In ce conditii se poate dispune interceptarea comunicarilor unei persoane in cadrul procesului penal,se admit interceptarile facute de parte si cand sunt acestea interzise

In ce conditii se poate dispune interceptarea comunicarilor unei persoane in cadrul procesului penal,se admit interceptarile facute de parte si cand sunt acestea interzise

 

Ca avocat in Baroul Bucuresti,cunosc ca documentarea activitatii infractionale a unor persoane in cadrul procesului penal, in anumite cazuri, nu s-a putut realiza decat prin dispunerea unor masuri de supraveghere tehnica.

 

De exemplu,in vederea documentarii infractiunii de luare de mita a fost necesar sa se fotografieze momentul in care faptuitorul a primit o suma de bani. In alt caz,fiindca in calculatorul suspectului se aflau date privind anumite fapte de coruptie s-a dispus o perchezitie informatica.

In mod asemanator,pentru documentarea dosarelor privind infractiunea de  trafic de droguri, in multe cazuri s-a utilizat interceptarea convorbirilor telefonice. De asemenea,pentru documentarea activitatii unot persoane suspecte de activitati de terorism acestea au fost supravegheate video.

 

Se cunoaste si ca,in multe cazuri ,din diverse motive,supravegherea tehnica a fost folosita in mod abuziv,dovada fiind numarul mare de mandate de interceptare emise nejustificat,astfel cum rezulta din dezvaluirile din ultimul timp din mass- media.

 

  • Notiunea de supraveghere tehnica

Un prim aspect ce ar trebui cunoscut este cel al notiunii de supraveghere tehnica. Aceasta  consta in utilizarea,dupa caz, a uneia din urmatoarele metode,astfel cum acestea rezulta din dispozitiile art.138 din Codul de procedura penala:

 

 -interceptarea comunicaţiilor ori a oricărui tip de comunicare la distanţă.

Aceasta metoda de supraveghere tehnica consta in interceptarea, accesul, monitorizarea, colectarea sau înregistrarea comunicărilor efectuate prin telefon, sistem informatic ori prin orice alt mijloc de comunicare.

-in ce priveste notiunea de acces la un sistem informatic, se înţelege pătrunderea într-un sistem informatic sau mijloc de stocare a datelor informatice fie direct, fie de la distanţă, prin intermediul unor programe specializate ori prin intermediul unei reţele, în scopul de a identifica probe.

 

-notiunea de sistem informatic este definita de legea penala ca fiind orice dispozitiv sau ansamblu de dispozitive interconectate ori aflate în relaţie funcţională, dintre care unul sau mai multe asigură prelucrarea automată a datelor, cu ajutorul unui program informatic.

-prin date informatice se înţelege,din punctual de vedere al legii penale, orice reprezentare de fapte, informaţii sau concepte sub o formă adecvată prelucrării într-un sistem informatic, inclusiv un program capabil să determine executarea unei funcţii de către un sistem informatic.

 

-supravegherea video, audio sau prin fotografiere.

Prin supraveghere video, audio sau prin fotografiere se înţelege fotografierea persoanelor, observarea sau înregistrarea conversaţiilor, mişcărilor ori a altor activităţi ale acestora.

 

-localizarea sau urmărirea prin mijloace tehnice;

Prin localizare sau urmărire prin mijloace tehnice se înţelege folosirea unor dispozitive care determină locul unde se află persoana sau obiectul la care sunt ataşate

 

  • In ce conditii se dispune supravegherea tehnica

Cum este si firesc,supravegherea tehnică,iar in cazul in speta,interceptarea comunicatiilor,se dispune doar in conditiile prevazute de lege,de catre judecătorul de drepturi şi libertăţi, atunci când sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii:

 

-există o suspiciune rezonabilă cu privire la pregătirea sau săvârşirea unei infracţiuni dintre cele prevăzute la alin. (2),care se vor arata mai jos;

-măsura să fie proporţională cu restrângerea drepturilor şi libertăţilor fundamentale, date fiind particularităţile cauzei, importanţa informaţiilor ori a probelor ce urmează a fi obţinute sau gravitatea infracţiunii;

-probele nu ar putea fi obţinute în alt mod sau obţinerea lor ar presupune dificultăţi deosebite ce ar prejudicia ancheta ori există un pericol pentru siguranţa persoanelor sau a unor bunuri de valoare.

