Pentru ce motive instanta a admis cererea de inlocuire a arestului preventiv cu o alta masura preventiva

Pentru ce motive instanta a admis cererea de inlocuire a arestului preventiv cu o alta masura preventiva

 

Starea de libertate a inculpatului pe timpul procesului este şi trebuie să rămână regula, arestarea preventivă având un caracter excepţional şi temporar. Pentru a se mentine masura arestarii preventiv Parchetul trebuie sa faca dovada ca privarea de libertate  ar fi singura proporţională şi adecvată atingerii scopurilor prevazute pentru masurile preventive.

Daca nu este indeplinita aceasta conditie, instanta poate dispune ca masura arestului preventiv saf ie inlocuita cu o masura mai usoara.

 

Astfel, inculpata a cerut înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura controlului judiciar sau a arestului la domiciliu cu motivarea că nu are legătură cu grupul infracţional organizat si nici cu alta infractiune comisa de membrii grupului. S-a retinut de catre procuror ca inculpata a ajutat la crearea pentru o societate comerciala a unui drept de deducere a TVA nereal pe baza unor operaţiuni fictive, în sensul art. 2 lit. f) dinLegea nr. 241/2005.

 

Instanta de fond a respns cererea si a retinut ca  exista suspiciunea rezonabilă, bazată pe probatorii, în sensul că inculpata ar fi comis faptele pentru care este cercetată; gradul de pericol social ridicat al presupuselor fapte, împrejurările concrete ale comiterii lor, prejudiciile estimate ca fiind considerabile, mijloacele solicitate folosite de inculpată pentru încălcarea legii reclama o măsură de excepţie, care este cea a privării de libertate, singura proporţională cu aceste criterii;

 

Inculpata a declarat contestaţie, a cerut desfiinţarea acesteia şi, în rejudecare, să i se aplice o măsură preventivă mai puţin severă – controlul judiciar. A arătat că o astfel de soluţie se justifică prin faptul că nu prezintă pericol pentru ordinea publică, are o situaţie dificilă, are doi copii cu nevoi speciale.

 

Judecatorul de drepturişi libertăţi a admis contestatia si a reţinut următoarele:

-conform art. 202 alin. (1) NCPP, măsurile preventive pot fi dispuse „dacă există probe sau indicii temeinice din care rezultă suspiciunea rezonabilă că o persoană a săvârşit o infracţiune şi dacă sunt necesare în scopul asigurării bunei desfăşurări a procesului penal, al împiedicării sustragerii suspectului ori a inculpatului de la urmărirea penală sau de la judecată ori al prevenirii săvârşirii unei alte infracţiuni”.

Alin. (3) al aceluiaşi text stabileşte, că orice măsură preventivă trebuie să fie proporţională cu gravitatea acuzaţiei aduse persoanei faţă de care este luată şi necesară pentru realizarea scopului urmărit prin dispunerea acesteia.

 

În raport de datele concrete o măsură preventivă împotriva inculpatei contestatoare s-a luat în mod legal şi este în continuare justificată.

Cu privire la natura şi conţinutul acestei măsuri, trebuie insa respectate principiile consacrate, de art. 5 din Convenţia europeană şi de art. 9 NCPP, potrivit căruia starea de libertate a inculpatului pe timpul procesului este şi trebuie să rămână regula, arestarea preventivă având un caracter excepţional şi temporar.

Există, în acest sens, o jurisprudenţă bogată şi constantă a Curţii de la Strasbourg, exprimată în zeci şi zeci de decizii (Labita c. Italiei, Léger c. Franţei, Wemhoff c. Germaniei, Dumitru Popescu c. României şi multe altele), care conturează ideea că arestarea preventivă nu trebuie să anticipeze o eventuală pedeapsă, iar privarea delibertate urmează să înceteze de îndată ce nu mai este absolut necesară pentru protejarea unor valori sociale fundamentale.

 

În speţă, Parchetul nu a făcut dovada că privarea de libertate a inculpatei contestatoare ar fi singura proporţională şi adecvată atingerii scopurilor prevăzutede art. 202 alin. (1) NCPP şi că, în lipsa acestei măsuri, ar fi periclitate ordinea publică şi normala desfăşurare în continuare de situaţia personală şi familială a inculpatei, de comportamentul său procesual corect, de durata măsurii arestării preventive.

