In ce conditii se dispune obţinerea de date privind situaţia financiară a unei persoane

In ce conditii se dispune obţinerea de date privind situaţia financiară a unei persoane

Obţinerea de date privind situaţia financiară a unei persoane reprezinta o
ingerinta importanta in viata privata a unei persoane.
Cum este si firesc,nu se poate dispune decat in anumite conditii, strict prevazute de lege.
Pentru ca au existat asemenea de ingerinte ale statelor semnatare ale Conventiei Europene a Drepturilor Omului, in dreptul cetatenilor, la viata privata, intima si de familie, Curtea Europeana a stabilit un set de reguli ce trebuie respectate in elaborarea legislatiei fiecarui stat, cat si in activitatea institutiilor cu atributii in ce priveste metodele de supraveghere si cercetare ale organelor de urmarire penala.

Obţinerea de date privind situaţia financiară a unei persoane reprezinta una din metodele speciale de supraveghere si cercetare folosite in activitatea organelor de urmarire penala.

Referiri la aceasta metoda gasim in art. 138 Cod procedura penala,unde se arata care sunt metodele speciale de supraveghere sau cercetare.
In mod special in alin.(9) al acestui articol,se arata in ce consta obtinerea datelor privind tranzactiile financiare ale unei personane.

In mod concret,se arata ca,se intelege, operatiunile prin care se asigura cunoasterea continutului tranzactiilor financiare si al altor operatiuni efectuate sau care urmeaza sa fie efectuate prin intermediul unei institutii de credit sau de la alta entitate financiara, de inscrisuri ori informatii aflate in posesia acesteia referitoare la tranzactiile sau operatiunile unei persoane.

Modul cum este reglementata obţinerea de date privind situaţia financiară a unei persoane mai rezulta si din continutul art.153 Cod procedura penala.
Conform acestui text de lege, procurorul poate solicita, cu încuviinţarea prealabilă a judecătorului de drepturi şi libertăţi, unei instituţii de credit sau oricărei alte instituţii care deţine date privind situaţia financiară a unei persoane comunicarea datelor privind existenţa şi conţinutul conturilor şi a altor situaţii financiare ale unei persoane în cazul în care există indicii temeinice cu privire la săvârşirea unei infracţiuni şi există temeiuri pentru a se crede că datele solicitate constituie probe.

• Conditiile prevazute de lege

Din analiza acestui ultim text de lege se pot constata conditiile in care se dispune aceasta masura,acestea fiind urmatoarele:
1. în cazul în care există indicii temeinice cu privire la săvârşirea unei
infracţiuni;
2. există temeiuri pentru a se crede că datele solicitate constituie probe.

De asemenea,in acest text de lege se arata ca, măsura prevăzută mai sus se dispune din oficiu sau la cererea organului de cercetare penală, prin ordonanţă.
Aceasta trebuie să cuprindă,menţiunile prevăzute la art. 286 alin. (2).
Articolul la care se face trimitere dispune ca ordonanţa trebuie să cuprindă urmatoarele:
a) denumirea parchetului şi data emiterii;
b) numele, prenumele şi calitatea celui care o întocmeşte;
c) fapta care face obiectul urmăririi penale, încadrarea juridică a acesteia şi, după caz, datele privitoare la persoana suspectului sau inculpatului;
d) obiectul actului sau măsurii procesuale ori, după caz, tipul soluţiei, precum şi motivele de fapt şi de drept ale acestora;
e) date referitoare la măsurile asigurătorii, măsurile de siguranţă cu caracter medical şi măsurile preventive luate în cursul urmăririi;
f) alte menţiuni prevăzute de lege;
g) semnătura celui care a întocmit-o.

In plus,trebuie sa mai cuprinda urmatoarele:

-instituţia care este în posesia ori care are sub control datele;
-numele suspectului sau inculpatului;
-motivarea îndeplinirii condiţiilor prevăzute la alin. (1);
-menţionarea obligaţiei instituţiei de a comunica imediat, în condiţii de confidenţialitate, datele solicitate.

