In ce situatii Jandarmeria are dreptul sa foloseasca armamentul din dotare si mijloacele de imobilizare in contextul implinirii unui an de la protestele din 10 august

In ce situatii Jandarmeria are dreptul sa foloseasca armamentul din dotare si mijloacele de imobilizare in contextul implinirii unui an de la protestele din 10 august

In contextul in care la implinirea unui an de la protestele din 10 august unele surse anunta noi proteste, poate fi util sa se cunoasca ce drepturi si ce obligatii au jandarmii aflati in misiune.
Se cunoaste ca,ulterior protestelor unele organisme europene si lideri au primit din partea romanilor mii de plangeri impotriva jandarmilor, privind violentele de la protestul diasporei din 10 august 2018.
De asemenea,in tara se efectueaza anchete penale privind persoane care
au participat la proteste dar si jandarmi.

• Ce atributii are Jandarmeria Romana

Pentru analizarea subiectului de fata sunt necesare referiri la atributiile Jandarmeriei Romane.
Astfel,in Legea nr.550/2004 se arata ca,Jandarmeria Romana, prin structurile sale specializate aparara prin mijloacele şi metodele prevãzute de lege, viata, integritatea corporalã şi libertatea persoanei, proprietatea publica şi privatã, interesele legitime ale cetãţenilor, ale comunitãţii şi ale statului.

De asemenea,executa misiuni de asigurare a ordinii publice cu ocazia mitingurilor, marsurilor, demonstratiilor, procesiunilor, acţiunilor de pichetare, acţiunilor promotionale, comerciale,manifestãrilor cultural artistice, sportive, religioase, comemorative, precum şi a altor asemenea activitãţi care se desfãşoarã în spaţiul public şi care implica aglomerari de persoane; executa misiuni de restabilire a ordinii publice când aceasta a fost tulburata prin orice fel de acţiuni sau fapte care contravin legilor în vigoare.

In mod evident ca,in executarea unora dintre aceste atibutiii,jandarmii sunt supusi unor riscuri,astfel ca legea le confera anumite drepturi privind modul cum sa actioneze.
Relavant sub aspectul riscurilor la care sunt supusi, este modul in care instanta de judecata s-a pronuntat asupra gradului de pericol al faptei comise de un inculpat, suporter al unei echipe de fotbal. Acesta a aruncat cu un scaun cu picior metalic spre un jandarm si l-a lovit in cap,fapta pentru care a fost arestat preventiv si se desfasoara ancheta penala.

In motivare,instanta arata ca gravitatea faptei este evidenta si se desprinde atat din norma de incriminare cat si din modalitatea de comitere a faptei suporterului echipei de fotbal,constand in aruncarea unui obiect deosebit de contondent,scaun cu picior metalic in greutate de 10-15 kg,intr-un loc plin de persoane,cu forta si inspre grupul de jandarmi aflati in misiune.

Consecintele faptei,respectiv,lovirea unuia dintre jandarmi intr-o zona vitala-cap si cauzarea de vatamari corporale ce au necesitat 45-50 de zile ingrijiri medicale,nepunerea in primejdiei a vietii fiind rezultatul sansei si nu vreunei activitati a inculpatului care,prin modalitatea in care a desfasurat atacul,si-a asumat practic orice consecinte,inclusiv aceea a pierderii de vieti omenesti.
La fel de relevante sub acest aspect sunt agresiunile impotriva jandarmilor de la protestele din 10 august 2018.

In mod corespunzator,atunci cand sunt in misiune jandarmii trebuie sa respecte obligatiile prevazute de lege.
Se cunoaste ca procurorii militari de la Parchetul General au formulat acuzatii in dosarul privind violentele de la protestul din 10 august 2018 pentru infractiunile de complicitate la abuz in serviciu si complicitate la participatie improprie la purtare abuziva. Au fost si acuzatii de acte de violenta nejustificate inclusiv impotriva copiilor.

• ce drepturi si obligatii au jandarmii.

In acest sens,in Legea nr.550/2004 se arata ca,in realizarea atribuţiilor ce îi revin, potrivit legii, personalul militar al Jandarmeriei Române este învestit cu exerciţiul autorităţii publice.

În exercitarea atribuţiilor ce îi revin, personalul militar al Jandarmeriei Romane are următoarele drepturi şi obligaţii:
a) să acorde sprijin persoanelor cu funcţii ce implică exerciţiul autorităţii publice, dacă acestea întâmpină rezistenţă fizică în executarea sarcinilor de serviciu;
b) să legitimeze orice persoană când există indicii temeinice că a săvârşit, săvârşeşte sau se pregăteşte să săvârşească o faptă ce constituie infracţiune ori contravenţie, precum şi persoanele care solicită intrarea într-un perimetru legal restricţionat;
c) să folosească, cu acordul proprietarului sau deţinătorului, orice mijloace de transport şi telecomunicaţii, proprietate publică sau privată, cu excepţia celor aparţinând corpului diplomatic, pentru luarea unor măsuri legale ce nu suferă amânare şi care nu pot fi duse la îndeplinire altfel. Cheltuielile ocazionate în astfel de împrejurări vor fi achitate ulterior, la cererea proprietarilor, şi vor fi suportate din fondurile unităţilor de jandarmi sau, după caz, de către persoanele care au determinat intervenţia;
d) să circule gratuit, pe baza legitimaţiei de serviciu, cu mijloacele de transport în comun, pentru executarea unor misiuni care nu pot fi îndeplinite altfel;

e) să solicite sprijinul cetăţenilor pentru urmărirea, prinderea, imobilizarea şi luarea măsurilor legale împotriva persoanelor care au comis infracţiuni;
f) să aplice măsura ridicării în vederea confiscării obiectelor periculoase, substanţelor sau armelor deţinute fără drept sau care pot pune în pericol viaţa ori integritatea fizică a jandarmului sau a altor persoane, măsura şi descrierea bunurilor ridicate fiind menţionate în procesul-verbal de constatare.

În exercitarea atribuţiilor, personalul militar al Jandarmeriei Române are dreptul să efectueze control corporal preventiv asupra persoanei şi bagajului acesteia, în următoarele situaţii:
a) există indicii clare că s-a săvârşit, se săvârşeşte sau se pregăteşte săvârşirea unei infracţiuni;
b) persoana se află în stare de inconştienţă şi este necesară identificarea acesteia;
c) persoana participă la manifestări publice sau în alte locuri în care este interzis accesul cu arme, produse ori substanţe periculoase.

Pentru îndeplinirea atribuţiilor şi misiunilor specifice, personalul Jandarmeriei Romane are dreptul să folosească forţa, mijloacele din dotare şi armamentul, în condiţiile legii.
În exercitarea atribuţiilor de serviciu, personalul militar al Jandarmeriei Române este obligat să îşi facă cunoscută calitatea şi să prezinte insigna sau legitimaţia de serviciu, după caz, cu excepţia situaţiilor în care rezultatul intervenţiei sau siguranţa ulterioară a acestuia ar fi periclitată.