 

Măsura arestului la domiciliu, prin restricţiile, interdicţiile şi obligaţiile pe care le presupune, este adecvată şi proporţională cu scopurile prevăzute de legiuitor. A admis contestaţia formulată de inculpată, a casat încheierea atacată şi, rejudecând, în baza art. 242 alin. (2) NCPP raportat la art. 202, art. 219 cu referire la art. 221 NCPP,a înlocuit măsura arestului preventiv cu arestul la domiciliu pe o durată de30 de zile, conform art. 222 NCPP, în locuinţa sa., care începe să curgă de la data punerii în libertate a acesteia  împotriva sa.

  • Alte articole de acelasi autor:

-CARE ESTE MODUL DE ADRESARE LA CEDO;

INFRACTIUNILE CONTRA SIGURANTEI SI INTEGRITATII SISTEMELOR SI DATELOR INFORMATICE;

Cum a motivat Inalta Curte de Casatie si Justitie cu privire la sanctiunea ce se aplica in cazul lipsei consimtamantului pentru incheierea unui act juridic ca efect al depasirii limitelor legale ale mandatului administra;

Ce se poate invoca pentru anularea deciziei de sanctionare disciplinara cu referire la procedura cercetării disciplinare;

-CONTENCIOS ADMINISTRATIV SI FISCAL;

-Vanzarea imobilelor. Reguli speciale de vanzare a imobilelor;

Infractiunile contra persoanei;

-In ce limite prin asigurarea RCA va puteti recupera prejudiciul.

 

Cabinet avocat Tudor Ion

Responsabilitate, profesionalism, loialitate fata de client.

www.avocat-tudor.ro

0724260393

 

 


In ce conditii se apreciaza ca a existat initierea, constituirea, aderarea sau sprijinirea grupului infractional conform art.367 Cod penal

In ce conditii se apreciaza ca a existat initierea, constituirea, aderarea sau sprijinirea grupului infractional conform art.367 Cod penal

Imagini pentru imagini grup infractional

Infractiunea de constituire a unui grup infractional organizat este prevazuta in art. 367 al Codului penal, Capitolul I, intitulat: „Infracţiuni contra ordinii şi liniştii publice”, din Titlul VIII, „Infracţiuni care aduc atingere unor relaţii privind convieţuirea socială”.

 

Infractiunea de constituire a unui grup infractional prevede următoarele:

-iniţierea sau constituirea unui grup infracţional organizat, aderarea sau sprijinirea, sub orice formă, a unui astfel de grup se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.

-când infracţiunea care intră în scopul grupului infracţional organizat este sancţionată de lege cu pedeapsa detenţiunii pe viaţă sau cu închisoarea mai mare de 10 ani, pedeapsa este închisoarea dela 3 la 10 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.

-dacă faptele prevăzute în alin. (1) şi alin. (2) au fost urmate de săvârşirea unei infracţiuni, se aplică regulile privind concursul deinfracţiuni.

 

Nu se pedepsesc persoanele care au comis faptele prevăzute în alin. (1) şi alin. (2), dacă denunţă autorităţilor grupul infracţional organizat, înainte ca acesta să fi fost descoperit şi să se fi început săvârşirea vreuneia dintre infracţiunile care intră în scopul grupului.

 

Dacă persoana care a săvârşit una dintre faptele prevăzute înalin. (1)-(3) înlesneşte, în cursul urmăririi penale, aflarea adevărului şi tragerea la răspundere penală a unuia sau mai multor membri ai unui grup infracţional organizat, limitele speciale ale pedepsei se reduc la jumătate”.

 

Din analiza infracţiunii prevăzute de art. 367 C. pen. se poate constata ca   aceasta presupune  existenta a minim trei persoane, indiferent de calitatea pe care o au la săvârşirea infracţiunii.

 

  • In ce modalitati se savarseste infractiunea de constituire a unui grupinfractional organizat

Imagini pentru imagini grup infractional

Infractiunea se poate savarsi prin urmatoarele modalitati:

-iniţierea sau constituirea unui grup infracţional organizat;

-aderarea sau sprijinirea sub orice formă a unui astfel de grup.

 

Prin iniţierea unui grup infracţional organizat se poate intelege pregătirea ori organizarea unei grup infractional.

Persoana care pune bazele unei pluralităţi constituite de infractori este cel care initiaza aceasta activitate infractionala.

 

Constituirea unui grup infracţional organizat a fost definita ca acea activitate prin care se înfiinţează o organizaţie criminală, care vizează săvârşirea unor infracţiuni.

