici nu a văzut şi nici nu a auzit vreun strigăt sau alte sunete. Afară era întuneric, iar strada nu era iluminată.

A mai precizat că M.G.E. a consumat bere, iar el şi inculpatul au consumat suc. Nu cunoştea vârsta părţii vătămate şi nici nu a discutat cu inculpatul F. despre vârsta părţii vătămate. S-a revăzut cu inculpatul în aceeaşi seară deoarece a dormit la el acasă, dar susţine că nu au discutat despre ce s-a întâmplat pe drum între el şi M.G.F.E.. Nici a doua zi nu a asistat la vreo discuţie între inculpat şi partea vătămată. A stat la o distanţă de aprox.200 m de locul unde l-a lăsat pe inculpat şi partea vătămată împreună cu B.D.D., aprox. 5 minute după care s-a întors împreună cu acesta, iar când a trecut prin locul în care îi lăsase pe inculpat şi partea vătămată, aceasta din urmă tocmai pleca acasă , iar inculpatul F. a mers spre casă împreună cu el şi cu B.D..

Prima instanţă analizat aceste declaraţii date de către martorul B. însă a omis cu desăvârşire să analizeze şi cuprinsul declaraţiilor date de către acest martor în cursul urmăririi penale. Astfel, cu ocazia primei sale declaraţii, dată de martor imediat după săvârşirea faptei, acesta a arătat că înainte de a pleca împreună cu partea vătămată a purtat o discuţie cu inculpatul, acesta din urmă spunându-i martorului să încerce a avea raport sexual cu partea vătămată pentru ca ulterior, inculpatul „surprinzând” acest act sexual să o poată determina pe partea vătămată să întreţină şi cu el raport sexual sub ameninţarea de a îi comunica mamei acesteia că aceasta întreţinuse raporturi sexuale. Audiat fiind în faţa instanţei de control judiciar martorul a arătat că îşi menţine declaraţia dată în cursul urmăririi penale, infirmând variantele prezentate ulterior.

De altfel, această variantă explică şi motivul pentru care inculpatul i-a urmărit la un scurt interval de timp de la plecarea acestora de la domiciliul său. Explicaţia inculpatului, în sensul că i-a urmărit pe cei doi pentru că se gândea că s-ar putea rătăci, având în vedere că martorul B. nu cunoştea zona este una cel puţin ilară având în vedere că locul unde aceştia au fost găsiţi era la aproximativ 50 de metri de locuinţa inculpatului şi aproape de domiciliul părţii vătămate. În realitate, după înţelegerea sa cu martorul, inculpatul a lăsat un interval de timp să se scurgă de la plecarea celor doi pentru a se asigura că martorul are timpul necesar pentru a o convinge pe partea vătămată să întreţină raport sexual cu el, după care a plecat în urmărirea acestora şi conform planului a profitat de situaţia părţii vătămate pentru a o determina pe aceasta să întreţină raport sexual şi cu el. Urmarea acestui plan stabilit anterior este şi explicaţia pentru care martorul B. a plecat de lângă partea vătămată imediat ce i-a fost solicitat acest lucru de către inculpat, varianta în care acesta ar fi plecat din ruşine fiind una inexplicabilă din moment ce acesta fusese deja surprins întreţinând raport sexual cu partea vătămată.

Declaraţiile date de acest martor după audierea sa iniţială de către organele de poliţie reflectă faptul că martorul a dorit să se protejeze atât pe el cat şi să îl protejeze pe inculpat, însă aceste declaraţii cuprind mai multe neconcordanţe, cum ar fi dacă martorul a întreţinut sau nu raport sexual cu persoana vătămată, fiind evident nesincere.

Martora D.G.R., cumnata persoanei vătămate, a declarat că nu ştie ce s-a întâmplat în seara zile de 22.11.2012 dar ştie doar că a doua zi de dimineaţă a trimis-o pe M.G. să ia apă de la fântâna aflată în curtea inculpatului F.M.B.. După câteva ore, în jurul orei 12:00 inculpatul F.M.B. şi B.D. au venit la ei la poartă şi martora, având fereastra înspre stradă, care era deschisă a auzit conversaţia dintre F.M.B. şi M.G., inculpatul spunându-i acestea să meargă la staţia de autobuz, că dacă nu o spune mamei ei. Martora auzind toate acestea, a întrebat-o pe G. de ce o cheamă inculpatul la staţia de autobuz. Pe moment G. a refuzat să îi răspundă, dar după circa un sfert de oră soacra ei i-a spus că G., i-a spus că inculpatul a abuzat de ea.