Instituţia de credit sau oricare alta instituţie care deţine date privind situaţia financiară a unei persoane este obligată să pună de îndată la dispoziţie datele solicitate.
• Alte articole de acelasi autor:
-In ce consta provocarea politieneasca la infractiunile privind regimul drogurilor si in ce limite trebuie sa actioneze investigatorii acoperiti si colaboratorii acestora;
-In ce conditii beneficiaza de reducerea pedepsei persoana care a savarsit o infractiune de evaziune fiscal;
Ce informatii trebuie sa furnizeze angajatorul salariatului in mod obligatoriu la incheierea contractului de munca si ce se poate face in caz de neexecutare;
–Pe ce criterii este sanctionata o fapta ca fiind infractiune sau contraventie la Legea nr.50/1991privind autorizarea executarii constructiilor;
–In ce conditii instanta apreciaza ca un conducator auto este in stare de necesitate cand savarseste infractiunea de conducere a unui vehicul fara permis de conducere;
–De ce este considerata Camera preliminara o faza distincta a procesului penal
-Drept penal-legalitate
–In ce conditii asiguratorul raspunde pentru repararea prejudiciului cauzat prin accident auto;
–Ce avantaje prezinta solicitarea de despagubiri accidente in cadrul procesului penal;
– Persoana retinuta in flagrant, cercetata pentru infractiunile de acces ilegal la un sistem informatic si efectuarea de operaţiuni financiare în mod fraudulos fiind surprinsa ca efectua operatiuni cu carduri falsificate;
-Ce criterii a avut in vedere instanta la admiterea cererii de stabilirea paternitatii din afara casatoriei formulata de reclamanta in conditiile in care tatal biologic intervine in solutionarea cererii.
Profesionalism,responsabilitate,loialitate fata de client.
www.avocat-tudor.ro
0724260393
avocat_tudorion@yahoo.com


Cand incalcarea dreptului la viata privata este pedepsit de lege si cand nu considera ca s-a produs o infractiune

Cand incalcarea dreptului la viata privata este pedepsit de lege si cand nu considera ca s-a produs o infractiune

Stirile de senzatie fac oamenii curiosi, din acest motiv mass-media cauta informatii care sa atraga publicul tinta caruia i se adreseaza. Un autor chiar afirma ca in domeniul sau circula o vorba:”daca este cu sange,se vinde”.
Informatiile despre viata unor personalitati,asa cum sunt actorii,sportivii sau oamenii politici, fac parte din informatiile care intereseaza mult publicul.
Cu totii cunoastem insa ca uneori datele publicate in presa au incalcat dreptul la viata privata si din aceasta cauza au rezultat scandaluri si procese in instantele de judecata.

S-a arătat că, în cadrul libertății persoanei, un loc important îl ocupă dreptul la intimitate. Aceasta nu inseamna numai un spațiu propriu inviolabil în care individul poate să își manifeste personalitatea, dar și un domeniu propriu al gândurilor, al convorbirilor, comunicărilor confidențiale, nespuse nici unei cenzuri. Viața privată este înțeleasă ca o parte din viața individului.
Pe de alta parte,art.30 din Constitutia Romaniei se refera la dreptul la libera exprimare.

Legea apara insa dreptul la viata privata,dar are in vedere ca trebuie sa existe un echilibru intre viata privata si dreptul la libera exprimare.
In acest sens,art.26 din Constitutia Romaniei dispune ca autorităţile publice respectă şi ocrotesc viaţa intimă, familială şi privată.
Persoana fizică are dreptul să dispună de ea însăşi, dacă nu încalcă drepturile şi libertăţile altora, ordinea publică sau bunele moravuri.
Scopul vizat este apararea persoanelor a caror intimitate poate fi lezata precum, anumite limite impuse ingerintelor in viata privata a unei persoane si a motivelor de ordine publica care ar justifica depasirea acestor limite.

In Codul penal sunt pedepsite infractiunile care aduc atingere domiciliului si vietii private.
Intre acestea,in art. 226 din Codul penal este reglementata infractiunea privind violarea vietii private.

• Care este continutul infractiunii privind violarea vieţii private
In literatura de specialitate s-a apreciat că prin atingerea adusă vieții private se înțelege acea acțiune prin care se ia contact direct, prin diverse modalități, cu viața privată a unei persoane.
In Codul penal sunt pedepsite infractiunile care aduc atingere domiciliului si vietii private,intre acestea,in art. 226 din Codul penal este reglementata infractiunea avand denumirea marginala violarea vietii private.

In acest sens se arata ca,atingerea adusă vieţii private, fără drept, prin fotografierea, captarea sau înregistrarea de imagini, ascultarea cu mijloace tehnice sau înregistrarea audio a unei persoane aflate într-o locuinţă sau încăpere ori dependinţă ţinând de aceasta sau a unei convorbiri private se pedepseşte cu închisoare de la o lună la 6 luni sau cu amendă.