 

In literatura de specialitate s-a aratat ca, aderarea la o asociere constituită în scop infracţional constă în dobândirea calităţii de membru al asocierii. Aderarea la un grup infracţional organizat se poate manifesta expres  sau tacit, cum ar fi desfăşurarea unor activităţi din care rezultă că cel în cauză se consideră membrul grupului.

 

Sprijinirea asocierii infracţionale înseamnă un ajutor, de orice fel, acordat unui astfel de grup. Ajutorul poate fi de natură  financiara sau de ordin moral.

 

Ca si cerinte, grupul infracţional trebuie să fie structurat, format din trei sau mai multe persoane, să existe pentru o perioadă şi să acţioneze, în mod coordonat, în scopul comiterii uneia sau mai multor infracţiuni.

 

-sa se probeze mijloacele de actiune si a scopului pentru care urmeaza sa functioneze acel grup;

-activitatea de punere in aplicare a unui plan de organizare a grupului infractional materializata in planificarea actiunii si contactarea unor persoane in scopul de a le convinge sa faca parte din acel grup care are drept scop savarsirea de infractiuni.

-modul de constituire a grupului infractional organizat,  ceea ce presupune intrarea in acel grup, respectiv asocierea cu alti membri ai grupului  cu intentia de a fi membru al grupului si a savarsi infractiuni.

 

Conceptul de „structură determinată” uzitată de legiuitor porneşte de la o coordonare în plan vertical a grupării constituite, caracterizată printr-o ierarhie clară, în care liderul dă ordine, directive infracţionale, iar membrii le execută, acţiunile fiind convergente în îndeplinirea obiectivelor comune tuturor celor ce compun grupul.

 

In acest sens, Inalta Curte de Casatie si Justitie a stabilit ca, daca din ansamblul probelor administrate in cauza nu rezulta existenta unei structuri organizate, care actioneaza coordonat, dupa reguli bine stabilite, initiata sau constituita de inculpati ori la care acestia sa fi aderat ori pe care sa o fi sprijinit si in cadrul careia fiecare inculpat sa aiba un rol prestabilit, in sarcina inculpatilor judecati pentru comiterea infractiunilor privind traficul de droguri nu se poate retine si savarsirea infractiunii examinate.

 

 

  • In ce consta cauza de nepedepsire.

 

Alin.4 al art.367 C.pen. prevede ca:

– nu se pedepsesc persoanele care au comis faptele prevăzuteîn alin. (1) şi alin. (2), dacă denunţă autorităţilor grupul infracţional organizat, înainte ca acesta să fi fost descoperit şi să se fi început săvârşirea vreuneia dintre infracţiunile care intră în scopul grupului”.

 

  • Cerintele sunt insa urmatoarele:

– denunţarea grupului infracţional organizat trebuie făcută înainte de a fi fost descoperit şi a se fi început săvârşirea infracţiunii;

-denunţătorul să fie participant la grupul infracţional pe care îl denunţă.

 

  • In ce conditii se poate beneficia de cauza de reducere a pedepsei.

 

Aceasta rezulta din dispozitiile art. 367 alin. (5) C. pen. care dispune urmatoarele:

,„dacă persoana care a săvârşit una dintre faptele prevăzute înalin. (1)-(3) înlesneşte, în cursul urmăririi penale, aflarea adevărului şi tragerea la răspundere penală a unuia sau mai multor membri ai unui grup infracţional organizat, limitele speciale ale pedepsei se reduc la jumătate”.

 

  • Alte articole de acelasi autor:

Persoana retinuta in flagrant, cercetata pentru infractiunile de acces ilegal la un sistem informatic si efectuarea de operaţiuni financiare în mod fraudulos fiind surprinsa ca efectua operatiuni cu carduri falsificate;

In ce conditii revine unei persoane raspunderea pentru fapta proprie;

-Cum trebuie sa procedati intr-un accident de circulatie soldat cu avarierea autovehiculelor;

Care sunt obligatiile pe care le poate incalca angajatorul in raport de dispozitiile din legislatia muncii

www.avocat-tudor.ro

0724260393

 

 


Cum a motivat instanta revocarea unei masuri preventive dispuse fata de un inculpat acuzat de savarsirea unei infractiuni grave

 

Cum a motivat instanta revocarea unei masuri preventive dispuse fata de un inculpat acuzat de savarsirea unei infractiuni grave

 

Magistratii au obligatia verificarii din oficiu a  controlului judiciar, respectiv, a subzistentei temeiurilor care au determinat luarea masurii preventive.