În cazul de faţă, din coroborarea probelor menţionate anterior, rezultă că inculpatul a întreţinut un raport sexual cu partea vătămată după ce în prealabil şi-a construit un mijloc prin care să o poată ameninţa pe aceasta cu prezentarea către părinţii victimei a unei fapte reprobabile comise de persoana vătămată, respectiv faptul că aceasta întreţinuse un raport sexual cu martorul B.. Ameninţarea pe care inculpatul i-a adresat-o persoanei vătămate consta in dezvăluirea unei fapte de natura a compromite persoana ameninţata în ochii familiei sale şi în viziunea comunităţii extrem de restrânse din care aceasta şi familia sa făceau parte. Acţiunile inculpatului menite a înfrânge rezistenţa persoanei vătămate şi a crea aparenţa unui act sexual consimţit de ambele persoane, au creat o stare de temere victimei presiunea psihica exercitata asupra acesteia punând-o in faţa alternativei de a satisface pretenţiile exprimate de inculpat ori de a suporta consecinţele morale de care a fost avizată. Această temere a victimei este cu atât mai mult explicabilă cu cat aceasta avea o vârstă extrem de fragedă la data comiterii faptei care nu îi permitea a aprecia în mod corespunzător gravitatea ameninţării la care fusese supusă. De asemenea, gravitatea acestei ameninţări a fost augmentizată în conştiinţa victimei de situaţia în care s-ar fi găsit atât ea cat şi familia sa dacă membrii comunităţii din care făceau parte ar fi aflat despre fapta sa.

Doctrina şi jurisprudenţa acceptă fără dubiu noţiunea de constrangere implicită a victimei infracţiunii de viol, acest tip de constrangere realizandu-se de autorul infractiunii prin abuzarea de situatia in care se afla victima, situatie care o pune in imposibilitate a de a se apăra împotriva agresiunii sexuale ori de a-si exprima voinţa ei in legătura cu actul sexual. Pentru motivele expuse anterior, Curtea consideră că în speţa de faţă a existat o contragere morală a persoanei vătămate la întreţinerea unui raport sexual cu inculpatul.

În plus, există şi dovada irefutabilă a unei constrângeri fizice exercitate de către inculpat, având în vedere că din raportul de prima expertiza medico-legala întocmit de Serviciul Judeţean de Medicina Legala Giurgiu rezultă că minora prezintă o leziune traumatica corporala superficială care a putut fi produsă prin tracţiunea firelor de păr, aspect care confirmă varianta prezentată de persoana vătămată. Această acţiune violentă a inculpatului dublată de diferenţa vădită de putere dintre acesta şi persoana vătămată şi vârsta extrem de fragedă a victimei care era şi sub imperiul unei temeri determinate de ceea ce îi spusese inculpatul a condus la crearea unei convingeri a victimei că rezistenţa sa era inutilă.

Astfel, în drept, faptele inculpatului de a determina, prin constrângere morală şi fizică, pe partea vătămată M.G.F.E., în vârstă de 14 ani, să întreţină cu el acte sexuale în mai multe modalităţi întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de viol.

• Alte articole de acelasi autor:
-In ce situatii conflictul de interese si starea de incompatibilitate fac obiectul
unui litigiu in instanta ca urmare a evaluarii Agentiei Nationale de
Integritate;
-Pentru ce motive Curtea Constitutionala a apreciat ca dispoziţiile art. 15 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea
faptelor de corupţie, sunt formulate insuficient de clar;
–In ce situatii se poate limita programul de vizitare a minorului de catre un parinte dupa divort;
–Avocat accidente – despagubiri accidente rutiere;
-Care sunt conditiile de admisibilitate a emiterii ordinului de protectie intr
un caz de violenta in familie;
-Cum este aparat dreptul la propria imagine prin mijloace juridice;
–In ce situatii conflictul de interese este apreciat ca fiind infractiune.
–Cum va poate ajuta un avocat in cazul producerii unui accident rutier
-Ce servicii avocatilale pot fi aduse in domeniul dreptului contencios administrativ si fiscal;
Cabinet avocat Tudor Ion
Responsabilitate, professionalism, loialitate fata de client
0724260393


Cum stabileste instanta cat de mare este pedepsa cand pronunta condamnarea pentru savarsirea unei infractiuni

Cum stabileste instanta cat de mare este pedepsa cand pronunta condamnarea pentru savarsirea unei infractiuni

Ca avocat Bucuresti in dosare penale am fost intrebat uneori de catre clienti, care ar fi marimea pedepsei la care ar fi condamnati pentru fapte penale aflate la organul de urmarire penala sau la instanta de judecata.
Aceasta intrebare era pusa uneori chiar si fara ca mai intai sa-mi expuna in ce consta acuzarea.

Este normal ca,oricine se afla in situatia aratata sa se gandeasca la eventualele consecinte de natura penala si in special,cat de mare poate fi cuantumul pedepsei ce s-ar putea aplica.
Este insa bine sa se si cunoasca prevederile legii atunci cand o persoana este cercetata penal.
Mai ales ca,si instanta poate gresi.
Astfel,intr-un caz recent,desi Codul penal prevede pedeapsa maxima de 5 ani inchisoare pentru infractiunea pentru care era judecat clientul meu,instanta i-a aplicat o pedeapsa de 6 ani inchisoare,depasind astfel cu inca un an de inchisoare pedeapsa maxima prevazuta de lege. Mai mult,pentru ca era judecat pentru inca o infractiune a mai adaugat inca o treime din aceasta la pedeapsa de 5 ani. Este de inteles cat de mare poate fi frustarea celui condamnat gresit la un an in plus in conditii de penitenciar,cand stie ca orice zi de incarcerare este suportata cu greu.