Divulgarea, difuzarea, prezentarea sau transmiterea, fără drept, a sunetelor, convorbirilor ori a imaginilor prevăzute în alin. (1), către o altă persoană sau către public, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.
Acţiunea penală se pune în mişcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate.

Plasarea, fără drept, de mijloace tehnice de înregistrare audio sau video, în scopul săvârşirii faptelor prevăzute în alin. (1) şi alin. (2), se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani.

• Care sunt conditiile prevazute de lege pentru savarsirea infractiunii
de violare a vietii private

Astfel cum rezulta din cele de mai sus, infractiunea de violare a vietii private se poate realiza prin mai multe acte materiale,cum sunt: fotografierea, captarea sau înregistrarea de imagini, ascultarea cu mijloace tehnice sau înregistrarea audio.
In ce priveste conditiile legea dispune astfel::
-pentru ca fapta sa constituie infractiune,aceasta trebuie sa se produca fara consimtamantul persoanei
-datele sa provina dintr-o locuinţă sau încăpere ori dependinţă ţinând de aceasta in care se afla persoana respectiva.
-divulgarea, difuzarea, prezentarea sau transmiterea, fără drept, a sunetelor, convorbirilor ori a imaginilor către o altă persoană sau către public

Cu toate acestea,actele materiale mai sus aratate prin care se comite fapta pot fi savarsite si in afara locuitei,de exemplu,in public.
Conditia prevazuta de lege in acest caz este ca obiectul ascultarii,inregistrarii sa fie o convorbire privata.

• In ce conditii nu constituie infracţiune fapta săvârşită:
a) de către cel care a participat la întâlnirea cu persoana vătămată în cadrul căreia au fost surprinse sunetele, convorbirile sau imaginile, dacă justifică un interes legitim;
b) dacă persoana vătămată a acţionat explicit cu intenţia de a fi văzută ori auzită de făptuitor;
c) dacă făptuitorul surprinde săvârşirea unei infracţiuni sau contribuie la dovedirea săvârşirii unei infracţiuni;
d) dacă surprinde fapte de interes public, care au semnificaţie pentru viaţa comunităţii şi a căror divulgare prezintă avantaje publice mai mari decât prejudiciul produs persoanei vatamate