În îndeplinirea atribuţiilor de serviciu, personalul militar al Jandarmeriei Române foloseşte armamentul din dotare cu muniţia aferentă, veste antiglonţ, scuturi de protecţie, căşti cu vizor, bastoane de cauciuc sau tompfe, bastoane cu energie electrostatică, dispozitive cu substanţe iritant lacrimogene, arme albe, jeturi de apă sau coloranţi, arme cu glonţ de cauciuc sau coloranţi, cătuşe, cai şi câini de serviciu, dispozitive sonore şi luminoase, mijloace blindate, lucrări şi mijloace genistice, precum şi orice mijloace de protecţie şi de imobilizare aflate în dotare, în următoarele situaţii:

a) pentru împiedicarea şi neutralizarea acţiunilor agresive ale persoanelor care tulbură grav ordinea publică, acţiuni ce nu au putut fi înlăturate sau anihilate prin utilizarea altor mijloace legale;
b) împotriva celor care pătrund fără drept în sediile autorităţilor publice sau ale altor instituţii de interes public ori privat şi care, avertizaţi şi somaţi, au refuzat să părăsească de îndată aceste sedii, precum şi împotriva grupurilor organizate care împiedică desfăşurarea normală a activităţii pe căile de comunicaţii, în locurile publice şi în alte obiective importante;
c) pentru imobilizarea persoanelor sau a grupurilor de persoane care provoacă dezordine şi întreprind acţiuni ce pun în pericol viaţa, integritatea corporală sau sănătatea persoanelor, proprietatea publică sau privată, ultragiază forţele de ordine sau alte persoane învestite cu funcţii ce implică exerciţiul autorităţii publice ori tulbură grav ordinea publică, prin acte de violenta.
• Alte articole de acelasi autor:
-Cum vor fi sanctionate contraventiile constatate prin radar conform ultimelor modificari ale Codului rutier;
-Ce neregularitate a procesului verbal de contraventie rutiera se poate invoca in instanta conform ultimei hotarari a instantei supreme publicate recent in Monitorul Oficial;
–Ce masuri trebuiesc intreprinse daca ti-a fost avariata masina;
–Ce avantaje prezinta solicitarea de despagubiri accidente in cadrul procesului penal;
–Actiunea in despagubire dintr-un contract de asigurare nu poate fi respinsa doar pentru motivul ca asiguratul nu a reclamat evenimentul in termenul prevazut in contract;
–Ce prevede Ordinul nr.1343/2006 din 06/11/2006 pentru aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a comisiei de monitorizare şi competenţă profesională pentru cazurile de malpraxis.
-In ce situatii autoritatea parinteasca este exercitata dupa divort doar de catre un parinte.
-Preeminenta conventiei europene a drepturilor omului in dreptul intern roman;
-Infractiuni informatice;
-Ce nu trebuie sa omiteti in cererea de chemare in judecata prin care contestati un act administrativ fiscal;
-Cum solicitati audierea ca martori a rudelor in cazul contraventiilor la regimul circulatiei rutiere;
-Din ce motive DNA s-a sesizat din oficiu cu privire la infractiunea de favorizarea faptuitorului in cazul persoanelor condamnate care apar ca autori de lucrări științifice;
–In ce conditii asiguratorul raspunde pentru repararea prejudiciului cauzat prin accident;
-Ce inseamna un avocat in Uniunea Europeana;
-Conditiile in care este angajata raspunderea administratorului fata de Societatea Comerciala;
–Criterile pe baza carora daunele morale sunt apreciate de Inalta Curte de
Casatie si Justitie acordarea daunelor morale in cazul unui prejudiciu de imagine;
Cabinet avocat Tudor Ion
Responsabilitate,profesionalism,loialitate fata de client;
www.avocat-tudor.ro
0724260393
avocat_tudorion@yahoo.com


In ce conditii chiar si tolerarea consumului illicit de droguri intr-un spatiu pus la dispozitie constituie infractiunea prevazuta de art.5 din Legea nr.143/2000

In ce conditii chiar si tolerarea consumului illicit de droguri intr-un spatiu pus la dispozitie constituie infractiunea prevazuta de art.5 din Legea nr.143/2000

In practica instantelor au existat cazuri in care au fost cercetate persoane ce pun la dispozitie anumite spatii pentru intalnirea unor persoane, care sa consume impreuna droguri sau doar tolereaza astfel de activitati in spatiile ce le apartin.
Totodata,persoanele consumatoare de droguri cunosc despre existenta unor astfel de spatii,in care pot consuma droguri si le frecventeaza pentru a se droga in comun.
Spatiile respective pot sa fie puse la dispozitia consumatorilor cu stiinta de catre persoana care le detine sau intretine sau doar ca aceasta activitate sa fie tolerata pentru intalnirile consumatorilor de droguri.

Legea penala romana descurajeaza si pedepseste consumul organizat de droguri de catre mai multe persoane in acelasi loc.
De aceea,intr-un asemenea caz,persoanele care acorda folosinta spatiilor in vederea consumului illicit de droguri pot sa cada sub incidenta art.5 din Legea nr.143/200 si sa fie cercetate pentru savarsirea infractiunii de organizaresi tolerare a consumului illicit de droguri.
In literatura juridica s-a aratat ca organizarea consumului de droguri pentru public este o fapta extrem de grava,deoarece incalca interdictia consumului de droguri si contribuie la raspandirea flagelului toxicomaniei.

• In ce consta infractiunea
Infractiunea consta in punerea la dispoziţie, cu ştiinţă, cu orice titlu, a unui local, a unei locuinţe sau a oricărui alt loc amenajat, în care are acces publicul, pentru consumul ilicit de droguri ori tolerarea consumului ilicit în asemenea locuri.
Sanctiunea este închisoare de la 3 la 10 ani şi interzicerea unor drepturi.

• Care sunt modalitatile si formele de comitere a infractiunii
Din analiza continutului acestei infractiuni se observa ca poate fi comisa in urmatoarele modalitati:
-printr-o actiune,de a pune la dispozitia publicului un local,o locuinta sau un loc amenajat pentru consumul illicit de droguri.
-prin omisiune,tolerarea consumului illicit de droguri in locurile mai sus aratate.
In mod concret,prin aceste acte materiale unele persoane au posibilitatea de a folosi locurile mentionate in vederea consumului illicit de droguri.

• Ce conditii sunt necesare pentru existenta infractiunii
-sa se puna la dispozitieun spatiu,iar cel care-l detine sa stie ca cei care-l frecventeaza consuma droguri;
-in spatiile puse la dispozitie sa se intalneasca mai multe persoane care cunosc ca locatia respectiva este destinata consumului de droguri.