Dupa cum se va dezvolta mai jos,Codul penal stabileste anumite criterii in vederea individualizarii pedepsei si acestea sunt obligatorii,trebuiesc respectate.
Din acest punct de vedere,lucrurile sunt clare,ramane insa la latitudinea judecatorului cauzei sa le aplice.
Aici intervin insa multiple aspecte,de la modul cum judecatorul interpreteaza probele dosarului,cum sunt administrate acestea,astfel ca sa corespunda cu ceea ce vrea sa dovedeasca persoana in cauza,cat de aspru este pedepsita infractiunea intr-o anumita perioada,chiar si,in functie de interese politice,cum se mai apreciaza uneori.

Nu vreau sa comentez aici si modul subiectiv in care au fost interpretate probele dosarului la care m-am referit mai sus.cand,a pronuntat pedeapsa maxima pentru ambele infractiuni,pedeapsa nu este definitiva,astfel ca se pot corecta erorile comise.
De mentionat insa ca,greseala judecatorului a fost observata,chiar si catre Parchet,care,in mod obiectiv in apel a criticat modul in care judecatorul cauzei a depasit limitele prevazute lege la aplicarea pedepsei.
Parchetul nu a vrut insa sa se refere si la alte motive retinute de instanta, si care nu o indreptateau sa pronunte pedeapsa maxima.

Desigur ca nu in toate cazurile in care o persoana are un dosar penal se si aplica in mod automat o pedeapsa.
Daca totusi,instanta hotareste ca urmeaza sa aplice o pedeapsa, va avea in vedere actele dosarului cat si prevederile legii penale aplicabile in speta respectiva.

De aceea,este bine de stiut ca in caz de condamnare,la stabilirea pedepsei,instanta de judecata are in vedere anumite criterii generale de individualizare a pedepsei, precum si criterii speciale de individualizare.

• Criteriile generale avute in vedere de instanta cand stabileste
cuantumul pedepsei

Astfel,conform art.74 Cod penal,care dispune cu privire la criteriile generale de individualizare,stabilirea duratei ori a cuantumului pedepsei se face în raport cu gravitatea infracţiunii săvârşite şi cu periculozitatea infractorului, care se evaluează după următoarele criterii:
a) împrejurările şi modul de comitere a infracţiunii, precum şi mijloacele folosite;
b) starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită;
c) natura şi gravitatea rezultatului produs ori a altor consecinţe ale infracţiunii;
d) motivul săvârşirii infracţiunii şi scopul urmărit;
e) natura şi frecvenţa infracţiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului;
f) conduita după săvârşirea infracţiunii şi în cursul procesului penal;
g) nivelul de educaţie, vârsta, starea de sănătate, situaţia familială şi socială.

(2) Când pentru infracţiunea săvârşită legea prevede pedepse alternative, se ţine seama de criteriile prevăzute în alin. (1) şi pentru alegerea uneia dintre acestea.

Este de mentionat ca aceste criterii generale de individualizare a pedepsei sunt obligatorii si se iau in considerare cumulativ la stabilirea si aplicarea pedepsei.

In ce priveste criteriile speciale de individualizare,in cazul participantilor la o infractiune intentionata,acestia se sanctioneaza cu pedeapsa prevazuta de lege pentru autor,iar la stabilirea pedepsei se tine seama de contributia fiecaruia la savarsirea infractiunii,precum si de criteriile generale de individualizare prevazute de art.74 Cod penal.
Ca urmare,am intalnit cazuri in care o persoana care a fost doar complice la savarsirea unei infractiuni a primit o pedeapsa in acelasi cuantum cu al autorului infractiunii.

• Circumstantele avute in vedere la aplicarea pedepsei

Instanta mai are in vedere la aplicarea pedepsei si circumstantele savarsirii faptei,adica imprejurarile anterioare,concomitente ori ulterioare savarsirii unei infractiuni,ce privesc persoana faptuitotului,a victimei sau la modul de savarsire a faptei. Acestea pot contribui la determinarea gradului de pericol social concret al infractiunii si a periculozitatii sociale a infractorului.

Desigur ca,dintre circumstante prevazute de lege ,cine se afla in situatia de a primi o pedeapsa de natura penala, poate fi interesat sa cunoasca si sa beneficieze de circumstante atenuante. Motivul este unul important, pot conduce la o pedeapsa diminuata.
Circumstantele atenuante au fost definite ca fiind imprejurari prevazute de lege sau retinute de judecator in procesul de individualizare judiciara,ce indica un pericol social mai scazut al faptei,astfel ca judecatorul are posibilitatea sa aplice o pedeapsa in limitele reduse cu o treime.