 

  • Pentru ce infractiuni se poate dispune supravegherea tehnica

 

Supravegherea tehnică se poate dispune în principiu,in cazul infracţiunilor grave, asa cum sunt cele contra securităţii naţionale prevăzute de Codul penal şi de legi speciale, precum şi în cazul infracţiunilor de trafic de droguri, de trafic de arme, de trafic de persoane, acte de terorism, de spălare a banilor, de falsificare de monede ori alte valori, de falsificare de instrumente de plată electronică, contra patrimoniului, de şantaj, de viol, de lipsire de libertate, de evaziune fiscală, în cazul infracţiunilor de coruptie şi al infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie, infracţiunilor împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene, al infracţiunilor care se săvârşesc prin sisteme informatice sau mijloace de comunicaţii electronice ori în cazul altor infracţiuni pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de 5 ani sau mai mare.

 

  • Ce procedee probatorii de supraveghere tehnica pot fi admise in

procesul penal fara autorizarea judecatorului de drepturi si libertati

 

Este o intrebare pe care o pun uneori partile implicate in procesul penal,civil ori in altfel de cauze, si care pot produce astfel de procedee probatorii.

Se cunoaste ca inregistrările efectuate de părţi sau de alte persoane pot constitui mijloace de probă. Desi,se admite posibilitatea ca inregistrarile sa fie efectuate de una din parti sau de alte persoane, chiar si fara autorizarea procurorului,acestea sunt insa admisibile atunci când privesc propriile convorbiri sau comunicări pe care le-au purtat cu terţii.

Ratiunea este ca prin inregistrarile respective sa nu se incalce dreptul la viata privata.

 

-In mod concret ,orice alte înregistrări pot constitui mijloace de probă dacă nu sunt interzise de lege. Se impune insa precizarea ca, procedeele probatorii care pot fi aduse in procesul penal fara autorizarea judecatorului de drepturi si libertati vor fi supuse unui control de admisibilitate.

 

  • Ce inregistrari sunt interzise

Vor fi interzise inregistrarile care incalca drepturile si libertatile fundamentale,precum dreptul la viata, dreptul la intimitate,dreptul la proprietate si altele in acest sens.

 

  • Alte articole de acelasi autor:

Ce este promisiunea de a contracta si care sunt conditiile de validitate ale acesteia;

– In ce conditii o persoana poate fi obligata la repararea prejudiciului ca urmare a savarsirii unei infractiuni;

– La ce moment unei persoane i se atribuie calitatea de suspect in procesul penal;

–Ce motive pot fi considerate temeinice pentru incredintarea copilului minor;

Ce modificari aduce proiectul de lege pentru actualizarea legislației privind cooperarea judiciară internațională în materie penală;

-Care sunt criteriile de stabilire a daunelor morale in cazul unui accident cu mai multe victime.

Responsabilitate,profesionalism,confidentialitare fata de client.

www.avocat-tudor.ro

0724260393

 


Ce prevede legea despre mandatul european de arestare

Ce prevede legea despre mandatul european de arestare

 

Necesitatea de a se asigura ca infractorii nu se pot sustrage justitiei pe teritoriul Uniunii Europene a determinat ca intre aceste state sa functioneze o cooperare judiciara in materie penala.

In ce priveste tara noastra, procedura privind cooperarea judiciară internaţională şi punerea în aplicare a tratatelor internaţionale în materie penală este prevazuta in art.548 din Codul de procedura penala, intitulat “Dispoziţii privind asistenţa judiciară internaţională”.

 

Textul de lege respectiv prevede ca aceasta va fi solicitată sau acordată în conformitate cu dispoziţiile:

-actelor juridice ale Uniunii Europene;

-tratatelor internaţionale din domeniul cooperării judiciare internaţionale în materie penală la care România este parte;

-cuprinse în legea specială şi în capitolul privind cooperarea judiciară internaţională din actualul Cod de procedură penală, cu excepţia cazului în care în tratatele internaţionale nu se prevede altfel.