Este important de retinut ca,asa cum s-a aratat in literatura de specialitate, fapta constand in intalnirile intamplatoare dintre consumatorii de droguri, prin rotatie,la locuinta fiecaruia dintre ei,nu intruneste elementele constitutive ale infractiunii prevazute de art.5 din Legea nr.143/2000.

-persoanele care frecventeaza locatia pusa la dispozitie trebuie sa fie consumatoare de droguri.
-spatiile sa fie puse la dispozitie cu stiinta si pentru consumul illicit de droguri.
• Alte articole de acelasi autor:
-Ce neregularitate a procesului verbal de contraventie rutiera se poate invoca in instanta conform ultimei hotarari a instantei supreme publicate recent in Monitorul Oficial
–Persoana retinuta in flagrant, cercetata pentru infractiunile de acces ilegal la un sistem informatic si efectuarea de operaţiuni financiare în mod fraudulos fiind surprinsa ca efectua operatiuni cu carduri falsificate;
–Ce a avut in vedere I.C.C.J cand a dispus încetarea procesului penal pentru infracţiunea de nerespectarea măsurilor privind încredinţarea minorului ca urmare a împăcării părţilor.
-In ce conditii in cazul cererii de divort din culpa exclusiva a paratului acesta poate fi obligat la plata unei prestatii compensatorii sub forma unei rente viagere;
–Cum solicitati audierea ca martori a rudelor in cazul contraventiilor la regimul circulatiei rutiere;
-Din ce motive DNA s-a sesizat din oficiu cu privire la infractiunea de favorizarea faptuitorului in cazul persoanelor condamnate care apar ca autori de lucrări științifice;
–In ce conditii asiguratorul raspunde pentru repararea prejudiciului cauzat prin accident;
– Ce inseamna un avocat in Uniunea Europeana;
–Conditiile in care este angajata raspunderea administratorului fata de Societatea Comerciala;
–Criterile pe baza carora daunele morale sunt apreciate de Inalta Curte de Casatie si Justitie acordarea daunelor morale in cazul unui prejudiciu de imagine.
Cabinet avocat Tudor Ion
Responsabilitate, profesionalism,loialitate fata de client.
www.avocat-tudor.ro
0724260393
avocat_tudorion@yahoo.com


Daca sunteti audiat intr-un dosar penal,dupa ce reguli se face ascultarea,se pun intrebari,raspunsul si consemnarea declaratiei

Daca sunteti audiat intr-un dosar penal,dupa ce reguli se face ascultarea,se pun intrebari,raspunsul si consemnarea declaratiei
Daca sunteti audiat intr-un dosar penal,dupa ce reguli se face ascultarea,se pun intrebari,raspunsul si consemnarea declaratiei

Ca avocat drept penal Bucuresti cunosc ca audierea persoanelor in cursul procesului penal se face cu respectarea anumitor reguli.
Acestea pot fi reguli generale si speciale si in cazul in care nu se respecta,probele obtinute pot fi excluse din probatoriu.
Poate ca ati auzit cazuri in care la audierea unei persoane s-au folosit constrangeri,s-a sugerat raspunsul convenabil anchetatorului,consemnarea s-a facut prin inserarea unor cuvinte care nu apartineau celui ascultat, acesta nu le cunostea semnificatia juridica,dar le-a acceptat datorita emotiilor,nu a fost respectat timpul legal in care se face audierea sau alte asemenea nelegalitati.

O regula in ce priveste ascultarea si administrarea probelor este cea a principiului loialitatii administrarii probelor. Conform acesteia,este oprit a se întrebuinţa violenţe, ameninţări ori alte mijloace de constrângere, precum şi promisiuni sau îndemnuri în scopul de a se obţine probe.
Nu pot fi folosite metode sau tehnici de ascultare care afectează capacitatea persoanei de a-şi aminti şi de a relata în mod conştient şi voluntar faptele care constituie obiectul probei, interdicţia se aplică chiar dacă persoana ascultată îşi dă consimţământul la utilizarea unei asemenea metode sau tehnici de ascultare.
Este interzis organelor judiciare penale sau altor persoane care acţionează pentru acestea să provoace o persoană să săvârşească ori să continue săvârşirea unei fapte penale, în scopul obţinerii unei probe.

O alta regula este ca,atunci cand persoana audiata nu intelege limba romana,regula generala este ca audierea se face prin interpret desemnat de organul judiciar sau ales de parti.

Regulile speciale privind ascultarea rezulta din continutul art.106 Cod procedura penala,acestea fiind urmatoarele:
-dacă, în timpul audierii unei persoane, aceasta prezintă semne vizibile de oboseală excesivă sau simptomele unei boli care îi afectează capacitatea fizică ori psihică de a participa la ascultare, organul judiciar dispune întreruperea ascultării şi, dacă este cazul, ia măsuri pentru ca persoana să fie consultată de un medic.
-persoana aflată în detenţie poate fi audiată la locul de deţinere prin videoconferinţă, în cazuri excepţionale şi dacă organul judiciar apreciază că aceasta nu aduce atingere bunei desfăşurări a procesului ori drepturilor şi intereselor părţilor.
În cazul cand persoana audiata se afla in detentie sau în vreuna dintre situaţiile prevăzute la art. 90,ascultarea nu poate avea loc decât în prezenţa avocatului la locul de deţinere.

Precizam ca art.90 se refera la cazurile cand asistenta juridica este obligatorie,acestea fiind urmatoarele:
a) când suspectul sau inculpatul este minor, internat într-un centru de detenţie ori într-un centru educativ, când este reţinut sau arestat, chiar în altă cauză, când faţă de acesta a fost dispusă măsura de siguranţă a internării medicale, chiar în altă cauză, precum şi în alte cazuri prevăzute de lege;
b) în cazul în care organul judiciar apreciază că suspectul ori inculpatul nu şi-ar putea face singur apărarea;
c) în cursul judecăţii în cauzele în care legea prevede pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa detenţiunii pe viaţă sau pedeapsa închisorii mai mare de 5 ani.

Ascultarea suspectului si inculpatului reprezinta momente importante in desfasurarea procesului penal pentru ca aceste persoane cunosc cel mai bine imprejurarile si faptele ce urmeaza a se verifica.
Din proprie experienta cunosc ca in multe cazuri instanta de judecata a dat o importanta deosebita primelor declaratii date in cauza,mai ales daca ulterior si le-au schimbat,motivand ca doar atunci au spus adevarul.

Ascultarea suspectului si inculpatului se face si dupa o anumita tactica.
In acest scop s-au facut studii de psihologie si criminalistica.
Spre exemplu,atat la urmarirea penala cat si in instanta ascultarea se face la sediul organului judiciar si cuprinde identificarea,ascultarea libera si punerea de intrebari,in final consemnandu-se declaratiile.