In cazul cand legea prevede anumite circumstante legale generale,daca sunt indeplinite conditiile prezute de lege,instanta este obligata sa le retina si sa reduca pedeapsa.
In acest sens,provocarea este o circumstanta personala.
De asemenea,depasirea limitelor legitimei aparari,depasirea limitelor starii de necesitate.
Alte articole de acelasi autor:
–Persoana retinuta in flagrant, cercetata pentru infractiunile de acces ilegal la un sistem informatic si efectuarea de operaţiuni financiare în mod fraudulos fiind surprinsa ca efectua operatiuni cu carduri falsificate;
–Ce a avut in vedere I.C.C.J cand a dispus încetarea procesului penal pentru infracţiunea de nerespectarea măsurilor privind încredinţarea minorului ca urmare a împăcării părţilor.
-In ce conditii in cazul cererii de divort din culpa exclusiva a paratului acesta poate fi obligat la plata unei prestatii compensatorii sub forma unei rente viagere;
–Cum solicitati audierea ca martori a rudelor in cazul contraventiilor la regimul circulatiei rutiere;
-Din ce motive DNA s-a sesizat din oficiu cu privire la infractiunea de favorizarea faptuitorului in cazul persoanelor condamnate care apar ca autori de lucrări științifice;
–In ce conditii asiguratorul raspunde pentru repararea prejudiciului cauzat prin accident;
– Ce inseamna un avocat in Uniunea Europeana;
–Conditiile in care este angajata raspunderea administratorului fata de Societatea Comerciala;
–Criterile pe baza carora daunele morale sunt apreciate de Inalta Curte de Casatie si Justitie acordarea daunelor morale in cazul unui prejudiciu de imagine.
Cabinet avocat Tudor Ion
Responsabilitate, profesionalism,loialitate fata de client
www.avocat-tudor.ro
0724260393


In ce conditii se dispune obţinerea de date privind situaţia financiară a unei persoane

In ce conditii se dispune obţinerea de date privind situaţia financiară a unei persoane

Obţinerea de date privind situaţia financiară a unei persoane reprezinta o
ingerinta importanta in viata privata a unei persoane.
Cum este si firesc,nu se poate dispune decat in anumite conditii, strict prevazute de lege.
Pentru ca au existat asemenea de ingerinte ale statelor semnatare ale Conventiei Europene a Drepturilor Omului, in dreptul cetatenilor, la viata privata, intima si de familie, Curtea Europeana a stabilit un set de reguli ce trebuie respectate in elaborarea legislatiei fiecarui stat, cat si in activitatea institutiilor cu atributii in ce priveste metodele de supraveghere si cercetare ale organelor de urmarire penala.

Obţinerea de date privind situaţia financiară a unei persoane reprezinta una din metodele speciale de supraveghere si cercetare folosite in activitatea organelor de urmarire penala.

Referiri la aceasta metoda gasim in art. 138 Cod procedura penala,unde se arata care sunt metodele speciale de supraveghere sau cercetare.
In mod special in alin.(9) al acestui articol,se arata in ce consta obtinerea datelor privind tranzactiile financiare ale unei personane.

In mod concret,se arata ca,se intelege, operatiunile prin care se asigura cunoasterea continutului tranzactiilor financiare si al altor operatiuni efectuate sau care urmeaza sa fie efectuate prin intermediul unei institutii de credit sau de la alta entitate financiara, de inscrisuri ori informatii aflate in posesia acesteia referitoare la tranzactiile sau operatiunile unei persoane.

Modul cum este reglementata obţinerea de date privind situaţia financiară a unei persoane mai rezulta si din continutul art.153 Cod procedura penala.
Conform acestui text de lege, procurorul poate solicita, cu încuviinţarea prealabilă a judecătorului de drepturi şi libertăţi, unei instituţii de credit sau oricărei alte instituţii care deţine date privind situaţia financiară a unei persoane comunicarea datelor privind existenţa şi conţinutul conturilor şi a altor situaţii financiare ale unei persoane în cazul în care există indicii temeinice cu privire la săvârşirea unei infracţiuni şi există temeiuri pentru a se crede că datele solicitate constituie probe.

• Conditiile prevazute de lege

Din analiza acestui ultim text de lege se pot constata conditiile in care se dispune aceasta masura,acestea fiind urmatoarele:
1. în cazul în care există indicii temeinice cu privire la săvârşirea unei
infracţiuni;
2. există temeiuri pentru a se crede că datele solicitate constituie probe.