 

Totodată, actele membrilor străini detaşaţi ai unei echipe comune deanchetă efectuate în baza şi conform acordului încheiat şi dispoziţiilorconducătorului echipei au o valoare similară actelor efectuate de cătreorganele de urmărire penală române.

 

Art. 549 din C.pr.pen. arata ca executarea dispoziţiilor civile dintr-o hotărâre judecătorească penală străină se face potrivit regulilor prevăzute pentru executarea hotărârilor civile străine

 

Legea 302/2004, este legea speciala in acest domeniu si reglementeaza formele de cooperare judiciară internaţională în materie penală.

Chiar in art. 1 din lege se arata ca acestea sunt urmatoarele:

-extrădarea;

-predarea în baza unui mandat european de arestare;

-transferul de proceduri în materie penală;

-recunoaşterea și executarea hotărârilor;

-transferarea persoanelor condamnate;

-asistența judiciară în materie penală;

alte forme de cooperare judiciară internaţională în materie penală.

 

Instrumentul prin care persoana solicitata este adusa in fata justitiei statului emitent pentru efectuarea procedurilor penale este mandatul european de arestare. Acesta se aplica pe tot teritoriul Uniunii Europene.

 

In acest sens, art.77 din Legea 302/2004 prevede ca:

Mandatul european de arestare este o decizie judiciară prin care o autoritate judiciară competentă a unui stat membru al Uniunii Europene solicită arestarea şi predarea de către un alt stat membru a unei persoane, în scopul efectuării urmăririi penale, judecăţii sau executării unei pedepse ori a unei măsuri de siguranţă privative de libertate.

Mandatul european de arestare se execută pe baza principiului recunoaşterii şi încrederii reciproce, în conformitate cu dispoziţiile Deciziei-cadru a Consiliului nr. 2002/584/JAI din 13 iunie 2002, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene nr. L 190/1 din 18 iulie 2002.

 

In ce priveste executarea mandatului European de arestare, Legea 302/2004 prevede urmatoarele:

În România sunt desemnate ca autorităţi judiciare emitente instanţele judecătoreşti.

Autorităţile judiciare române de executare sunt curţile de apel.

Autorităţile române competente să primească mandatul european de arestare sunt Ministerul Justiţiei şi parchetele de pe lângă curţile de apel desemnate potrivit alin. (2) în a căror circumscripţie a fost localizată persoana solicitată. În cazul în care nu se cunoaşte locul unde se află persoana solicitată, mandatul european de arestare se transmite Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti.

 

Autoritatea centrală română este Ministerul Justiţiei. În această calitate, Ministerul Justiţiei:

-primeşte mandatul european de arestare emis de o autoritate judiciară dintr-un alt stat membru al Uniunii Europene şi îl transmite parchetului de pe lângă curtea de apel în a cărui circumscripţie a fost localizată persoana solicitată sau Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, în cazul în care persoana solicitată nu a fost localizată, ori de câte ori autoritatea judiciară emitentă nu reuşeşte să transmită mandatul european de arestare direct autorităţii judiciare române primitoare;

-transmite mandatul european de arestare emis de o autoritate judiciară română, dacă aceasta nu îl poate transmite direct autorităţii judiciare primitoare străine sau când statul membru de executare a desemnat ca autoritate primitoare Ministerul Justiţiei;

-ţine evidenţa mandatelor europene de arestare emise sau primite de autorităţile judiciare române, în scopuri statistice;

-îndeplineşte orice altă atribuţie stabilită prin lege menită a asista şi sprijini autorităţile judiciare române în emiterea şi executarea mandatelor europene de arestare.