Criteriile ce trebuie avute pentru a se dispune revocarea unei masuri preventive au rezultat in mod relevant dintr-o hotarare a Curtii de Apel  Cluj care a verificat intr-o cauza penala daca se impune mentinerea masurii preventive a controlului judiciar instituit asupra inculpatului.

 

Aceasta instanta a dispus revocarea masurii preventive a controlului judiciar, cu toate ca inculpatul era acuzat de savarsirea unei infractiuni grave, criteriile avute in vedere fiind urmatoarele:

Imagini pentru imagini arestari

  • nu mai exista vreun temei care sa justifice mentinerea masurii preventive

 

-in conformitate cu art.242 alin. (1) C.proc.pen., atunci  cand nu mai exista vreun temei care sa justifice mentinerea masurii preventive, aceasta trebuie revocata din oficiu sau la cerere. Inexistenta vreunui temei care sa justifice mentinerea in continuare a controlului judiciar este supusa controlului instantei, care are indatorirea de a constata disparitia temeiului pentru care a fost dispusa masura preventiva.

Cat priveste necesitatea mentinerii masurii preventive intr-o societate democratica, instanta europeana a statuat ca prevederile aplicabile intr-un stat trebuie sa respecte pe cat posibil valorile unei societati democratice, in special preeminenta dreptului. Pe de alta parte, autoritatile judiciare nationale pot dispune restrangerea libertatii de miscare a unei persoane cu respectarea necesitatii proportionalitatii masurii si a scopului pentru care aceasta a fost aplicata.

Curtea a retinut ca in speta nu mai exista temeiuri care sa justifice prelungirea masurii controlului judiciar, in conditiile in care acesta reprezinta o masura restrictiva de libertate, cu caracter de exceptie.

 

  • urmarirea penala a fost finalizata

 

-urmarirea penala a fost finalizata, dosarul se afla in apel, mai fiind necesar a se depune pentru justa solutionare a cauzei, doar probe scrise, care trebuie sa parvina din strainatate, motiv pentru care mentinerea unei masuri restrictive fata de inculpat nu mai este justificata.

 

  • -depasirea termenului rezonabil pentru care se poate dispune masura

preventiva

 

-s-a mai avut in vedere ca durata totala a controlului judiciar nu poate depasi un termen rezonabil, conduita procesuala a inculpatului, inainte de a se dispune fata de el masura preventiva, dar si ulterior, acesta prezentandu-se la toate chemarile organului de urmarire penala, respectand intocmai diispozitiile acestuia, precum si a obligatiilor impuse de instanta de judecata.

 

In opinia instantei, toate acestea constituie garantii suficiente ca buna desfasurare a procesului penal nu va fi impiedicata in niciun fel, iar  derularea cercetarii judecatoresti poate fi derulata in continuare si fara a se dispune o restrangere a libertatii de miscare a inculpatului.

 

Intre privarea de libertate si restrictia libertatii de circulatie nu exista deosebiri de natura ori de esenta, ci doar de diferenta de grad si de intensitate.

 

  • sa fie proportionala cu scopul urmarit

 

-Curtea a apreciat ca prelungirea masurii preventive a controlului judiciar fata de inculpat nu mai poate fi privita ca fiind necesara intr-o societate democratica si proportional cu scopul urmarit , prin aplicarea acesteia.

Inculpatului i s-a restrans dreptul la libera circulatie pentru o durata apreciata de Curte ca excesiva.

 

Inculpatul este acuzat de comiterea unei  infractiuni grave, dar natura acuzatiilor nu poate constitui un temei pentru restrangerea unor drepturi pentru o durata mare de timp intrucat orice persoana are dreptul de a fi judecata intr-u termen rezonabil, pentru a se evita mentinerea ei intr-o stare de nesiguranta, cu privire la situatia sa pentru o perioada de timp prea mare, cu atat mai mult cu cat acuzatiile penale sunt insotite de o restrangere a dreptului la libera circulatie.

Imagini pentru imagini arestari

  • Desi acuzat de o infractiune grava, perpetuarea masurii preventive

incalca dreptul la un process echitabil

 

Desi a fost acuzat de o infractiune grava, instanta a dispus revocarea masurii preventive, aceasta restrangere nu poate fi acceptata decat prin raportare la durata rezonabila a masurii, conditie ce rezulta din art.6 par.1 al Conventiei pentru apararea drepturilor si liberatilor fundamentale, intrucat prin perpetuarea unei masuri restrictive de drepturi se incalca dreptul la un proces echitabil, cu referire la componenta judecarii cauzei intr-un termen rezonabil.