De asemenea,in acest text de lege se arata ca, măsura prevăzută mai sus se dispune din oficiu sau la cererea organului de cercetare penală, prin ordonanţă.
Aceasta trebuie să cuprindă,menţiunile prevăzute la art. 286 alin. (2).
Articolul la care se face trimitere dispune ca ordonanţa trebuie să cuprindă urmatoarele:
a) denumirea parchetului şi data emiterii;
b) numele, prenumele şi calitatea celui care o întocmeşte;
c) fapta care face obiectul urmăririi penale, încadrarea juridică a acesteia şi, după caz, datele privitoare la persoana suspectului sau inculpatului;
d) obiectul actului sau măsurii procesuale ori, după caz, tipul soluţiei, precum şi motivele de fapt şi de drept ale acestora;
e) date referitoare la măsurile asigurătorii, măsurile de siguranţă cu caracter medical şi măsurile preventive luate în cursul urmăririi;
f) alte menţiuni prevăzute de lege;
g) semnătura celui care a întocmit-o.

In plus,trebuie sa mai cuprinda urmatoarele:

-instituţia care este în posesia ori care are sub control datele;
-numele suspectului sau inculpatului;
-motivarea îndeplinirii condiţiilor prevăzute la alin. (1);
-menţionarea obligaţiei instituţiei de a comunica imediat, în condiţii de confidenţialitate, datele solicitate.

Instituţia de credit sau oricare alta instituţie care deţine date privind situaţia financiară a unei persoane este obligată să pună de îndată la dispoziţie datele solicitate.
• Alte articole de acelasi autor:
-In ce consta provocarea politieneasca la infractiunile privind regimul drogurilor si in ce limite trebuie sa actioneze investigatorii acoperiti si colaboratorii acestora;
-In ce conditii beneficiaza de reducerea pedepsei persoana care a savarsit o infractiune de evaziune fiscal;
Ce informatii trebuie sa furnizeze angajatorul salariatului in mod obligatoriu la incheierea contractului de munca si ce se poate face in caz de neexecutare;
–Pe ce criterii este sanctionata o fapta ca fiind infractiune sau contraventie la Legea nr.50/1991privind autorizarea executarii constructiilor;
–In ce conditii instanta apreciaza ca un conducator auto este in stare de necesitate cand savarseste infractiunea de conducere a unui vehicul fara permis de conducere;
–De ce este considerata Camera preliminara o faza distincta a procesului penal
-Drept penal-legalitate
–In ce conditii asiguratorul raspunde pentru repararea prejudiciului cauzat prin accident auto;
–Ce avantaje prezinta solicitarea de despagubiri accidente in cadrul procesului penal;
– Persoana retinuta in flagrant, cercetata pentru infractiunile de acces ilegal la un sistem informatic si efectuarea de operaţiuni financiare în mod fraudulos fiind surprinsa ca efectua operatiuni cu carduri falsificate;
-Ce criterii a avut in vedere instanta la admiterea cererii de stabilirea paternitatii din afara casatoriei formulata de reclamanta in conditiile in care tatal biologic intervine in solutionarea cererii.
Profesionalism,responsabilitate,loialitate fata de client.
www.avocat-tudor.ro
0724260393
avocat_tudorion@yahoo.com


Cand incalcarea dreptului la viata privata este pedepsit de lege si cand nu considera ca s-a produs o infractiune

Cand incalcarea dreptului la viata privata este pedepsit de lege si cand nu considera ca s-a produs o infractiune

Stirile de senzatie fac oamenii curiosi, din acest motiv mass-media cauta informatii care sa atraga publicul tinta caruia i se adreseaza. Un autor chiar afirma ca in domeniul sau circula o vorba:”daca este cu sange,se vinde”.
Informatiile despre viata unor personalitati,asa cum sunt actorii,sportivii sau oamenii politici, fac parte din informatiile care intereseaza mult publicul.
Cu totii cunoastem insa ca uneori datele publicate in presa au incalcat dreptul la viata privata si din aceasta cauza au rezultat scandaluri si procese in instantele de judecata.

S-a arătat că, în cadrul libertății persoanei, un loc important îl ocupă dreptul la intimitate. Aceasta nu inseamna numai un spațiu propriu inviolabil în care individul poate să își manifeste personalitatea, dar și un domeniu propriu al gândurilor, al convorbirilor, comunicărilor confidențiale, nespuse nici unei cenzuri. Viața privată este înțeleasă ca o parte din viața individului.
Pe de alta parte,art.30 din Constitutia Romaniei se refera la dreptul la libera exprimare.

Legea apara insa dreptul la viata privata,dar are in vedere ca trebuie sa existe un echilibru intre viata privata si dreptul la libera exprimare.
In acest sens,art.26 din Constitutia Romaniei dispune ca autorităţile publice respectă şi ocrotesc viaţa intimă, familială şi privată.
Persoana fizică are dreptul să dispună de ea însăşi, dacă nu încalcă drepturile şi libertăţile altora, ordinea publică sau bunele moravuri.
Scopul vizat este apararea persoanelor a caror intimitate poate fi lezata precum, anumite limite impuse ingerintelor in viata privata a unei persoane si a motivelor de ordine publica care ar justifica depasirea acestor limite.