  • Alte articole de acelasi autor:

-La data de 16 februarie Curtea Constitutionala a Romaniei a declarat neconstitutionale dispozitiile procesual penale privind masurile educative neprivative de libertate si punerea in executare a mandatului de supraveghere tehnica;

Asigurarea de raspundere civila in noul Cod civi;

LIPSA CONSIMTAMANTULUI ASOCIAT UNIC-PERSOANA JURIDICA

Cabinet avocat Tudor Ion

Responsabilitate, professionalism, loialitate fata de client

www.avocat-tudor.ro

0724260393

 

 

 

 


Ce trebuie cunoscut in legatura cu infractiunea de santaj

Ce trebuie cunoscut in legatura cu infractiunea de santaj

Şantajul ca infractiune este prevazut in art. 207 Cod penal si consta in constrângerea unei persoane să dea, să facă, să nu facă sau să sufere ceva,în scopul de a dobândi în mod injust un folos nepatrimonial, pentru sine ori pentru altul. Se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani.

Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează ameninţarea cu darea în vileag a unei fapte reale sau imaginare, compromiţătoare pentru persoana ameninţată ori pentru un membru de familie al acesteia, în scopul prevăzut în alin. (1).

Dacă faptele prevăzute în alin. (1) şi alin. (2) au fost comise în scopul de a dobândi în mod injust un folos patrimonial, pentru sine sau pentru altul, pedeapsa este închisoarea de la 2 la 7 ani.

Din examinarea aceluiasi articol se poate constata ca pentru existenta infractiunii faptuitorul:

-exercita o acţiune de constrângere a unei persoane fizice-in multe cazuri aceasta are loc prin violenţă şi ameninţare-să dea, să facă, să nu dea, să nu facă,să sufere ceva.

De mentionat insa ca actele de constrângere trebuie să creeze o stare de temere, de intimidare a persoanei vătămate, astfel incat victima infractiunii de santaj sa nu mai poată reacţiona şi opune rezistenţa.

– a da ceva are semnificatia de a remite un bun, suma de bani, să facă înseamnă să aibă o anumită conduită, să acţioneze într-un anumit fel;

-sa nu dea înseamnă să nu predea un bun;

-să nu facă inseamna omisiunea de a adopta un anumit comportament sau de a acţiona într-un anumit fel;

-să sufere ceva reprezinta suportarea unui prejudiciu patrimonial sau nepatrimonial. Urmarea este ca se produce o îngrădire a libertăţii psihice a persoanei vătămate de a acţiona conform voinţei acesteia.

In literatura juridica se da ca exemplu pentru infractiunea de santaj fapta inculpatului de a constrânge persoana vătămată, prin ameninţarea cu moartea a sa şi a membrilor familiei sale, să îi dea o sumă de bani, în scopul de a dobândi în mod injust această sumă de bani

In cazul nfractiunii de santaj se cer indeplinite urmatoarele conditii:

-exercitarea unei constrângeri cu scopul ca persoana vătămată să dea, să facă, să nu facă sau să sufere ceva;

-fapta se comite pentru a dobândi în mod injust un folos, pentru sine sau pentru altul;

-constrângerea să se facă prin ameninţarea cu darea în vileag a unei fapte reale sau imaginare, compromiţătoare pentru persoana ameninţată, soţul sau o rudă apropiată;

-amenintarea  să vizeze producerea unui rău viitor.

  • Alte articole de acelasi autor:

Ce trebuie cunoscut despre efectele pe care le produce divortul asupra relatiilor dintre fostii soti;

Conditiile in care este angajata raspunderea administratorului fata de Societatea Comerciala;

-Ce infractiuni contra securitatii nationale prevede Codul penal;

-In ce situatii se aplica răspunderea pentru prejudiciile cauzate de lucruri;

Persoana retinuta in flagrant, cercetata pentru infractiunile de acces ilegal la un sistem informatic si efectuarea de operaţiuni financiare în mod fraudulos fiind surprinsa ca efectua operatiuni cu carduri falsificate.

 

Cabinet avocat Tudor Ion

Responsabilitate, profesionalism, loialitate fata de client

www.avocat-tudor.ro

0724260393

 

 

 

 

 


Care sunt ultimele dispozitii privind caracteristicile pe care trebuie sa le aiba echipamentele informatice ce pot fi primite, cumpărate, păstrate şi folosite de către deţinuţi

Care sunt ultimele dispozitii privind caracteristicile pe care trebuie sa le aiba echipamentele informatice ce pot fi primite, cumpărate, păstrate şi folosite de către deţinuţi

Imagini pentru imagini detinuti

Pentru a putea fi primite, cumpărate, păstrate şi folosite în cadrul locului de deţinere de către un deţinut, echipamentele informatice trebuie să aiba licenta valabila si sa îndeplinească anumite caracteristici tehnice.