• la inceput se cunosc datele personale ale persoanei audiate
In continuare ascultarii, se consemneaza declaratiile si la începutul primei audieri, organul judiciar adresează întrebări suspectului sau inculpatului cu privire la nume, prenume, poreclă, data şi locul naşterii, codul numeric personal, numele şi prenumele părinţilor, cetăţenia, starea civilă, situaţia militară, studiile, profesia ori ocupaţia, locul de muncă, domiciliul şi adresa unde locuieşte efectiv şi adresa la care doreşte să îi fie comunicate actele de procedură, antecedentele penale sau dacă împotriva sa se desfăşoară un alt proces penal, dacă solicită un interpret în cazul în care nu vorbeşte sau nu înţelege limba română ori nu se poate exprima, precum şi cu privire la orice alte date pentru stabilirea situaţiei sale personale.
Întrebările de mai sus se repetă la audierile ulterioare doar atunci când organul judiciar consideră necesar.

Dupa care,organul judiciar comunica suspectului sau inculpatului calitatea în care este audiat, fapta prevăzută de legea penală pentru săvârşirea căreia este suspectat sau pentru care a fost pusă în mişcare acţiunea penală şi încadrarea juridică a acesteia.
De asemenea,suspectului sau inculpatului i se aduc la cunoştinţă drepturile prevăzute la art. 83,acestea fiind urmaatoarele:
a) dreptul de a nu da nicio declaraţie pe parcursul procesului penal, atrăgându-i-se atenţia că dacă refuză să dea declaraţii nu va suferi nicio consecinţă defavorabilă, iar dacă va da declaraţii acestea vor putea fi folosite ca mijloace de probă împotriva sa;
a1) dreptul de a fi informat cu privire la fapta pentru care este cercetat şi încadrarea juridică a acesteia;
b) dreptul de a consulta dosarul, în condiţiile legii;
c) dreptul de a avea un avocat ales, iar dacă nu îşi desemnează unul, în cazurile de asistenţă obligatorie, dreptul de a i se desemna un avocat din oficiu;
d) dreptul de a propune administrarea de probe în condiţiile prevăzute de lege, de a ridica excepţii şi de a pune concluzii;
e) dreptul de a formula orice alte cereri ce ţin de soluţionarea laturii penale şi civile a cauzei;
f) dreptul de a beneficia în mod gratuit de un interpret atunci când nu înţelege, nu se exprimă bine sau nu poate comunica în limba română;
g) dreptul de a apela la un mediator, în cazurile permise de lege;

Totodata,I se aduc la cunostinta obligatiile:
-obligaţia de a se prezenta la chemările organelor judiciare, atrăgându-i-se atenţia că, în cazul neîndeplinirii acestei obligaţii, se poate emite mandat de aducere împotriva sa, iar în cazul sustragerii, judecătorul poate dispune arestarea sa preventivă;
-obligaţia de a comunica în scris, în termen de 3 zile, orice schimbare a adresei, atrăgându-i-se atenţia că, în cazul neîndeplinirii acestei obligaţii, citaţiile şi orice alte acte comunicate la prima adresă rămân valabile şi se consideră că le-a luat la cunoştinţă.

În cursul urmăririi penale, înainte de prima audiere a suspectului sau inculpatului, i se aduc la cunoştinţă drepturile şi obligaţiile. Aceste drepturi şi obligaţii i se comunică şi în scris, sub semnătură, iar în cazul în care nu poate ori refuză să semneze, se va încheia un proces-verbal.
Organul judiciar trebuie să aducă la cunoştinţa inculpatului posibilitatea încheierii, în cursul urmăririi penale, a unui acord, ca urmare a recunoaşterii vinovăţiei, iar în cursul judecăţii posibilitatea de a beneficia de reducerea pedepsei prevăzute de lege, ca urmare a recunoaşterii învinuirii.

• ascultarea propriu-zisa

Suspectul sau inculpatul este lăsat să declare tot ceea ce doreşte referitor la fapta prevăzută de legea penală care i-a fost comunicată, după care i se pot pune întrebări.

• se pun intrebari suspectului sau inculpatului
De mentionat ca suspectul sau inculpatul are dreptul să se consulte cu avocatul atât înainte, cât şi în cursul audierii, iar organul judiciar, când consideră necesar, poate permite acestuia să utilizeze însemnări şi notiţe proprii.
În cursul audierii,suspectul sau inculpatul îşi poate exercita dreptul la tăcere cu privire la oricare dintre faptele ori împrejurările despre care este întrebat.

• Cum se consemneaza declaratiile

Declaraţiile suspectului sau inculpatului se consemnează în scris.
În declaraţie se consemnează întrebările adresate pe parcursul ascultării, menţionându-se cine le-a formulat, şi se menţionează de fiecare dată ora începerii şi ora încheierii ascultării.
(2) Dacă este de acord cu conţinutul declaraţiei scrise, suspectul sau inculpatul o semnează. Dacă suspectul sau inculpatul are de făcut completări, rectificări ori precizări, acestea sunt indicate în finalul declaraţiei, fiind urmate de semnătura suspectului sau a inculpatului.
(3) Când suspectul sau inculpatul nu poate sau refuză să semneze, organul judiciar consemnează acest lucru în declaraţia scrisă.

(4) Declaraţia scrisă este semnată şi de organul de urmărire penală care a procedat la audierea suspectului sau a inculpatului, de judecătorul de drepturi şi libertăţi ori de preşedintele completului de judecată şi de grefier, de avocatul suspectului, inculpatului, al persoanei vătămate, părţii civile sau părţii responsabile civilmente, dacă aceştia au fost prezenţi, precum şi de interpret când declaraţia a fost luată printr-un interpret.
(5) În cursul urmăririi penale, audierea suspectului sau inculpatului se înregistrează cu mijloace tehnice audio sau audiovideo. Atunci când înregistrarea nu este posibilă, acest lucru se consemnează în declaraţia suspectului sau inculpatului, cu indicarea concretă a motivului pentru care înregistrarea nu a fost posibilă.
• Alte articole de acelasi autor:
-Care sunt conditiile atragerii raspunderii persoanelor juridice care au savarsit infractiuni;
-Ce masuri trebuiesc intreprinse daca ti-a fost avariata masina;
-Fapta de evaziune fiscala prevazuta de Legea 241/2005 art.9 lit.b constituie infractiune numai daca s-a produs un prejudiciu;
–A fost condamnat pentru conducerea sub influenta bauturilor alcoolice dar nu s-a anulat si dreptul de a conduce autovehicule;
–In ce cazuri se acorda exercitarea autoritatii parintesti unui singur parinte in caz de divort.
-CUM PROCEDATI DACA SUNTETI VICTIMA UNUI ACCIDENT PROVOCAT DE UN CONDUCATOR AUTO CE ARE AUTOVEHICULUL ÎNMATRICULAT ÎN ALTĂ ȚARĂ;
e infractiuni contra securitatii nationale prevede Codul penal;
– Ce trebuie sa dovedesti daca esti sanctionat pentru taximetrie clandestina in scopul anularii procesului verbal;
– CONTENCIOS ADMINISTRATIV SI FISCAL;
–In ce cazuri se acorda exercitarea autoritatii parintesti unui singur parinte in caz de divort
www.avocat-tudor.ro
0724260393
avocat_tudorion@yahoo.com