• Legea permite folosirea mijloacelor de inregistrare in cursul urmaririi
penale in activitatea parchetelor si a politiei.
Astfel,art. 139 Cod penal se refera la supravegherea tehnică.
Dupa cum se poate observa,in acest caz legiuitorul a prevazut anumite conditii in care se poate recurge la aceasta activitate si cu garantarea dreptului la aparare.
(1) Supravegherea tehnică se dispune de judecătorul de drepturi şi libertăţi atunci când sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii:
a) există o suspiciune rezonabilă cu privire la pregătirea sau săvârşirea unei infracţiuni dintre cele prevăzute la alin. (2);
b) măsura să fie proporţională cu restrângerea drepturilor şi libertăţilor fundamentale, date fiind particularităţile cauzei, importanţa informaţiilor ori a probelor ce urmează a fi obţinute sau gravitatea infracţiunii;
c) probele nu ar putea fi obţinute în alt mod sau obţinerea lor ar presupune dificultăţi deosebite ce ar prejudicia ancheta ori există un pericol pentru siguranţa persoanelor sau a unor bunuri de valoare.
(2) Supravegherea tehnică se poate dispune în cazul infracţiunilor contra securităţii naţionale prevăzute de Codul penal şi de legi speciale, precum şi în cazul infracţiunilor de trafic de droguri, de trafic de arme, de trafic de persoane, acte de terorism, de spălare a banilor, de falsificare de monede ori alte valori, de falsificare de instrumente de plată electronică, contra patrimoniului, de şantaj, de viol, de lipsire de libertate, de evaziune fiscală, în cazul infracţiunilor de coruptie şi al infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie, infracţiunilor împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene, al infracţiunilor care se săvârşesc prin sisteme informatice sau mijloace de comunicaţii electronice ori în cazul altor infracţiuni pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de 5 ani sau mai mare.
(3) Înregistrările prevăzute în prezentul capitol, efectuate de părţi sau de alte persoane, constituie mijloace de probă când privesc propriile convorbiri sau comunicări pe care le-au purtat cu terţii. Orice alte înregistrări pot constitui mijloace de probă dacă nu sunt interzise de lege.
(4) Raportul dintre avocat şi persoana pe care o asistă sau o reprezintă nu poate forma obiectul supravegherii tehnice decât dacă există date că avocatul săvârşeşte ori pregăteşte săvârşirea unei infracţiuni dintre cele prevăzute la alin. (2). Dacă pe parcursul sau după executarea măsurii rezultă că activităţile de supraveghere tehnică au vizat şi raporturile dintre avocat şi suspectul ori inculpatul pe care acesta îl apără, probele obţinute nu pot fi folosite în cadrul niciunui proces penal, urmând a fi distruse, de îndată, de către procuror. Judecătorul care a dispus măsura este informat, de îndată, de către procuror. Atunci când apreciază necesar, judecătorul dispune informarea avocatului.
• Alte articole de acelasi autor;
-In ce conditii se pot cere daune pentru incalcarea dreptului la propria imagine,la viata privata si libertatea de exprimare;
–In ce conditii o persoana poate fi condamnata pentru punerea in circulatie;
-In ce situatii martorul care nu declara realitatea nu este condamnat pentru infractiunea de marturie minicinoasa;
-Ce infractiuni contra securitatii nationale prevede Codul penal;
-In ce situatii se aplica răspunderea pentru prejudiciile cauzate de lucruri;
–Persoana retinuta in flagrant, cercetata pentru infractiunile de acces ilegal la un sistem informatic si efectuarea de operaţiuni financiare în mod fraudulos fiind surprinsa ca efectua operatiuni cu carduri falsificate;
-Criterile pe baza carora daunele morale sunt apreciate de Inalta Curte de Casatie si Justitie acordarea daunelor morale in cazul unui prejudiciu de imagine;
-Cum a motivat instanta revocarea unei masuri preventive dispuse fata de un inculpat acuzat de savarsirea unei infractiuni grave;
–Conditiile in care este angajata raspunderea administratorului fata de Societatea Comerciala;
–Infractiunea de evaziune fiscala savarsita prin “sustragerea de la efectuarea verificarilor financiare, fiscale sau vamale, prin nedeclararea, declararea fictiva ori declararea inexacta cu privire la sediile principale sau secundare ale persoanelor verificate”.
Responsabilitate,pofesionalism,confidentialitate fata de client
www.avocat-tudor.ro
0724260393


In ce conditii este permisa audierea unei persoane cercetate penal prin videoconferinta

In ce conditii este permisa audierea unei persoane cercetate penal prin videoconferinta

Prezinta relevanta in ce priveste conditiile din penitenciare ce a spus avocata judecatorului Stan Mustata dupa decesul acestuia in penitenciar:”Cineva l-a transferat de la Penitenciarul Rahova la Penitenciarul Giurgiu la 2 noapte, i s-a făcut rău. A făcut blocaj renal, i s-a aplicate catetere la mâni și la spital, a fost plimbat la 3 spitale. A făcut dializă, a făcut infarct și a decedat. Asta e justiția în România. Avea tumori cancerigene în zona abdominală. Nimeni nu a vrut să dea crezare, iar acum se vede că era foarte bolnav. Cauza morții e infarct miocardic în timp ce se încerca o dializă. Inima lui nu a mai rezistat. Sunt 3 ani de când
era încarcerat”.

Acesta este un caz mediatizat,din care poate constata ce consecinte tragice are decizia de a transfera un detinut de la un penitenciar la altul sau la instanta. Sunt si alte cazuri,dar necunoscute de public, care in cazul persoanelor private de libertate cu afectiuni grave produc consecinte tragice.

Din experienta,ca avocat specializat in drept penal am intalnit cazuri in care audierea unui inculpat confruntat cu probleme de sanatate se putea face in conditii optime prin videoconferinta,astfel ca scopul urmarit de organul de cercetare penala se realiza iar inculpatul nu mai suferea consecinte de genul celor de mai sus.
De asemenea,in anumite cazuri conditiile de transport a detinutilor,mai ales cand sunt transferati de la diferite penitenciare din tara sunt foarte grele pentru acestia.

Un caz care m-a socat a fost cu mai multi ani in urma,cand o persoana aflata in stare de arest si era diagnosticata cu cancer a cerut amanarea executarii pedepsei. In mod surprinzator,expertiza medicala a stabilit ca acesta poate sa execute pedeapsa chiar si in astfel de conditii de boala grava iar instanta nu i-a admis cererea. Cand a facut o noua cerere de amanare a executarii pedepsei,nu a mai fost adus la instanta, fiindca decedase intre timp.