In scopul de a se determina fizic dacă echipamentele informatice corespund cerinţelor de mai jos, acestea se demontează la sediul penitenciarului de catre un specialist IT.

 

Stabilirea caracteristicilor echipamentelor informatice ce pot fi primite, cumpărate, păstrate şi folosite de către deţinuţi este reglementata de Decizia 952/2017 Administratiei Nationale a Penitenciarelor publicată  În  Monitorul Oficial nr.584 din 21 iulie a.c. ,al carui continut este urmatorul:

Art. 1.

(1) Se stabilesc caracteristicile echipamentelor informatice ce pot fi primite, cumpărate, păstrate şi folosite de către deţinuţi.

(2) In condiţiile prezentei decizii, echipamentele de tehnologia informaţiei care pot fi primite, cumpărate, păstrate şi folosite de către deţinuţi sunt laptopuri sau calculatoare electronice de tip desktop şi minitower, cu sisteme de operare şi produse software instalate pe bază de licenţe valabile, denumite în continuare echipamente informatice.

(3) Deţinuţii nu pot deţine simultan două sau mai multe echipamente informatice.

Art. 2.

(1) Pentru a putea fi primite, cumpărate, păstrate şi folosite în cadrul locului de deţinere de către un deţinut, echipamentele informatice trebuie să îndeplinească anumite caracteristici tehnice, stabilite prin prezenta decizie.

(2) Configuraţia hardware maximală permisă trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:

  1. a) unitate centrală care are în componenţă cel mult câte un dispozitiv din următoarele: placă de bază, procesor, dispozitiv intern de stocare a datelor de tip hard disc (HDD) sau solid – state drive (SSD), disc optic (CD/DVD – ROM), placă de sunet (integrată pe placa de bază), placă video (integrată pe placa de bază), sursă de alimentare şi carcasă, excepţie făcând memoria RAM, în sensul că pot exista unul sau mai multe module în dotarea calculatorului;
  2. b) monitor LCD sau LED cu diagonala de maximum 24 inch (format 16/9);
  3. c) tastatură cu conector PS 2 şi mouse cu conector PS 2, pentru calculatoarele de tip desktop sau touchpad integrat, pentru laptopuri;
  4. d) acces nerestricţionat la BIOS;
  5. e) porturile USB existente să fie prevăzute cu posibilitatea, implementată de producătorul echipamentului, de a fi dezactivate din BIOS, urmând a fi sigilate vizibil;
  6. f) plăcile de reţea integrate precum LAN sau Wireless, dacă există, să fie prevăzute cu posibilitatea, implementată de producătorul echipamentului, de a fi dezactivate din BIOS, placa de reţea LAN urmând a fi sigilată vizibil;
  7. g) modulele de comunicaţie Bluetooth, dacă există, să fie prevăzute cu posibilitatea, implementată de producătorul echipamentului, de a fi dezactivate din BIOS;
  8. h) să nu conţină vreun dispozitiv care să permită calculatorului să comunice cu alt calculator prin intermediul liniilor telefonice analogice standard;
  9. i) să nu conţină socluri de comunicaţie mobilă de tip GSM, precum slot tip SIM, sau orice alt tip de comunicaţie fără fir;
  10. j) BIOS-ul existent pe placa de bază trebuie să permită configurarea şi dezactivarea componentelor şi porturilor amplasate pe aceasta, altele decât cele specificate la lit. e), h) şi i).

(3) Configuraţia software permisă cuprinde următoarele elemente:

  1. a) sistem de operare cu interfaţă în limba română sau engleză, preinstalat, aflat în oferta comercială curentă a producătorului;
  2. b) driverele dispozitivelor hardware, ce intră în componenţa calculatorului sau laptopului, furnizate de producător şi preinstalate.

