In ce consta deosebirea dintre traficul de persoane si proxenitism

In ce consta deosebirea dintre traficul de persoane si proxenitism

Despre practicarea prostitutiei se spune ca este una din cele mai vechi meserii din lume.
Realitatea a demonstrat insa ca, in multe cazuri, persoana care practica prostitutia era de fapt o victima a fenomenului traficului de persoane sau a exploatarii sexuale(cum ar fi infractiunea de proxenetism).

Pentru prevenirea si combarea proxenitismului si a exploatarii sexuale in general, pe plan international, dar si de catre legiuitorul roman, au fost intreprinse o serie de masuri. A fost vizata, asa cum s-a aratat in literatura de specialitate, mutarea oprobiului public de la persoana exploatata la cea care exploateaza, ceea ce este de natura sa ajute la sanctionarea adevaratilor vinovati pentru extinderea fenomenului prostitutiei.

Intre infractiunea de proxenitism si cea de trafic de persoane exista unele asemanari, dar si deosebiri, astfel ca este necesar sa examinam in ce consta infractiunea de proxenitism, avand in vedere ca despre infractiunea de trafic de persoane am aratat in articolul anterior.

• Continutul infractiunii de proxenitism

In ce priveste infractiunea de proxenitism, aceasta este incriminata de art.213 Cod penal si consta intr-o varianta tip si doua variante agravante.
Variata tip a infractiunii de proxenitism consta in determinarea sau înlesnirea practicării prostituţiei ori obţinerea de foloase patrimoniale de pe urma practicării prostituţiei de către una sau mai multe persoane

Prima varianta agravanta se retine in cazul în care determinarea la începerea sau continuarea practicării prostituţiei s-a realizat prin constrângere, pedeapsa este închisoarea de la 3 la 10 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.
A doua varianta agravanta se retine daca faptele sunt săvârşite faţă de un minor, situatie in care, limitele speciale ale pedepsei se majorează cu jumătate.

In continutul ultimului alineat din art.213 Cod penal se arata ca prin practicarea prostitutiei se înţelege întreţinerea de acte sexuale cu diferite persoane în scopul obţinerii de foloase patrimoniale pentru sine sau pentru altul.

• Actiunile prin care se comite infractiunea de proxenitism

Din examinarea textului incriminator al infractiunii de proxenitism se constata ca sunt reglementate urmatoarele actiuni:
-determinarea la prostitutie, consta in incurajarea sau convingerea unei persoane sa practice prostitutia(de exemplu prin promisiunea unei vieti fara munca);
-inlesnirea practicarii prostitutiei, actul material se poate realiza prin actiuni prin care se face mai usor de realizat sau de continuat actul prostitutiei.
-constrangerea la prostitutie consta in folosirea unor mijloace fizice sau prin amenintare.

• Cerinta esentiala in cazul infractiunii de proxenitism

In literatura de specialitate s-a aratat ca pentru existenta infractiunii de proxenitism se cere ca o cerinta esentiala, legatura activitatii incriminate cu practicarea prostitutiei ori sa se traga foloase de pe urma acesteia sau sa constituie scopul activitatii.
Daca aceasta legatura a actiunii cu infractiunea de prostitutie nu exista, nu sunt incidente prevederile legale privind proxenitismul.

• raporturile dintre infractiunea de trafic de persoane si infractiunea de proxenitism

Despre infractiunea de trafic de persoane am aratat in articolul anterior.
In ce priveste raporturile dintre infractiunea de trafic de persoane si infractiunea de proxenitism in practica judiciara au existat unele controverse.

Prezentam in continuare doua spete din care se intelege care este raportul dintre cele doua infractiuni.

Instanta suprema s-a pronuntat printr-un recurs in interesul legii, (in varianta constrangerii victimei sa practice prostitutia).

A stabilit raportul dintre infractiunea de trafic de persoane si infractiunea de proxenitism in varianta constrangerii la prostitutie.

A motivat ca, daca in cazul proxenitismului constrangerea este prevazuta numai ca modalitate particulara, agravata, de savarsire alternativ a infractiunii, intr-un asemenea caz recrutarea si traficul de persoane nefiind facute in scopul obligarii la practicarea prostitutiei, care este prestata de bunavoie de persoana vizata, in toate ipotezele savarsirii infractiunii de trafic de persoane, constrangerea constituie mijlocul specific principal de realizare a obiectului material al laturii obiective al acestei infrctiuni.
Ca urmare, atat timp cat nu se evidentiaza existenta constrangerii recrutarea unei persoane pentru prostitutie ori trafic de persoane trebuie incadrata in infractiunea de proxenitism.