Ca avocat drept penal Bucuresti cunosc ca audierea persoanelor in cursul procesului penal se face cu respectarea anumitor reguli.
Acestea pot fi reguli generale si speciale si in cazul in care nu se respecta,probele obtinute pot fi excluse din probatoriu.
Poate ca ati auzit cazuri in care la audierea unei persoane s-au folosit constrangeri,s-a sugerat raspunsul convenabil anchetatorului,consemnarea s-a facut prin inserarea unor cuvinte care nu apartineau celui ascultat, acesta nu le cunostea semnificatia juridica,dar le-a acceptat datorita emotiilor,nu a fost respectat timpul legal in care se face audierea sau alte asemenea nelegalitati.

O regula in ce priveste ascultarea si administrarea probelor este cea a principiului loialitatii administrarii probelor. Conform acesteia,este oprit a se întrebuinţa violenţe, ameninţări ori alte mijloace de constrângere, precum şi promisiuni sau îndemnuri în scopul de a se obţine probe.
Nu pot fi folosite metode sau tehnici de ascultare care afectează capacitatea persoanei de a-şi aminti şi de a relata în mod conştient şi voluntar faptele care constituie obiectul probei, interdicţia se aplică chiar dacă persoana ascultată îşi dă consimţământul la utilizarea unei asemenea metode sau tehnici de ascultare.
Este interzis organelor judiciare penale sau altor persoane care acţionează pentru acestea să provoace o persoană să săvârşească ori să continue săvârşirea unei fapte penale, în scopul obţinerii unei probe.

O alta regula este ca,atunci cand persoana audiata nu intelege limba romana,regula generala este ca audierea se face prin interpret desemnat de organul judiciar sau ales de parti.

Regulile speciale privind ascultarea rezulta din continutul art.106 Cod procedura penala,acestea fiind urmatoarele:
-dacă, în timpul audierii unei persoane, aceasta prezintă semne vizibile de oboseală excesivă sau simptomele unei boli care îi afectează capacitatea fizică ori psihică de a participa la ascultare, organul judiciar dispune întreruperea ascultării şi, dacă este cazul, ia măsuri pentru ca persoana să fie consultată de un medic.
-persoana aflată în detenţie poate fi audiată la locul de deţinere prin videoconferinţă, în cazuri excepţionale şi dacă organul judiciar apreciază că aceasta nu aduce atingere bunei desfăşurări a procesului ori drepturilor şi intereselor părţilor.
În cazul cand persoana audiata se afla in detentie sau în vreuna dintre situaţiile prevăzute la art. 90,ascultarea nu poate avea loc decât în prezenţa avocatului la locul de deţinere.

Precizam ca art.90 se refera la cazurile cand asistenta juridica este obligatorie,acestea fiind urmatoarele:
a) când suspectul sau inculpatul este minor, internat într-un centru de detenţie ori într-un centru educativ, când este reţinut sau arestat, chiar în altă cauză, când faţă de acesta a fost dispusă măsura de siguranţă a internării medicale, chiar în altă cauză, precum şi în alte cazuri prevăzute de lege;
b) în cazul în care organul judiciar apreciază că suspectul ori inculpatul nu şi-ar putea face singur apărarea;
c) în cursul judecăţii în cauzele în care legea prevede pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa detenţiunii pe viaţă sau pedeapsa închisorii mai mare de 5 ani.

Ascultarea suspectului si inculpatului reprezinta momente importante in desfasurarea procesului penal pentru ca aceste persoane cunosc cel mai bine imprejurarile si faptele ce urmeaza a se verifica.
Din proprie experienta cunosc ca in multe cazuri instanta de judecata a dat o importanta deosebita primelor declaratii date in cauza,mai ales daca ulterior si le-au schimbat,motivand ca doar atunci au spus adevarul.

Ascultarea suspectului si inculpatului se face si dupa o anumita tactica.
In acest scop s-au facut studii de psihologie si criminalistica.
Spre exemplu,atat la urmarirea penala cat si in instanta ascultarea se face la sediul organului judiciar si cuprinde identificarea,ascultarea libera si punerea de intrebari,in final consemnandu-se declaratiile.

• la inceput se cunosc datele personale ale persoanei audiate
In continuare ascultarii, se consemneaza declaratiile si la începutul primei audieri, organul judiciar adresează întrebări suspectului sau inculpatului cu privire la nume, prenume, poreclă, data şi locul naşterii, codul numeric personal, numele şi prenumele părinţilor, cetăţenia, starea civilă, situaţia militară, studiile, profesia ori ocupaţia, locul de muncă, domiciliul şi adresa unde locuieşte efectiv şi adresa la care doreşte să îi fie comunicate actele de procedură, antecedentele penale sau dacă împotriva sa se desfăşoară un alt proces penal, dacă solicită un interpret în cazul în care nu vorbeşte sau nu înţelege limba română ori nu se poate exprima, precum şi cu privire la orice alte date pentru stabilirea situaţiei sale personale.
Întrebările de mai sus se repetă la audierile ulterioare doar atunci când organul judiciar consideră necesar.