Art. 3.

Sunt interzise primirea, cumpărarea, păstrarea şi folosirea echipamentelor informatice sau a software-urilor care:

  1. a) au ca destinaţie comunicaţia, fir sau radio, cu orice alt tip de echipament;
  2. b) au ca funcţie inscripţionarea sau copierea de date, în format electronic, şi nu permit dezactivarea acestora din BIOS, altele decât dispozitivul intern de stocare;
  3. c) nu permit dezactivarea unor componente sau funcţii ce contravin prevederilor legale privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate, precum componentele care realizează captura şi înregistrarea de sunet, imagine;
  4. d) nu sunt însoţite de licenţa de utilizare în condiţiile prevăzute de Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, cu modificările şi completările ulterioare;
  5. e) permit accesarea internetului, a căsuţelor poştale electronice sau a altor echipamente şi dispozitive electronice;
  6. f) permit crearea şi stocarea de informaţii parolate ori criptate, altele decât cele native ale sistemului de operare;
  7. g) constituie suporturi de păstrare a cheii pentru informaţiile criptate;
  8. h) permit accesul la funcţii şi capabilităţi de configurare a sistemului de operare şi mediului de lucru, altele decât cele native ale sistemului de operare.

Art. 4.

(1) Pentru a determina fizic dacă echipamentele informatice corespund cerinţelor prevăzute la art. 2 şi 3, acestea se demontează la sediul penitenciarului, în prezenţa responsabilului de la sectorul vizită, a specialistului IT şi a deţinutului.

(2) Demontarea şi montarea se efectuează de către personal specializat, autorizat de către vânzător, a cărui prezenţă la sediul penitenciarului se asigură prin grija persoanei private de libertate. Costurile aferente operaţiunilor de demontare şi montare sunt suportate de persoana privată de libertate sau, după caz, de către membrii de familie, aparţinători sau alte persoane.

(3) Dacă echipamentele informatice corespund cerinţelor prevăzute la art. 2 şi 3, înainte de punerea la dispoziţia deţinutului, personalul de specialitate IT din unitate procedează astfel:

  1. a) resetează parola de administrator din BIOS. Noua parolă nu se comunică persoanei condamnate şi se păstrează în plic sigilat;
  2. b) pentru calculatoarele care au integrate pe placa de bază componente care nu sunt acceptate, procedează la dezactivarea acestora, inclusiv a porturilor de comunicaţie cu perifericele;
  3. c) dezactivează, dacă sunt prezente, componentele ce contravin prevederilor legale privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate;
  4. d) stabileşte doar drepturi de utilizator pentru contul de conectare la sistem a persoanei condamnate;
  5. e) sigilează echipamentul informatic, printr-o bandă adezivă, în prezenţa persoanei condamnate, orice altă formă adiţională de sigilare nefiind interzisă, cu excepţia aceleia care ar deteriora echipamentul;
  6. f) predă echipamentul informatic agentului tehnic din cadrul sectorului Reintegrare socială.

Art. 5.

(1) Personalul care răspunde de activitatea deţinuţilor cu prilejul utilizării echipamentelor informatice verifică integritatea fizică a sigiliilor şi a echipamentelor atât la începerea, cât şi la terminarea activităţii şi consemnează aceasta într-un registru.

(2) În cazul în care se constată faptul că sigiliul este rupt sau deteriorat, echipamentul se retrage la magazie şi se verifică eventualele modificări de orice tip şi se retrage deţinutului dreptul de a continua activitatea cu acel echipament.

Art. 6.

(1) Personalului de specialitate IT din unitate îi este interzis să intervină asupra echipamentelor informatice ale deţinutului, în vederea evaluării sau remedierii defecţiunilor constatate.

(2) În cazul în care deţinutul reclamă defecţiuni la elementele periferice ale echipamentelor informatice, aşa cum sunt prevăzute la art. 2 alin. (2) lit. b) şi c), acestea sunt preluate şi se depun la magazia unităţii, urmând ca deţinutul să iniţieze demersurile necesare înlocuirii sau remedierii defecţiunii, în cel mai scurt timp, de către membrii de familie, aparţinători sau alte persoane anume desemnate. În cazul laptopurilor se preia întregul echipament.