Intr-o alta speta, referitor la raportul dintre cele doua infractiuni

Instanta a aratat: Curtea observa că în speța de față, nu este realizată sub aspectul laturii obiective nici una din modalitățile alternative ale infracțiunii de trafic de persoane-și anume recrutarea, transportare, transferarea, adăpostire, primirea, unei persoane în scopul exploatării acesteia, prin vreuna din modalitățile prevăzute în textul de lege indicat anterior-fiind întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de „proxenetism”, prevăzut de art. 329 alin. (1) vechiul Cod penal , respectiv prev. de art. 213 al. 1 noul cod penal, în varianta determinării/ îndemnului la prostituție a înlesnirii practicării acesteia și tragerii de foloase de pe urma acestor activități ilicite în condițiile unui consimtamant valabil exprimat al victimelor, aspecte reieșite din declarațiile părților vătămate date în cursul urmăririi penale.

Analizându-se diferența dintre infracțiunea de proxenetism și infracțiunea de trafic de persoane din punctul de vedere al manierei de exprimare a consimțământului de către victima, Curtea reține că dacă la proxenetism, persoana care este îndemnată sau căreia i se înlesnește practicarea prostituției, își dă acordul în mod nealterat, voința sa de a se prostitua aparținându-i în totalitate, în mod liber, în ceea ce privește traficul de persoane consimțământul la exploatare, inclusiv în forma prostituției, este afectat de violență sau de modalități de captare non-agresivă, în urmărirea aceluiași scop.

Astfel, în varianta de încadrare juridică din rechizitoriu, legiuitorul, în noul cod penal a prevăzut în alineatul final al art. 210 NCP, că respectivul consimtamant al persoanei victima a traficului nu constituie cauză justificativă, însă raportat la noua încadrare juridică stabilită de prima instanță, în disp. art. 213 al. 1 NCP, având corespondent în disp. art. 329 al. 1 VCP , obținerea consimțământului prin constrângere prezintă însemnătate penală.

Din perspectiva acestei dispoziții legale, rezultă voința legiuitorului de a sancționa infracțiunile de trafic de persoane independent de consimțământul victimei, fiind însă relevantă exprimarea acestuia în contextul activității infracționale a inculpaților.

Cu privire la infracțiunile de trafic de persoane și proxenetism, atât parchetul prin rechizitoriu, cât și prima instanță au reținut forma continuată a acestor infracțiuni, întrucât acțiunile inculpaților analizate în cele ce preced s-au desfășurat, evident în baza unei rezoluții infracționale unice, pe o perioadă mai lungă de timp, în aceleași condiții și prin aceleași modalități și, totodată, au vizat același scop.

În sensul acestei concluzii sunt și dispozițiile art. 1 din Legea nr. 678/2001 din care rezultă că infracțiunea de trafic de persoane are un obiect juridic special, având de regulă un subiect pasiv multiplu. În acest context, numărul subiecților pasivi relevă o rezoluție infracționala unică, când se acționează în aceleași condiții.

• Alte articole de acelasi autor:
-Care sunt conditiile atragerii raspunderii persoanelor juridice care au savarsit infractiuni;
-Ce masuri trebuiesc intreprinse daca ti-a fost avariata masina;
-Fapta de evaziune fiscala prevazuta de Legea 241/2005 art.9 lit.b constituie infractiune numai daca s-a produs un prejudiciu;
–A fost condamnat pentru conducerea sub influenta bauturilor alcoolice dar nu s-a anulat si dreptul de a conduce autovehicule;
–In ce cazuri se acorda exercitarea autoritatii parintesti unui singur parinte in caz de divort.
-De ce este necesara modernizarea metodei de efectuare a anchetei psihosociale in cazul stabilirii conditiilor exercitarii autoritatii parintesti de catre instanta de tutela;
– In ce conditii asiguratorul raspunde pentru repararea prejudiciului cauzat prin accident auto;
Persoana retinuta in flagrant, cercetata pentru infractiunile de acces ilegal la un sistem informatic si efectuarea de operaţiuni financiare în mod fraudulos fiind surprinsa ca efectua operatiuni cu carduri falsificate;
– Ce prevede Regulamentul de organizare şi funcţionare a comisiei de monitorizare şi competenţă profesională pentru cazurile de malpraxis;
– Ce trebuie sa stii despre conditiile in care este angajata raspunderea administratorului fata de Societatea Comerciala.
www.avocat-tudor.ro
0724260393


Cum apreciaza instanta suprema daca in cazul traficului de persoane a existat liberul consimtamant al vicimei

Cum apreciaza instanta suprema daca in cazul traficului de persoane a existat liberul consimtamant al vicimei

Din unele statistici rezulta ca multe dintre victimile traficului de persoane din Europa provin din Romania si ca tara noastra se afla in primele locuri ale exploatarii sexuale din Europa.