Se observa insa ca in ultimul timp, procedura de cercetare penale din tara noastra manifesta tendinta de a folosi tehnologia informationala.
Utilizarea videoconferintei faciliteaza audierea la distanta a persoanelor cercetate si deplasarile uneori inutile.Totodata, determina avantaje privind reducerea costurilor procedurilor judiciare,celeritatea actului de justitie,accesul mai facil al justițiabilului la acestea.

Legislatia romana cu privire la ascultarea prin videoconferinta se doreste a fi conforma cu standardele ce rezulta din jurisprudența C.E.D.O.
Dispozitiile legale dispun ca utilizarea videoconferintei sa se faca cu garantarea dreptului la apărare a inculpatului si să aibă loc exclusiv în situația în care acesta își dă acordul și numai în prezența apărătorului său la locul de deținere.

Regula generala privind audierea prin videoconferinta se afla in art.106 alin.(2) din Codul de procedura penala. In acest articol se arata ca persoana aflată în detenţie poate fi audiată la locul de deţinere prin videoconferinţă, în cazuri excepţionale şi dacă organul judiciar apreciază că aceasta nu aduce atingere bunei desfăşurări a procesului ori drepturilor şi intereselor părţilor.
De asemenea, se precizeaza ca,in cazul prevăzut la alin. (2), dacă persoana audiată se află în vreuna dintre situaţiile prevăzute la art. 90, ascultarea nu poate avea loc decât în prezenţa avocatului la locul de deţinere.

In ce priveste dispozitiile art.90 C.p.p. la care fac trimitere dispozitiile de mai sus,acesta dispune cu privire la asistența juridică obligatorie a suspectului sau a inculpatului. Astfel,asistența juridică este obligatorie:
a) când suspectul sau inculpatul este minor, internat într-un centru de detenție ori într-un centru educativ, când este reținut sau arestat, chiar în altă cauză, când față de acesta a fost dispusă măsura de siguranță a internării medicale, chiar în altă cauză, precum și în alte cazuri prevăzute de lege;
b) în cazul în care organul judiciar apreciază că suspectul ori inculpatul nu și-ar putea face singur apărarea;
c) în cursul procedurii în cameră preliminară și în cursul judecății în cauzele în care legea prevede pentru infracțiunea săvârșită pedeapsa detențiunii pe viață sau pedeapsa închisorii mai mare de 5 ani.”

Alte dispozitii cu privire la ascultarea prin videoconferinta se gasesc in Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 18/2016 precum si Legea 254/2013 privind executarea pedepselor.

• Alte articole de acelasi autor:
-Cum a sanctionat instanta angajatorul care sub pretextul unei abateri disciplinare nu a respectat interdictia concedierii salariatei gravide si ce alte interdictii privind concedierea exista;
-In ce situatii conflictul de interese si starea de incompatibilitate fac obiectul unui litigiu in instanta ca urmare a evaluarii Agentiei Nationale de Integritate;
–Pentru ce motive Curtea Constitutionala a apreciat ca dispoziţiile art. 15 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, sunt formulate insuficient de clar;
-In ce situatii se poate limita programul de vizitare a minorului de catre un
parinte dupa divort;
-Avocat accidente – despagubiri accidente rutiere;
-Care sunt conditiile de admisibilitate a emiterii ordinului de protectie intr-un caz de violenta in familie
-Cum este aparat dreptul la propria imagine prin mijloace juridice;
–In ce situatii conflictul de interese este apreciat ca fiind infractiune.
–Cum va poate ajuta un avocat in cazul producerii unui accident rutier;
-In ce conditii nu se pedepseste infractiunea de violarea secretului corespondentei prevazuta de art.302 Cod penal;
-Din ce motive este bine sa se rezerve dreptul de uzufruct sau abitatie la instrainarea unei locuinte si ce greseli trebuie evitate;
-Din ce motive nu a fost anulat dreptului de a conduce un vehicul desi a
fost condamnat pentru conducerea sub influenta bauturilor alcoolice;
-In ce conditii asiguratorul raspunde pentru repararea prejudiciului cauzat prin accident auto.
-Care este deosebirea dintre masurile de siguranta si pedepse;
-Conditiile in care este angajata raspunderea administratorului fata de societatea comerciala;
-Renuntarea la judecata.
-Ce prevede Regulamentul de organizare şi funcţionare a comisiei de monitorizare şi competenţă profesională pentru cazurile de malpraxis;
-Avocat dreptul muncii.
-Cum a hotarat instanta despre nerespectarea indicatorului cedeaza
trecerea si prioritatea de trecere desi petentul a oprit la acest indicator.
Cabinet avocat Tudor Ion
www.avocat-tudor.ro
0724260393