In Codul penal sunt pedepsite infractiunile care aduc atingere domiciliului si vietii private.
Intre acestea,in art. 226 din Codul penal este reglementata infractiunea privind violarea vietii private.

• Care este continutul infractiunii privind violarea vieţii private
In literatura de specialitate s-a apreciat că prin atingerea adusă vieții private se înțelege acea acțiune prin care se ia contact direct, prin diverse modalități, cu viața privată a unei persoane.
In Codul penal sunt pedepsite infractiunile care aduc atingere domiciliului si vietii private,intre acestea,in art. 226 din Codul penal este reglementata infractiunea avand denumirea marginala violarea vietii private.

In acest sens se arata ca,atingerea adusă vieţii private, fără drept, prin fotografierea, captarea sau înregistrarea de imagini, ascultarea cu mijloace tehnice sau înregistrarea audio a unei persoane aflate într-o locuinţă sau încăpere ori dependinţă ţinând de aceasta sau a unei convorbiri private se pedepseşte cu închisoare de la o lună la 6 luni sau cu amendă.

Divulgarea, difuzarea, prezentarea sau transmiterea, fără drept, a sunetelor, convorbirilor ori a imaginilor prevăzute în alin. (1), către o altă persoană sau către public, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.
Acţiunea penală se pune în mişcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate.

Plasarea, fără drept, de mijloace tehnice de înregistrare audio sau video, în scopul săvârşirii faptelor prevăzute în alin. (1) şi alin. (2), se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani.

• Care sunt conditiile prevazute de lege pentru savarsirea infractiunii
de violare a vietii private

Astfel cum rezulta din cele de mai sus, infractiunea de violare a vietii private se poate realiza prin mai multe acte materiale,cum sunt: fotografierea, captarea sau înregistrarea de imagini, ascultarea cu mijloace tehnice sau înregistrarea audio.
In ce priveste conditiile legea dispune astfel::
-pentru ca fapta sa constituie infractiune,aceasta trebuie sa se produca fara consimtamantul persoanei
-datele sa provina dintr-o locuinţă sau încăpere ori dependinţă ţinând de aceasta in care se afla persoana respectiva.
-divulgarea, difuzarea, prezentarea sau transmiterea, fără drept, a sunetelor, convorbirilor ori a imaginilor către o altă persoană sau către public

Cu toate acestea,actele materiale mai sus aratate prin care se comite fapta pot fi savarsite si in afara locuitei,de exemplu,in public.
Conditia prevazuta de lege in acest caz este ca obiectul ascultarii,inregistrarii sa fie o convorbire privata.

• In ce conditii nu constituie infracţiune fapta săvârşită:
a) de către cel care a participat la întâlnirea cu persoana vătămată în cadrul căreia au fost surprinse sunetele, convorbirile sau imaginile, dacă justifică un interes legitim;
b) dacă persoana vătămată a acţionat explicit cu intenţia de a fi văzută ori auzită de făptuitor;
c) dacă făptuitorul surprinde săvârşirea unei infracţiuni sau contribuie la dovedirea săvârşirii unei infracţiuni;
d) dacă surprinde fapte de interes public, care au semnificaţie pentru viaţa comunităţii şi a căror divulgare prezintă avantaje publice mai mari decât prejudiciul produs persoanei vatamate