(3) În cazul în care deţinutul reclamă defecţiuni la componentele echipamentelor informatice prevăzute la art. 2 alin. (2) lit. a), echipamentele informatice sunt preluate şi se depun la magazia unităţii, urmând ca deţinutul să iniţieze demersurile necesare predării, în cel mai scurt timp, către membrii de familie, aparţinători sau alte persoane anume desemnate.

Art. 7.

La predarea echipamentelor informatice către membrii de familie, aparţinători sau alte persoane ori la liberarea deţinutului, se şterge parola de BIOS.

Art. 8.

(1) Prezenta decizie se aplică deţinuţilor şi persoanelor internate din unităţile subordonate Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor.

(2) Administraţia Naţională a Penitenciarelor şi unităţile subordonate duc la îndeplinire prevederile prezentei decizii.

Art. 9.

La data intrării în vigoare a prezentei decizii, orice alte dispoziţii contrare se abrogă.

Alte articole de acelasi autor:

Ce prevede Regulamentul de organizare şi funcţionare a comisiei de monitorizare şi competenţă profesională pentru cazurile de malpraxis;

Care sunt criteriile de stabilire a daunelor morale in cazul unui accident cu mai multe victime;

– -Avocat infractiuni contra sigurantei si integritatii sistemelor informatice,

-In ce situatii conflictul de interese este apreciat ca fiind infractiune;

– In ce constau neregula si frauda in utilizarea fondurilor europene;

Contestatia in anulare in noul Cod de procedura civila;

Legea 217/2003 pentru prevenirea si combaterea violentei in familie, conform avocat dreptul familiei, republicata in anul 2014.

www.avocat-tudor.ro

0724260393


La ce moment unei persoane i se atribuie calitatea de suspect in procesul penal

 

La ce moment unei persoane i se atribuie calitatea de suspect in procesul penal

Imagini pentru imagini suspect penal

Pe parcursul procesului penal, corespunzator unui anumit stadiu procesual, persoanei supuse cercetarii i se atribuite diferite calităţi, iar in functie de acestea,in mod corespunzator, drepturi şi obligaţii.

 

Astfel, conform art. 77 CPP, persoana cu privire la care, din datele şi probele existente în cauză, rezultă bănuiala rezonabilă că a săvârşit o faptă prevăzută de legea penală se numeşte suspect.

De mentionat insa ca desi suspectul nu este parte în procesul penal, are un rol important în desfăşurarea urmăririi penale.

 

De asemenea, art. 305 alin. (3) C.proc.pen. dispune cu privire la condiţiile care trebuiesc îndeplinite pentru a se dobândi calităţea de suspect:

-dacă din datele şi probele existente în cauză rezultă indicii rezonabile că o anumită persoană a săvârşit fapta pentru care s-a început urmărirea penală, procurorul dispune ca urmărirea penală să se efectueze în continuare faţă de aceasta, care dobândeşte calitatea de suspect.

 

  • Care sunt etapele privind atribuirea calitatii de suspect

Imagini pentru imagini suspect penal

In concret, aceste etape rezulta din prevederile Codului de procedura penala, Capitolul IV, intitulat “Efectuarea urmariri penale”, Sectiunea 1, “Desfasurarea urmaririi penale’, art. 305.

Astfel, in ce priveste inceperea urmăririi penale se dispun urmatoarele:

-când actul de sesizare îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege şi se constată că nu există vreunul dintre cazurile care împiedică exercitarea acţiunii penale prevăzute la art. 16 alin. (1), organul de urmărire penală dispune începerea urmăririi penale cu privire la faptă.

-inceperea urmăririi penale se dispune prin ordonanţă care cuprinde, după caz, menţiunile prevăzute la art. 286 alin. (2) lit. a)-c) şi g).

-când din datele şi probele existente în cauză rezultă indicii rezonabile că o anumită persoană a săvârşit fapta pentru care s-a început urmărirea penală, procurorul dispune ca urmărirea penală să se efectueze în continuare faţă de aceasta, care dobândeşte calitatea de suspect.