 

  • Alte articole de acelasi autor:

 

In ce situatie infracţiunea de spalare a banilor prevăzută de art. 23 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 656/2002, asimilata infractiunilor de coruptie, s-a dispus achitarea inculpatului pentru neîntrunirea elementelor constitutive.

Persoana retinuta in flagrant, cercetata pentru infractiunile de acces ilegal la un sistem informatic si efectuarea de operaţiuni financiare în mod fraudulos fiind surprinsa ca efectua operatiuni cu carduri falsificate.

Cum se poate folosi inregistrarea video pentru anularea procesul verbal de contraventie;

Ce trebuie sa stim despre ce prevede Legea nr.143/2000 privind combaterea traficului si consumului ilicit de droguri;

Care sunt conditiile de admisibilitate a emiterii ordinului de protectie intr-un caz de violenta in familie.

www.avocat-tudor.ro

0724260393

 

 

 

 

 


DNA a facut perchezitii la CJ Iasi, la sediile unor societati comerciale si la persoane fizice

DNA a facut perchezitii la CJ Iasi, sediile unor societati comerciale si persoane fizice

DNA a facut perchezitii la CJ Iasi, la sediile unor societati comerciale si la persoane fizice

Intr-un comunicat al Directiei Nationale Anticoruptie se arata ca procurori din cadrul Direcției Naționale Anticorupție, Serviciul Teritorial Iași efectuează cercetări într-o cauză penală ce vizează suspiciuni privind săvârșirea unor infracțiuni de corupție, asimilate celor de corupție și a unor infracțiuni îndreptate împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene, comise în perioada 2014 – 2015.

 

În cursul zilei de 18 noiembrie 2015, ca urmare a obținerii autorizărilor legale de la instanța competentă, sunt efectuate percheziții domiciliare în 6 locații situate în municipiul București și județul Iași, din care una este sediul unei instituții publice, restul reprezentând sediile unor societăți comerciale și domiciliile unor persoane fizice.

În cauză, procurorii beneficiază de sprijin de specialitate din partea Inspectoratului Județean de Jandarmi Iași.

Raportat la actele procedurale efectuate în aceasta cauză se precizeaza că, atunci când împrejurările vor permite, vor fi oferite detalii suplimentare.

 

Referitor la cele de mai sus in Ziarul de Iasi se arata ca procurorii au descins la CJ Iași în jurul orei 7:30, exact la începutul programului de lucru iar directoarea EuroNEST, Alina Popa si directorul adjunct, Marius Dangă, nu erau la birou.

Președintele interimar al CJ, Victorel Lupu, a precizat că procurorii ar fi interesați de documente referitoare la achizițiile de autospeciale pentru IJSU făcute prin intermediul EuroNEST, dar și de acte referitoare la Sistemul de Management Integrat al Deșeurilor (SMID), dar că nu ar fi vizat niciun salariat.

 

Se mai arata ca surse din cadrul CJ afirma, însă, că este luat in vizor și biroul lui Victorel Lupu, acesta coordonând activitatea EuroNEST după suspendarea din funcție a președintelui ales al CJ, Cristian Adomniței.

Conform unor surse, controalele ar viza și proiectul parcului agroindustrial de la Lețcani Transagropolis.

 

Conform aceluiasi ziar, Aurel Dobașu, una dintre persoanele vizate, a făcut urmatoarele precizări:

„Eu cred că sunt victima colaterală. Am oferit anchetatorilor tot ce au cerut, am colaborat cu aceştia. Bizar este ca percheziţiile au fost făcute pe o plângere identică cu cele depuse în trecut de BZI. În cazul uneia dintre firmele verificate, Iaşi câstigă SRL, aceasta nici nu mai există. Am avut un control anul trecut de la Finanţe atunci când inspectorii au luat la puricat documentele contabile din 2008 până în 2014 şi nu au găsit nimic”, a spus Aurel Dobaşu, patronul Tele M.

Acesta a mai spus că percheziţii au avut loc şi la domiciliul său. A infirmat însă informaţia conform căreia a fost citat pentru a se prezenta la DNA.