• Legea permite folosirea mijloacelor de inregistrare in cursul urmaririi
penale in activitatea parchetelor si a politiei.
Astfel,art. 139 Cod penal se refera la supravegherea tehnică.
Dupa cum se poate observa,in acest caz legiuitorul a prevazut anumite conditii in care se poate recurge la aceasta activitate si cu garantarea dreptului la aparare.
(1) Supravegherea tehnică se dispune de judecătorul de drepturi şi libertăţi atunci când sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii:
a) există o suspiciune rezonabilă cu privire la pregătirea sau săvârşirea unei infracţiuni dintre cele prevăzute la alin. (2);
b) măsura să fie proporţională cu restrângerea drepturilor şi libertăţilor fundamentale, date fiind particularităţile cauzei, importanţa informaţiilor ori a probelor ce urmează a fi obţinute sau gravitatea infracţiunii;
c) probele nu ar putea fi obţinute în alt mod sau obţinerea lor ar presupune dificultăţi deosebite ce ar prejudicia ancheta ori există un pericol pentru siguranţa persoanelor sau a unor bunuri de valoare.
(2) Supravegherea tehnică se poate dispune în cazul infracţiunilor contra securităţii naţionale prevăzute de Codul penal şi de legi speciale, precum şi în cazul infracţiunilor de trafic de droguri, de trafic de arme, de trafic de persoane, acte de terorism, de spălare a banilor, de falsificare de monede ori alte valori, de falsificare de instrumente de plată electronică, contra patrimoniului, de şantaj, de viol, de lipsire de libertate, de evaziune fiscală, în cazul infracţiunilor de coruptie şi al infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie, infracţiunilor împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene, al infracţiunilor care se săvârşesc prin sisteme informatice sau mijloace de comunicaţii electronice ori în cazul altor infracţiuni pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de 5 ani sau mai mare.
(3) Înregistrările prevăzute în prezentul capitol, efectuate de părţi sau de alte persoane, constituie mijloace de probă când privesc propriile convorbiri sau comunicări pe care le-au purtat cu terţii. Orice alte înregistrări pot constitui mijloace de probă dacă nu sunt interzise de lege.
(4) Raportul dintre avocat şi persoana pe care o asistă sau o reprezintă nu poate forma obiectul supravegherii tehnice decât dacă există date că avocatul săvârşeşte ori pregăteşte săvârşirea unei infracţiuni dintre cele prevăzute la alin. (2). Dacă pe parcursul sau după executarea măsurii rezultă că activităţile de supraveghere tehnică au vizat şi raporturile dintre avocat şi suspectul ori inculpatul pe care acesta îl apără, probele obţinute nu pot fi folosite în cadrul niciunui proces penal, urmând a fi distruse, de îndată, de către procuror. Judecătorul care a dispus măsura este informat, de îndată, de către procuror. Atunci când apreciază necesar, judecătorul dispune informarea avocatului.
• Alte articole de acelasi autor;
-In ce conditii se pot cere daune pentru incalcarea dreptului la propria imagine,la viata privata si libertatea de exprimare;
–In ce conditii o persoana poate fi condamnata pentru punerea in circulatie;
-In ce situatii martorul care nu declara realitatea nu este condamnat pentru infractiunea de marturie minicinoasa;
-Ce infractiuni contra securitatii nationale prevede Codul penal;
-In ce situatii se aplica răspunderea pentru prejudiciile cauzate de lucruri;
–Persoana retinuta in flagrant, cercetata pentru infractiunile de acces ilegal la un sistem informatic si efectuarea de operaţiuni financiare în mod fraudulos fiind surprinsa ca efectua operatiuni cu carduri falsificate;
-Criterile pe baza carora daunele morale sunt apreciate de Inalta Curte de Casatie si Justitie acordarea daunelor morale in cazul unui prejudiciu de imagine;
-Cum a motivat instanta revocarea unei masuri preventive dispuse fata de un inculpat acuzat de savarsirea unei infractiuni grave;
–Conditiile in care este angajata raspunderea administratorului fata de Societatea Comerciala;
–Infractiunea de evaziune fiscala savarsita prin “sustragerea de la efectuarea verificarilor financiare, fiscale sau vamale, prin nedeclararea, declararea fictiva ori declararea inexacta cu privire la sediile principale sau secundare ale persoanelor verificate”.
Responsabilitate,pofesionalism,confidentialitate fata de client
www.avocat-tudor.ro
0724260393


In ce conditii este permisa audierea unei persoane cercetate penal prin videoconferinta

In ce conditii este permisa audierea unei persoane cercetate penal prin videoconferinta

Prezinta relevanta in ce priveste conditiile din penitenciare ce a spus avocata judecatorului Stan Mustata dupa decesul acestuia in penitenciar:”Cineva l-a transferat de la Penitenciarul Rahova la Penitenciarul Giurgiu la 2 noapte, i s-a făcut rău. A făcut blocaj renal, i s-a aplicate catetere la mâni și la spital, a fost plimbat la 3 spitale. A făcut dializă, a făcut infarct și a decedat. Asta e justiția în România. Avea tumori cancerigene în zona abdominală. Nimeni nu a vrut să dea crezare, iar acum se vede că era foarte bolnav. Cauza morții e infarct miocardic în timp ce se încerca o dializă. Inima lui nu a mai rezistat. Sunt 3 ani de când
era încarcerat”.

Acesta este un caz mediatizat,din care poate constata ce consecinte tragice are decizia de a transfera un detinut de la un penitenciar la altul sau la instanta. Sunt si alte cazuri,dar necunoscute de public, care in cazul persoanelor private de libertate cu afectiuni grave produc consecinte tragice.

Din experienta,ca avocat specializat in drept penal am intalnit cazuri in care audierea unui inculpat confruntat cu probleme de sanatate se putea face in conditii optime prin videoconferinta,astfel ca scopul urmarit de organul de cercetare penala se realiza iar inculpatul nu mai suferea consecinte de genul celor de mai sus.
De asemenea,in anumite cazuri conditiile de transport a detinutilor,mai ales cand sunt transferati de la diferite penitenciare din tara sunt foarte grele pentru acestia.

Un caz care m-a socat a fost cu mai multi ani in urma,cand o persoana aflata in stare de arest si era diagnosticata cu cancer a cerut amanarea executarii pedepsei. In mod surprinzator,expertiza medicala a stabilit ca acesta poate sa execute pedeapsa chiar si in astfel de conditii de boala grava iar instanta nu i-a admis cererea. Cand a facut o noua cerere de amanare a executarii pedepsei,nu a mai fost adus la instanta, fiindca decedase intre timp.