Pentru ce motive instanta a admis cererea de inlocuire a arestului preventiv cu o alta masura preventiva

Pentru ce motive instanta a admis cererea de inlocuire a arestului preventiv cu o alta masura preventiva

 

Starea de libertate a inculpatului pe timpul procesului este şi trebuie să rămână regula, arestarea preventivă având un caracter excepţional şi temporar. Pentru a se mentine masura arestarii preventiv Parchetul trebuie sa faca dovada ca privarea de libertate  ar fi singura proporţională şi adecvată atingerii scopurilor prevazute pentru masurile preventive.

Daca nu este indeplinita aceasta conditie, instanta poate dispune ca masura arestului preventiv saf ie inlocuita cu o masura mai usoara.

 

Astfel, inculpata a cerut înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura controlului judiciar sau a arestului la domiciliu cu motivarea că nu are legătură cu grupul infracţional organizat si nici cu alta infractiune comisa de membrii grupului. S-a retinut de catre procuror ca inculpata a ajutat la crearea pentru o societate comerciala a unui drept de deducere a TVA nereal pe baza unor operaţiuni fictive, în sensul art. 2 lit. f) dinLegea nr. 241/2005.

 

Instanta de fond a respns cererea si a retinut ca  exista suspiciunea rezonabilă, bazată pe probatorii, în sensul că inculpata ar fi comis faptele pentru care este cercetată; gradul de pericol social ridicat al presupuselor fapte, împrejurările concrete ale comiterii lor, prejudiciile estimate ca fiind considerabile, mijloacele solicitate folosite de inculpată pentru încălcarea legii reclama o măsură de excepţie, care este cea a privării de libertate, singura proporţională cu aceste criterii;

 

Inculpata a declarat contestaţie, a cerut desfiinţarea acesteia şi, în rejudecare, să i se aplice o măsură preventivă mai puţin severă – controlul judiciar. A arătat că o astfel de soluţie se justifică prin faptul că nu prezintă pericol pentru ordinea publică, are o situaţie dificilă, are doi copii cu nevoi speciale.

 

Judecatorul de drepturişi libertăţi a admis contestatia si a reţinut următoarele:

-conform art. 202 alin. (1) NCPP, măsurile preventive pot fi dispuse „dacă există probe sau indicii temeinice din care rezultă suspiciunea rezonabilă că o persoană a săvârşit o infracţiune şi dacă sunt necesare în scopul asigurării bunei desfăşurări a procesului penal, al împiedicării sustragerii suspectului ori a inculpatului de la urmărirea penală sau de la judecată ori al prevenirii săvârşirii unei alte infracţiuni”.

Alin. (3) al aceluiaşi text stabileşte, că orice măsură preventivă trebuie să fie proporţională cu gravitatea acuzaţiei aduse persoanei faţă de care este luată şi necesară pentru realizarea scopului urmărit prin dispunerea acesteia.

 

În raport de datele concrete o măsură preventivă împotriva inculpatei contestatoare s-a luat în mod legal şi este în continuare justificată.

Cu privire la natura şi conţinutul acestei măsuri, trebuie insa respectate principiile consacrate, de art. 5 din Convenţia europeană şi de art. 9 NCPP, potrivit căruia starea de libertate a inculpatului pe timpul procesului este şi trebuie să rămână regula, arestarea preventivă având un caracter excepţional şi temporar.

Există, în acest sens, o jurisprudenţă bogată şi constantă a Curţii de la Strasbourg, exprimată în zeci şi zeci de decizii (Labita c. Italiei, Léger c. Franţei, Wemhoff c. Germaniei, Dumitru Popescu c. României şi multe altele), care conturează ideea că arestarea preventivă nu trebuie să anticipeze o eventuală pedeapsă, iar privarea delibertate urmează să înceteze de îndată ce nu mai este absolut necesară pentru protejarea unor valori sociale fundamentale.