 

www.avocat-tudor.ro

0724260393


Vinovatia in actulul si vechiul cod penal

Un aspect deosebit de important de stabilit intr-un dosar penal este cel daca inculpatul a savarsit sau nu cu vinovatie o fapta penala.
Vinovatia este o trasatura esentiala a infractiunii si priveste aspectul subiectiv al infractiunii, latura care cuprinde doi factori: unul de constiinta, altul de vointa.

Referitor la aspectul psihic al vinovatiei, in doctrina s-a aratat ca fapta si urmarile ei sunt concepute , meditate si orientate de constiinta, aici apare ideea de a savarsi o fapta precum si reprezentarea urmarilor ei. Prin urmare, mai intai isi imagineaza actiunea sau inactiunea pe care are de gand sa o infaptuiasca, in vederea realizarii unii anumit scop.
Constiinta delibereaza asupra savarsirii faptei si asupra tuturor motivelor care pot determina luarea unei hotarari si decide daca fapta , asupra careia s-a purtat deliberarea , urmeaza a fi savarsita. Odata terminat procesul psihic de luare a unei hotarari , se produce o trecere de la manifestarea de constiinta la manifestarea de vointa .

Se poate spune ca avem de-a face cu o rasfrangere a factorului constiinta asupra factorului vointa si, prin intermediul acestuia din urma asupra faptei, ceea ce reprezinta aspectul catracteristic al vinovatiei.

2. Cum este reglementata vinovatia in codul penal in vigoare
In art. 15 , Titlul II al codului penal in vigoare, care se refera la trasaturile esentiale ale infractiunii, se prevede ca “ Infractiunea este fapta prevazuta de legea penala , savarsita cu vinovatie, nejustificata si imputabila persoanei care a savarsit-o”.
Un avocat penalist Bucuresti este in tema cu situatia ca in actualul cod penal , legiutorul a mentinut vinovatia ca trasatura esentiala a infractiunii, ca si in codul penal anterior.

Spre deosebire insa fata de acesta, codul penal in vigoare mai prevede ca trasaturi esentiale ale infractiunii si ca fapta sa fie nejustificata si imputabila persoanei care a savarsit-o.
De mentionat ca, in codul penal anterior se prevedea ca infractiunea este fapta care prezinta pericol social, savarsita cu vinovatie si prevazuta de legea penala.
In calitate de avocat penal Bucuresti apreciaz ca Noua formulare reprezinta o reglementare mai cuprinzatoare si completa a categoriei juridice privind infractiunea contribuind la realizarea unui sistem de drept superior.

3.Formele vinovatiei. Deosebiri intre Codul penal in vigoare si cel anterior cu privire la vinovatie

· In codul penal anterior se prevedea in art. 19 alin. (1) ca: “ Vinovatie exista
cand fapta care prezinta pericol social este savarsita cu intentie sau din culpa”.
In actualul cod penal formularea este insa deosebita pentru ca, art. 16 alin.(1) prevede ca : “Fapta constituie infractiune numai daca a fost savarsita cu forma de vinova
tie ceruta de legea penala”.

· O alta deosebire intre cele doua coduri in ce priveste vinovatia ca trasatura
esentiala a infractiunii rezulta din art. 16 alin. (2) din Codul penal actual care, prevede ca vinovatia exista cand fapta este comisa cu intentie, din culpa sau cu intentie depasita.
Se poate constata ca actualul cod penal spre deosebire de codul penal anterior prevede si conditia ca fapta sa fie savarsita cu intentie depasita.
In acest sens, in alin. (5) al aceluiasi articol se precizeaza ca :” exista intentie depasita cand fapta constand intr-o actiune sau inactiune intentionata produce un rezultat mai grav, care se datoreaza culpei faptuitorului”.

Din examinarea continutului art. 16 alin. (6) din actualul cod penal rezulta o alta deosebire fata de codul penal anterior in ce priveste vinovatia.
Astfel, in acest articol se prevede ca “fapta constand intr-o actiune sau inactiune constituie infractiune cand este savarsita cu intentie. Fapta comisa din culpa constituie infractiune numai cand legea o prevede in mod expres”.
Este o redactare mai clara si mai sintetica spre deosebire de codul penal anterior in care, aceste situatii erau prevazute in art. 19 pct. 2 alin.(2) si (3) si aveau o alta redactare.

Se constata ca in ambele coduri factorul vointa trebuie sa insoteasca savarsirea oricarei fapte pentru a exista vinovatie.
Incidenta legii penale nu poate interveni atunci cand fapta nu a fost savarsita cu vointa si nu se poate pune problema vinovatiei.
www.avocat-tudor.ro

0724260393