Se observa insa ca in ultimul timp, procedura de cercetare penale din tara noastra manifesta tendinta de a folosi tehnologia informationala.
Utilizarea videoconferintei faciliteaza audierea la distanta a persoanelor cercetate si deplasarile uneori inutile.Totodata, determina avantaje privind reducerea costurilor procedurilor judiciare,celeritatea actului de justitie,accesul mai facil al justițiabilului la acestea.

Legislatia romana cu privire la ascultarea prin videoconferinta se doreste a fi conforma cu standardele ce rezulta din jurisprudența C.E.D.O.
Dispozitiile legale dispun ca utilizarea videoconferintei sa se faca cu garantarea dreptului la apărare a inculpatului si să aibă loc exclusiv în situația în care acesta își dă acordul și numai în prezența apărătorului său la locul de deținere.

Regula generala privind audierea prin videoconferinta se afla in art.106 alin.(2) din Codul de procedura penala. In acest articol se arata ca persoana aflată în detenţie poate fi audiată la locul de deţinere prin videoconferinţă, în cazuri excepţionale şi dacă organul judiciar apreciază că aceasta nu aduce atingere bunei desfăşurări a procesului ori drepturilor şi intereselor părţilor.
De asemenea, se precizeaza ca,in cazul prevăzut la alin. (2), dacă persoana audiată se află în vreuna dintre situaţiile prevăzute la art. 90, ascultarea nu poate avea loc decât în prezenţa avocatului la locul de deţinere.

In ce priveste dispozitiile art.90 C.p.p. la care fac trimitere dispozitiile de mai sus,acesta dispune cu privire la asistența juridică obligatorie a suspectului sau a inculpatului. Astfel,asistența juridică este obligatorie:
a) când suspectul sau inculpatul este minor, internat într-un centru de detenție ori într-un centru educativ, când este reținut sau arestat, chiar în altă cauză, când față de acesta a fost dispusă măsura de siguranță a internării medicale, chiar în altă cauză, precum și în alte cazuri prevăzute de lege;
b) în cazul în care organul judiciar apreciază că suspectul ori inculpatul nu și-ar putea face singur apărarea;
c) în cursul procedurii în cameră preliminară și în cursul judecății în cauzele în care legea prevede pentru infracțiunea săvârșită pedeapsa detențiunii pe viață sau pedeapsa închisorii mai mare de 5 ani.”

Alte dispozitii cu privire la ascultarea prin videoconferinta se gasesc in Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 18/2016 precum si Legea 254/2013 privind executarea pedepselor.

• Alte articole de acelasi autor:
-Cum a sanctionat instanta angajatorul care sub pretextul unei abateri disciplinare nu a respectat interdictia concedierii salariatei gravide si ce alte interdictii privind concedierea exista;
-In ce situatii conflictul de interese si starea de incompatibilitate fac obiectul unui litigiu in instanta ca urmare a evaluarii Agentiei Nationale de Integritate;
–Pentru ce motive Curtea Constitutionala a apreciat ca dispoziţiile art. 15 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, sunt formulate insuficient de clar;
-In ce situatii se poate limita programul de vizitare a minorului de catre un
parinte dupa divort;
-Avocat accidente – despagubiri accidente rutiere;
-Care sunt conditiile de admisibilitate a emiterii ordinului de protectie intr-un caz de violenta in familie
-Cum este aparat dreptul la propria imagine prin mijloace juridice;
–In ce situatii conflictul de interese este apreciat ca fiind infractiune.
–Cum va poate ajuta un avocat in cazul producerii unui accident rutier;
-In ce conditii nu se pedepseste infractiunea de violarea secretului corespondentei prevazuta de art.302 Cod penal;
-Din ce motive este bine sa se rezerve dreptul de uzufruct sau abitatie la instrainarea unei locuinte si ce greseli trebuie evitate;
-Din ce motive nu a fost anulat dreptului de a conduce un vehicul desi a
fost condamnat pentru conducerea sub influenta bauturilor alcoolice;
-In ce conditii asiguratorul raspunde pentru repararea prejudiciului cauzat prin accident auto.
-Care este deosebirea dintre masurile de siguranta si pedepse;
-Conditiile in care este angajata raspunderea administratorului fata de societatea comerciala;
-Renuntarea la judecata.
-Ce prevede Regulamentul de organizare şi funcţionare a comisiei de monitorizare şi competenţă profesională pentru cazurile de malpraxis;
-Avocat dreptul muncii.
-Cum a hotarat instanta despre nerespectarea indicatorului cedeaza
trecerea si prioritatea de trecere desi petentul a oprit la acest indicator.
Cabinet avocat Tudor Ion
www.avocat-tudor.ro
0724260393