 

În speţă, Parchetul nu a făcut dovada că privarea de libertate a inculpatei contestatoare ar fi singura proporţională şi adecvată atingerii scopurilor prevăzutede art. 202 alin. (1) NCPP şi că, în lipsa acestei măsuri, ar fi periclitate ordinea publică şi normala desfăşurare în continuare de situaţia personală şi familială a inculpatei, de comportamentul său procesual corect, de durata măsurii arestării preventive.

 

Măsura arestului la domiciliu, prin restricţiile, interdicţiile şi obligaţiile pe care le presupune, este adecvată şi proporţională cu scopurile prevăzute de legiuitor. A admis contestaţia formulată de inculpată, a casat încheierea atacată şi, rejudecând, în baza art. 242 alin. (2) NCPP raportat la art. 202, art. 219 cu referire la art. 221 NCPP,a înlocuit măsura arestului preventiv cu arestul la domiciliu pe o durată de30 de zile, conform art. 222 NCPP, în locuinţa sa., care începe să curgă de la data punerii în libertate a acesteia  împotriva sa.

  • Alte articole de acelasi autor:

-CARE ESTE MODUL DE ADRESARE LA CEDO;

INFRACTIUNILE CONTRA SIGURANTEI SI INTEGRITATII SISTEMELOR SI DATELOR INFORMATICE;

Cum a motivat Inalta Curte de Casatie si Justitie cu privire la sanctiunea ce se aplica in cazul lipsei consimtamantului pentru incheierea unui act juridic ca efect al depasirii limitelor legale ale mandatului administra;

Ce se poate invoca pentru anularea deciziei de sanctionare disciplinara cu referire la procedura cercetării disciplinare;

-CONTENCIOS ADMINISTRATIV SI FISCAL;

-Vanzarea imobilelor. Reguli speciale de vanzare a imobilelor;

Infractiunile contra persoanei;

-In ce limite prin asigurarea RCA va puteti recupera prejudiciul.

 

Cabinet avocat Tudor Ion

Responsabilitate, profesionalism, loialitate fata de client.

www.avocat-tudor.ro

0724260393

 

 


In ce conditii se apreciaza ca a existat initierea, constituirea, aderarea sau sprijinirea grupului infractional conform art.367 Cod penal

In ce conditii se apreciaza ca a existat initierea, constituirea, aderarea sau sprijinirea grupului infractional conform art.367 Cod penal

Imagini pentru imagini grup infractional

Infractiunea de constituire a unui grup infractional organizat este prevazuta in art. 367 al Codului penal, Capitolul I, intitulat: „Infracţiuni contra ordinii şi liniştii publice”, din Titlul VIII, „Infracţiuni care aduc atingere unor relaţii privind convieţuirea socială”.

 

Infractiunea de constituire a unui grup infractional prevede următoarele:

-iniţierea sau constituirea unui grup infracţional organizat, aderarea sau sprijinirea, sub orice formă, a unui astfel de grup se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.

-când infracţiunea care intră în scopul grupului infracţional organizat este sancţionată de lege cu pedeapsa detenţiunii pe viaţă sau cu închisoarea mai mare de 10 ani, pedeapsa este închisoarea dela 3 la 10 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.

-dacă faptele prevăzute în alin. (1) şi alin. (2) au fost urmate de săvârşirea unei infracţiuni, se aplică regulile privind concursul deinfracţiuni.

 

Nu se pedepsesc persoanele care au comis faptele prevăzute în alin. (1) şi alin. (2), dacă denunţă autorităţilor grupul infracţional organizat, înainte ca acesta să fi fost descoperit şi să se fi început săvârşirea vreuneia dintre infracţiunile care intră în scopul grupului.

 

Dacă persoana care a săvârşit una dintre faptele prevăzute înalin. (1)-(3) înlesneşte, în cursul urmăririi penale, aflarea adevărului şi tragerea la răspundere penală a unuia sau mai multor membri ai unui grup infracţional organizat, limitele speciale ale pedepsei se reduc la jumătate”.

 

Din analiza infracţiunii prevăzute de art. 367 C. pen. se poate constata ca   aceasta presupune  existenta a minim trei persoane, indiferent de calitatea pe care o au la săvârşirea infracţiunii.

 

  • In ce modalitati se savarseste infractiunea de constituire a unui grupinfractional organizat

Imagini pentru imagini grup infractional

Infractiunea se poate savarsi prin urmatoarele modalitati:

-iniţierea sau constituirea unui grup infracţional organizat;

-aderarea sau sprijinirea sub orice formă a unui astfel de grup.