Dupa care,organul judiciar comunica suspectului sau inculpatului calitatea în care este audiat, fapta prevăzută de legea penală pentru săvârşirea căreia este suspectat sau pentru care a fost pusă în mişcare acţiunea penală şi încadrarea juridică a acesteia.
De asemenea,suspectului sau inculpatului i se aduc la cunoştinţă drepturile prevăzute la art. 83,acestea fiind urmaatoarele:
a) dreptul de a nu da nicio declaraţie pe parcursul procesului penal, atrăgându-i-se atenţia că dacă refuză să dea declaraţii nu va suferi nicio consecinţă defavorabilă, iar dacă va da declaraţii acestea vor putea fi folosite ca mijloace de probă împotriva sa;
a1) dreptul de a fi informat cu privire la fapta pentru care este cercetat şi încadrarea juridică a acesteia;
b) dreptul de a consulta dosarul, în condiţiile legii;
c) dreptul de a avea un avocat ales, iar dacă nu îşi desemnează unul, în cazurile de asistenţă obligatorie, dreptul de a i se desemna un avocat din oficiu;
d) dreptul de a propune administrarea de probe în condiţiile prevăzute de lege, de a ridica excepţii şi de a pune concluzii;
e) dreptul de a formula orice alte cereri ce ţin de soluţionarea laturii penale şi civile a cauzei;
f) dreptul de a beneficia în mod gratuit de un interpret atunci când nu înţelege, nu se exprimă bine sau nu poate comunica în limba română;
g) dreptul de a apela la un mediator, în cazurile permise de lege;

Totodata,I se aduc la cunostinta obligatiile:
-obligaţia de a se prezenta la chemările organelor judiciare, atrăgându-i-se atenţia că, în cazul neîndeplinirii acestei obligaţii, se poate emite mandat de aducere împotriva sa, iar în cazul sustragerii, judecătorul poate dispune arestarea sa preventivă;
-obligaţia de a comunica în scris, în termen de 3 zile, orice schimbare a adresei, atrăgându-i-se atenţia că, în cazul neîndeplinirii acestei obligaţii, citaţiile şi orice alte acte comunicate la prima adresă rămân valabile şi se consideră că le-a luat la cunoştinţă.

În cursul urmăririi penale, înainte de prima audiere a suspectului sau inculpatului, i se aduc la cunoştinţă drepturile şi obligaţiile. Aceste drepturi şi obligaţii i se comunică şi în scris, sub semnătură, iar în cazul în care nu poate ori refuză să semneze, se va încheia un proces-verbal.
Organul judiciar trebuie să aducă la cunoştinţa inculpatului posibilitatea încheierii, în cursul urmăririi penale, a unui acord, ca urmare a recunoaşterii vinovăţiei, iar în cursul judecăţii posibilitatea de a beneficia de reducerea pedepsei prevăzute de lege, ca urmare a recunoaşterii învinuirii.

• ascultarea propriu-zisa

Suspectul sau inculpatul este lăsat să declare tot ceea ce doreşte referitor la fapta prevăzută de legea penală care i-a fost comunicată, după care i se pot pune întrebări.

• se pun intrebari suspectului sau inculpatului
De mentionat ca suspectul sau inculpatul are dreptul să se consulte cu avocatul atât înainte, cât şi în cursul audierii, iar organul judiciar, când consideră necesar, poate permite acestuia să utilizeze însemnări şi notiţe proprii.
În cursul audierii,suspectul sau inculpatul îşi poate exercita dreptul la tăcere cu privire la oricare dintre faptele ori împrejurările despre care este întrebat.

• Cum se consemneaza declaratiile

Declaraţiile suspectului sau inculpatului se consemnează în scris.
În declaraţie se consemnează întrebările adresate pe parcursul ascultării, menţionându-se cine le-a formulat, şi se menţionează de fiecare dată ora începerii şi ora încheierii ascultării.
(2) Dacă este de acord cu conţinutul declaraţiei scrise, suspectul sau inculpatul o semnează. Dacă suspectul sau inculpatul are de făcut completări, rectificări ori precizări, acestea sunt indicate în finalul declaraţiei, fiind urmate de semnătura suspectului sau a inculpatului.
(3) Când suspectul sau inculpatul nu poate sau refuză să semneze, organul judiciar consemnează acest lucru în declaraţia scrisă.

(4) Declaraţia scrisă este semnată şi de organul de urmărire penală care a procedat la audierea suspectului sau a inculpatului, de judecătorul de drepturi şi libertăţi ori de preşedintele completului de judecată şi de grefier, de avocatul suspectului, inculpatului, al persoanei vătămate, părţii civile sau părţii responsabile civilmente, dacă aceştia au fost prezenţi, precum şi de interpret când declaraţia a fost luată printr-un interpret.
(5) În cursul urmăririi penale, audierea suspectului sau inculpatului se înregistrează cu mijloace tehnice audio sau audiovideo. Atunci când înregistrarea nu este posibilă, acest lucru se consemnează în declaraţia suspectului sau inculpatului, cu indicarea concretă a motivului pentru care înregistrarea nu a fost posibilă.
• Alte articole de acelasi autor:
-Care sunt conditiile atragerii raspunderii persoanelor juridice care au savarsit infractiuni;
-Ce masuri trebuiesc intreprinse daca ti-a fost avariata masina;
-Fapta de evaziune fiscala prevazuta de Legea 241/2005 art.9 lit.b constituie infractiune numai daca s-a produs un prejudiciu;
–A fost condamnat pentru conducerea sub influenta bauturilor alcoolice dar nu s-a anulat si dreptul de a conduce autovehicule;
–In ce cazuri se acorda exercitarea autoritatii parintesti unui singur parinte in caz de divort.
-CUM PROCEDATI DACA SUNTETI VICTIMA UNUI ACCIDENT PROVOCAT DE UN CONDUCATOR AUTO CE ARE AUTOVEHICULUL ÎNMATRICULAT ÎN ALTĂ ȚARĂ;
e infractiuni contra securitatii nationale prevede Codul penal;
– Ce trebuie sa dovedesti daca esti sanctionat pentru taximetrie clandestina in scopul anularii procesului verbal;
– CONTENCIOS ADMINISTRATIV SI FISCAL;
–In ce cazuri se acorda exercitarea autoritatii parintesti unui singur parinte in caz de divort
www.avocat-tudor.ro
0724260393
avocat_tudorion@yahoo.com


Care sunt cerintele pentru ca o proba sa fie admisa intr-un proces si in ce conditii acestea se resping

Care sunt cerintele pentru ca o proba sa fie admisa intr-un proces si in ce conditii acestea se resping

Cum procedati in situatia in care impotriva dvs. se formuleaza o acuzatie pentru o fapta penala grava,trebuie sa va aparati, si organul de urmarire penala nu cunoaste indeajuns imprejurarile cauzei sau nu dovedeste la acel moment preocuparea necesara aflarii adevarului.
Sau,daca reclamantul solicita prin cererea de judecata sume de bani importante pe care nu i le datorati.

Chiar daca nu aveti abilitatile si cunostintele de drept sau cele necesare naturii cauzei,probabil ca va ganditi prin ce modalitati puteti contesta acuzatiile respective precum si sa dovedi realitatea.
Cu alte cuvinte,incercati sa va imaginati cum sa administrati probatoriul necesar in acest scop. Acest lucru este posibil sa devina o realitate.Daca nu intervine medierea,retragerea plangerii,cererii sau alte cauze,in cursul procesului chiar va trebui sa puneti in pactica ceea ce va imaginati in acea prima etapa.