-faţă de persoanele pentru care urmărirea penală este condiţionată de obţinerea unei autorizaţii prealabile sau de îndeplinirea unei alte condiţii prealabile, efectuarea urmăririi penale se poate dispune numai după obţinerea autorizaţiei ori după îndeplinirea condiţiei.

 

Fata de cele mai sus aratate este de mentionat ca, despre persoana care se presupune ca a săvârşit o infracţiune, în Codul de procedură penală există nu numai mentiuni privind calitatea de suspect ci si si menţiuni privind calitatea de făptuitor, asa cum sunt urmatoarele:

-plângerea sau denunţul trebuie să cuprindă indicarea făptuitorului, dacă este cunoscut (art. 289 alin. (2), art. 290 alin. (2) C.proc.pen.;

-în cazul utilizării investigatorilor sub acoperire, autorizarea folosirii acestora se poate dispune de procuror dacă probele, localizarea şi identificarea făptuitorului, suspectului ori inculpatului nu ar putea fi obţinută în alt mod (art. 148 Cod proc.pen.

 

 

In ce priveste momentul atribuirii calitatii de suspect, urmeaza ca organul de cercetare penala sa analizeze probele administrate si in functie de acestea sa stabileasca daca sunt indeplinite sau nu condiţiile prevăzute de lege.

 

  • Ce drepturi are suspectul   

Imagini pentru imagini suspect penal

Acestea rezulta din dispozitiile art. 78 care arata ca suspectul are drepturile prevăzute de lege pentru inculpat, dacă legea nu dispune altfel.

In consecinta, din dispozitiile art. 83 Cod proc.pen vor rezulta drepturile suspectului, acestea fiind urmatoarele:

-dreptul de a nu da nicio declaraţie pe parcursul procesului penal, atrăgându-i-seatenţia că, dacă refuză să dea declaraţii, nu va suferi nicio consecinţă defavorabilă, iar dacă va da declaraţii, acestea vor putea fi folosite ca mijloace de probă împotriva sa

-dreptul de a fi informat cu privire la fapta pentru care este cercetat şi încadrareajuridică a acesteia;

-dreptul de a consulta dosarul, în condiţiile legii;

-dreptul de a avea un avocat ales, iar dacă nu îşi desemnează unul, în cazurilede asistenţă obligatorie, dreptul de a i se desemna un avocat din oficiu;

-dreptul de a propune administrarea de probe în condiţiile prevăzute de lege,de a ridica excepţii şi de a pune concluzii;

-dreptul de a formula orice alte cereri ce ţin de soluţionarea laturii penale şicivile a cauzei;

-dreptul de a beneficia în mod gratuit de un interpret atunci când nu înţelege,nu se exprimă bine sau nu poate comunica în limba română;

– dreptul de a apela la un mediator, în cazurile permise de lege;i) dreptul de a fi informat cu privire la drepturile sale;

-alte drepturi prevăzute de lege.

 

  • Care sunt diferentele de tratament procesual intre suspect si inculpat

 

Exista anumite limitari ale drepturilor procesuale ale suspectului, astfel:

-legea procesual penala nu prevede  pentru suspect, spre deosebire de inculpat, anumite drepturi procesuale. In acest sens este încheierea acordului de recunoaştere a vinovăţiei care poate fi facuta doar de inculpat.

-fata de suspect nu se poate dispune  masura arestatrii preventive, arestarii la domiciliu, măsurile controlului judiciar şi controlului judiciar pe cauţiune;

 

Alte articole de acelasi autor:

Ce prevede Ordinul nr. 1343/2006 din 06/11/2006 pentru aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a comisiei de monitorizare şi competenţă profesională pentru cazurile de malpraxis.

De ce este necesara modernizarea metodei de efectuare a anchetei psihosociale in cazul stabilirii conditiilor exercitarii autoritatii parintesti de catre instanta de tutela;

Ce avantaje prezinta solicitarea de despagubiri accidente in cadrul procesului penal;

In ce conditii revine unei persoane raspunderea pentru fapta proprie.

www.avocat-tudor.ro

0724260393