 

Prin iniţierea unui grup infracţional organizat se poate intelege pregătirea ori organizarea unei grup infractional.

Persoana care pune bazele unei pluralităţi constituite de infractori este cel care initiaza aceasta activitate infractionala.

 

Constituirea unui grup infracţional organizat a fost definita ca acea activitate prin care se înfiinţează o organizaţie criminală, care vizează săvârşirea unor infracţiuni.

 

In literatura de specialitate s-a aratat ca, aderarea la o asociere constituită în scop infracţional constă în dobândirea calităţii de membru al asocierii. Aderarea la un grup infracţional organizat se poate manifesta expres  sau tacit, cum ar fi desfăşurarea unor activităţi din care rezultă că cel în cauză se consideră membrul grupului.

 

Sprijinirea asocierii infracţionale înseamnă un ajutor, de orice fel, acordat unui astfel de grup. Ajutorul poate fi de natură  financiara sau de ordin moral.

 

Ca si cerinte, grupul infracţional trebuie să fie structurat, format din trei sau mai multe persoane, să existe pentru o perioadă şi să acţioneze, în mod coordonat, în scopul comiterii uneia sau mai multor infracţiuni.

 

-sa se probeze mijloacele de actiune si a scopului pentru care urmeaza sa functioneze acel grup;

-activitatea de punere in aplicare a unui plan de organizare a grupului infractional materializata in planificarea actiunii si contactarea unor persoane in scopul de a le convinge sa faca parte din acel grup care are drept scop savarsirea de infractiuni.

-modul de constituire a grupului infractional organizat,  ceea ce presupune intrarea in acel grup, respectiv asocierea cu alti membri ai grupului  cu intentia de a fi membru al grupului si a savarsi infractiuni.

 

Conceptul de „structură determinată” uzitată de legiuitor porneşte de la o coordonare în plan vertical a grupării constituite, caracterizată printr-o ierarhie clară, în care liderul dă ordine, directive infracţionale, iar membrii le execută, acţiunile fiind convergente în îndeplinirea obiectivelor comune tuturor celor ce compun grupul.

 

In acest sens, Inalta Curte de Casatie si Justitie a stabilit ca, daca din ansamblul probelor administrate in cauza nu rezulta existenta unei structuri organizate, care actioneaza coordonat, dupa reguli bine stabilite, initiata sau constituita de inculpati ori la care acestia sa fi aderat ori pe care sa o fi sprijinit si in cadrul careia fiecare inculpat sa aiba un rol prestabilit, in sarcina inculpatilor judecati pentru comiterea infractiunilor privind traficul de droguri nu se poate retine si savarsirea infractiunii examinate.

 

 

  • In ce consta cauza de nepedepsire.

 

Alin.4 al art.367 C.pen. prevede ca:

– nu se pedepsesc persoanele care au comis faptele prevăzuteîn alin. (1) şi alin. (2), dacă denunţă autorităţilor grupul infracţional organizat, înainte ca acesta să fi fost descoperit şi să se fi început săvârşirea vreuneia dintre infracţiunile care intră în scopul grupului”.

 

  • Cerintele sunt insa urmatoarele:

– denunţarea grupului infracţional organizat trebuie făcută înainte de a fi fost descoperit şi a se fi început săvârşirea infracţiunii;

-denunţătorul să fie participant la grupul infracţional pe care îl denunţă.

 

  • In ce conditii se poate beneficia de cauza de reducere a pedepsei.

 

Aceasta rezulta din dispozitiile art. 367 alin. (5) C. pen. care dispune urmatoarele:

,„dacă persoana care a săvârşit una dintre faptele prevăzute înalin. (1)-(3) înlesneşte, în cursul urmăririi penale, aflarea adevărului şi tragerea la răspundere penală a unuia sau mai multor membri ai unui grup infracţional organizat, limitele speciale ale pedepsei se reduc la jumătate”.

 

  • Alte articole de acelasi autor:

Persoana retinuta in flagrant, cercetata pentru infractiunile de acces ilegal la un sistem informatic si efectuarea de operaţiuni financiare în mod fraudulos fiind surprinsa ca efectua operatiuni cu carduri falsificate;

In ce conditii revine unei persoane raspunderea pentru fapta proprie;

-Cum trebuie sa procedati intr-un accident de circulatie soldat cu avarierea autovehiculelor;

Care sunt obligatiile pe care le poate incalca angajatorul in raport de dispozitiile din legislatia muncii

www.avocat-tudor.ro

0724260393