Va intervene o alta etapa,de administrare a probelor,care va avea un rol determinant pentru dovedirea punctului dvs. de vedere. Daca va fi efectuata in mod corespunzator,incepand cu propunerea probelor concludente si utile, aveti toate sansele sa castigati in cauza respectiva.
Accentuez faptul ca,propunerea si administrarea probelor este foarte importanta,se face cu respectarea anumitor cerinte,dupa cum se va arata
In continuare.

Importanta probelor
Ca si in viata,din diferite motive,este posibil ca adevarul sa nu se cunosaca inca de la inceput,daca cauza dvs. se afla spre solutionare la organele care desfasoara activitate judiciara. Este nevoie de producerea anumitor dovezi,adica de probe, pentru ca sa se stabileasca adevarul.
Probele sunt foarte importante pentru ca pe intreaga perioada a desfasurarii unui proces,pana cand va hotararea ramane definitiva problemele se rezolva pe baza de probe. Chiar si motivarea hotararii judecatoresti trebuie sa se intemeieze pe probele administrate in cauza.
De asemenea,organul de urmarire si instanta de judecata au obligatia sa lamureasca cauza sub toate aspectele,pe baza de probe.

• Dat fiind importanta lor,se pune intrebarea ce sunt probele.
In art.97 din Codul de procedura penala,cu denumirea proba şi mijloacele de probă gasim urmatoarea definitie a probelor:”constituie probă orice element de fapt care serveşte la constatarea existenţei sau inexistenţei unei infracţiuni, la identificarea persoanei care a săvârşit-o şi la cunoaşterea împrejurărilor necesare pentru justa soluţionare a cauzei şi care contribuie la aflarea adevărului în procesul penal”.

• Prin ce mijloace se obtin probele:
a) declaraţiile suspectului sau ale inculpatului;
b) declaraţiile persoanei vătămate;
c) declaraţiile părţii civile sau ale părţii responsabile civilmente;
d) declaraţiile martorilor;
e) înscrisuri, rapoarte de expertiză sau constatare, procese-verbale, fotografii, mijloace materiale de probă;
f) orice alt mijloc de probă care nu este interzis prin lege.

Cu toate acestea fiecare caz are specificul sau concret,astfel ca pentru aflarea adevarului trebuie dovedite doar anumite imprejurari.
Unele sunt principale,esentiale,determinante pentru aflarea adevarului si pentru rezolvarea unei cauze,altele secundare,auxiliare.

• Cine are obligatia administrarii probelor
In principiu,in cadrul unui proces penal sarcina probatiunii revine organelor de urmarire penala.
In acest sens,art.100 alin.(1) C.pr.pen prevede ca organele de urmarire penala strang si administreaza probele,atat in favoarea,cat si in defavoarea suspectului sau inculpatului,la cerere sau din oficiu.
Partile formuleaza propuneri de probe iar organul de urmarire penala le admite si administreaza probele solicitate.
Atunci cand probele administrate de organul de urmarire penala nu sunt conforme cu realitatea cunoscuta de suspect sau inculpat,acestia au posibilitatea sa propuna probe pentru a le combate.

• Care sunt cerintele probelor pentru a fi admise
In mod evident ca partile pot propune orice proba. Daca insa nu sunt indeplinite anumite cerinte,proba respectiva nu poate fi admisa spre administrare. Mai mult decat atat,este interesul persoanei in cauza sa propuna probele cu cea mai mare relevanta pentru a demonstra punctul sau de vedere. Cu alte cuvinte,proba trebuie sa fie concludenta si utila cauzei. In literatura de specialitate se vorbeste de un anumit standard al probei,pentru a fi admisa,pentru a forma convingerea judecatorului.

• proba sa fie admisibila.
De exemplu,nu este admisibila proba referitoare la fapte si imprejurari care vin in contradictie cu cunostintele stiintifice sau normele morale existente in cadrul societatii la un moment dat.

• proba sa fie pertinenta
Proba trebuie sa aiba legatura cu natura cauzei,cu faptele si imprejurarile ce trebuie dovedite.

• Proba sa fie concludenta
Proba trebuie sa contribuie in mod hotarator la solutionarea cauzei,sa fie esentiala si sa determine clarificarea problemelor din cauza respectiva.

• proba sa fie utila cauzei
O proba este utila daca prin informatiile pe care le furnizeaza este necesara pentru solutionarea cauzei,clarifica faptele si imprejurarile cauzei.

• In ce situatii se resping probele solicitate de parti
Daca nu sunt indeplinite aceste cerinte, cererea de administrare de probe va fi respinsa de catre organul de urmarire penala.
In literatura juridica s-au exemplificat urmatoarele situatii:
-proba nu este relevanta in raport cu obiectul probatiunii in cauza
-se apreciaza ca pentru dovedirea elementului de fapt care constituie obiectul probei au fost administrate suficiente mijloace de proba;
-proba nu este necesara,faptul este notoriu;
-proba este imposibil de obtinut;
-cererea a fost formulata de o persoana neandreptatita;
-administrrea probei este contrara legii.

• Alte articole de acelasi autor:
-In ce conditii beneficiaza de reducerea pedepsei persoana care a savarsit o infractiune de evaziune fiscala;
–Ce informatii trebuie sa furnizeze angajatorul salariatului in mod obligatoriu la incheierea contractului de munca si ce se poate face in caz de neexecutare;
–Pe ce criterii este sanctionata o fapta ca fiind infractiune sau contraventie la Legea nr.50/1991privind autorizarea executarii constructiilor;
–In ce conditii instanta apreciaza ca un conducator auto este in stare de necesitate cand savarseste infractiunea de conducere a unui vehicul fara permis de conducere;
–De ce este considerata Camera preliminara o faza distincta a procesului penal
-Drept penal-legalitate
–In ce conditii asiguratorul raspunde pentru repararea prejudiciului cauzat prin accident auto;
–Ce avantaje prezinta solicitarea de despagubiri accidente in cadrul procesului penal;
– Persoana retinuta in flagrant, cercetata pentru infractiunile de acces ilegal la un sistem informatic si efectuarea de operaţiuni financiare în mod fraudulos fiind surprinsa ca efectua operatiuni cu carduri falsificate;
-Ce criterii a avut in vedere instanta la admiterea cererii de stabilirea paternitatii din afara casatoriei formulata de reclamanta in conditiile in care tatal biologic intervine in solutionarea cererii.

Cabinet avocat Tudor Ion
Profesionalism,responsabilitate,loialitate fata de client.
www.avocat-tudor.ro

0724260393
avocat_tudorion@yahoo.com


De ce este important ca inca de urmarirea penala sa ai un material probator bine administrat

De ce este important ca inca de urmarirea penala sa ai un material probator bine administrat

Ca avocat in penal Baroul Bucuresti am intalnit situatii in care, din diferite motive, nu au fost administrate in mod corespunzator in aparare probele necesare la urmarirea penala.
S-a ajuns astfel ca, abia in fata instantei de judecata persoana in cauza sa se solicite administrarea de probe care sa dovedeasca nevinovatia sau o anumita imprejurare favorabila.
Este posibil ca instanta de judecata sa admita o astfel de cerere,dar este necesara o anumita pregatire in vederea sustinerii temeinice a cererii,chiar consultanta sau asistenta unui avocat specializat in drept penal, pentru a evita o surpriza neplacuta.

In mod evident ca era normal ca judecatorului sa i se furnizeze materialul probator necesar prin care inca de la urmarirea penala sa fie clarificate toate imprejurarile cauzei.

Legea impune procurorului obligatia sa stranga probe si in favoarea inculpatului,nu numai in acuzare. Se stie insa ca in practica nu se intampla totdeauna asa. Au fost exemple in care acesta se ocupa exclusiv de strangerea si administrarea de probe pentru a-l trimite in judecata pe inculpat.
Daca ar exista o astfel de situatie,cu atat mai mult trebuie ca persoana respectiva,eventual prin avocat,sa dovedeasca determinarea,preocuparea si staruinta necesara pentru ca inca de la urmarirea penala sa se stranga si administreze probele necesare prin care inculpatul sa demonstreze nevinovatia.

O alta situatie intalnita in activitate este cea a persoanelor care nu sunt vinovate de toate faptele pentru care sunt cercetate pentru ca la urmarirea penala nu au fost administrate toate probele in aparare prin care sa-si demonstreze nevinovatia. Odata ajunse in instanta,isi pun intrebarea daca sa recunoasca toate faptele,si astfel sa fie sigure ca se reduce pedeapsa sau sa ceara administrarea de probe in instanta,dar fara sa fie certa reusita. Sunt cazuri in care s-a ales prima varianta,doar pentru ca oferea siguranta unei pedepse reduse, ca urmare a textului de lege ce permite aceasta.

• De ce este importanta urmarirea penala
Pentru a intelege de ce este important ca inca de urmarirea penala sa aexiste un material probator bine administrat este necesar sa cunoastem unele aspecte despre urmarirea penala

In ce priveste importanta urmaririi penale,se stie ca,faptele penale se comit uneori de catre persoane bine informate,care in multe cazuri intentioneaza sa stearga urmele infractiunii.
Or,inainte ca instanta de judecata sa hotarasca cu privire la existenta sau inexistenta unor astfel de infractiuni este necesara o faza a procesului penal in care prin activitati specifice sa se descopere astfel de infractiuni,sa se identifice infractorii si sa se documenteze activitatea lor.

Asadar,urmarirea penala este necesara si are un rol determinant in solutionarea unui proces penal pentru ca in aceasta faza se aduna si se administreaza probele. Pe baza lor urmeaza ca judecatorul sa dea solutia in faza urmatoare a procesului penal,cea de judecata.
Dar sunt si alte considerente din care rezulta importanta urmaririi penale ca prima faza a procesului penal. De exemplu,este necesar ca un organ special,abilitat in acest scop si cu pregatire de specialitate sa desfasoare activitati premergatoare sedintei de judecata,de descoperire si documentare a activitatii infractionale.

• Ce este urmarirea penala.
Urmarirea penala,este prima faza a procesului penal si are ca obiect strangerea probelor necesare cu privire la existenta infractiunilor,la identificarea faptuitorilor si la stabilirea raspunderii acestora,pentru a se constata daca este cazul sau nu sa se dispuna trimiterea in judecata.

• Ce activitati desfasoara organele de urmarire penala
Definitia de mai sus a urmaririi penale rezulta din dipozitiile art.285 din Codul de procedura penala. Din ea se deduc si activitatile mai importante pe care le desfasoara organul de urmarire penala,acestea fiind urmatoarele:
-strangerea probelor necesare cu privire la existenta sau inexistenta infractiunii. O sarcina importanta ce revine organului de urmarire penala este strangerea probelor in vederea aflarii adevarului.

Textul de lege vizeaza acele operatii de descoperire,ridicare,examinare si apreciere a elementelor probatorii pe baza carora sa poata fi stabili adevarul in cauza.
In ce priveste descoperirea infractiunilor,referirea respectiva trebuie inteleasa ca fiind acea obligatie a organelor judiciare de a avea in vedere infractiunile,indiferent de faza de desfasurare a activitatii infractionale,chiar si daca a ramas in faza de tentativa;

-identificarea faptuitorului sau faptuitorilor,are semnificatia ca organele de urmarire penala au obligatia ca pe baza probelor adunate sa realizeze o cunoastere directa si completa a celor suspecti;
-stabilirea raspunderii inseamna lamurirea imprejurarilor in care s-a comis fapta,cat si aspectele privitoare la vinovatie,la existenta sau inexistenta unei cauze de nepedepsire,la garantarea libertatii persoanei,la respectarea prezumtiei de nevinovatie si a demnitatii umane

Trebuie precizat insa ca,pe langa obligatiile de administrare a probelor si de identificare a faptuitorilor,organele de urmarire penala desfasoara si alte activitati importante in desfasurarea procesului penal.
In functie de obiectul lor,acestea ar fi urmatoarele:
-masura retinerii sau arestarii unui suspect sau inculpat;
-aplicarea sechestrului;
-efectuarea de perchezitii;
-activitati privitoare la martori:identificarea,citarea,ascultarea sau chiar dispunerea de aducere cu mandat;
-activitati in ce priveste partea vatamata,cum ar fi,identificarea victimei si stabilirea prejudiciului provocat prin infractiune.
-efectuarea de acte procesuale si procedurale in legatura cu activitatile pe care le desfasoara.
• Alte articole scrise de acelasi autor:
– Ce prevede legea despre independenta sotilor si controlul corespondentei celuilalt sot;
-Intre ce persoane exista obligatia de intretinere conform Codului civil;
-In ce conditii se apreciaza ca divortul este din culpa unuia dintre soti;
-Ce prevede Codul civil despre intinderea acordului sotilor cand acesta are loc pe cale judiciara;
-Din ce motive nu a fost anulat dreptului de a conduce un vehicul desi a fost condamnat pentru conducerea sub influenta bauturilor alcoolice;
-In ce conditii asiguratorul raspunde pentru repararea prejudiciului cauzat prin accident auto.
-Care este deosebirea dintre masurile de siguranta si pedepse;
-Conditiile in care este angajata raspunderea administratorului fata de societatea comerciala;
-Renuntarea la judecata.
-Ce prevede Regulamentul de organizare şi funcţionare a comisiei de monitorizare şi competenţă
profesională pentru cazurile de malpraxis;
–Avocat dreptul muncii.
Responsabilitate,profesionalism,confidentialitate fata de client.
www.avocat-tudor.ro
0724260393
avocat_tudorion@yahoo.com