Traficul de persoane se realizeaza in scopul exploatarii unei persoane si nu are relevanta daca scopul urmarit, exploatarea victimei, s-a realizat sau nu. Legislatia noastra penala incrimineaza insa faptele de exploatare a unei persoane si de transformare a unei persoane in sursa de castig.
Infractiunea de trafic de persoane reglementata de art.210 Cod penal consta in recrutarea, transportarea, transferarea, adăpostirea sau primirea unei persoane în scopul exploatării acesteia, săvârşită prin urmatoarele actiuni:
a) constrângere, răpire, inducere în eroare sau abuz de autoritate;
b) profitând de imposibilitatea de a se apăra sau de a-şi exprima voinţa ori de starea de vădită vulnerabilitate a acelei persoane;
c) prin oferirea, darea, acceptarea sau primirea de bani ori de alte foloase în schimbul consimţământului persoanei care are autoritate asupra acelei persoane,

• care sunt actiunile prin care se poate realiza traficulde persoane

Dupa cum se poate observa, actiunile prin care se poate savarsi infractiunea de trafic de persoane sunt de mai multe feluri si alternative.
Recrutarea unei persoane inseamna descoperirea unei persoane susceptibile de a fi exploatata si determinarea acesteia sa devina victima a exploatarii.

Transportarea consta in actiunea unei persoane de a dispune si realiza schimbarea locului de cazare sau in care se afla ascunsa ori este exploatata o persoana.

Primirea este actiunea unei persoane de a prelua, a lua pe seeama sa o persoana, in scopul exploatarii sau inlesnirii exploatarii acesteia

In varianta agravanta se retine aceasta infractiune, traficul de persoane săvârşit de un funcţionar public în exerciţiul atribuţiilor de serviciu.

O clarificare importanta a legiuitorului, imprejurare fiind des invocata in cazul inculpatilor este, consimţământul persoanei victimă a traficului nu constituie cauză justificatifiva.

• Cerintele esentiale pentru existanta infractiunii

Pentru existenta infractiunii de trafic de persoane trebuie indeplinita cerinta esentiala ca actiunile mai sus aratate sa fie savarsite prin una din modalitati: constrangere, rapire, inducer in eroare sau abuz de autoritate ori profitând de imposibilitatea de a se apăra sau de a-şi exprima voinţa ori de starea de vădită vulnerabilitate a acelei persoane sau prin oferirea, darea, acceptarea sau primirea de bani ori de alte foloase în schimbul consimţământului persoanei care are autoritate asupra acelei persoane,

De exemplu, modalitatea de constrangere pote fi savarsita sub forma amenintarii sau a lovirii.

O alta cerinta este ca infractiunea sa aiba ca scop exploatarea unei persoane.

• Ce a hotarat instanta suprema despre consimtamantul victimei in cazul unei infractiuni de trafic de persoane

Din practica instantelor se cunoaste ca modalitatea inducerii in eroare este una din cele mai des folosite in activitatea infractionala privind traficul de persoane.
In acest caz, victima este indusa in eroare de traficant prin prezentarea unor informatii false despre tipurile de servicii pe care acesta sau alte persoane care il ajuta le ofera. Incearca sa o convinga ca ii asigura conditii de deplasare si loc de munca in alt stat si ii cere sume de bani in avans.

O clarificare importanta a legiuitorului, imprejurare ce a fost des invocata in cazul inculpatilor, este existenta consimţământul persoanei victimă a traficului, care insa nu constituie cauză justificatifiva.

Intr-o speta privind consimtamantul exprimat in cazul traficului de persoane, instanta suprema a aratat ca, același mod de operare a fost folosit de inculpat și pentru a duce în Grecia alte doua persoane.
Ulterior, în timp ce inculpatul îi readucea în țară pe cei doi, a fost oprit și interogat de autoritățile române pentru fapta de trafic de persoane, fără însă ca acest incident să îl fi alarmat în vreun fel pe inculpat, care și-a continuat activitatea.

Folosirea unor mecanisme de constrângere a victimelor, concretizate, printre altele, în înșelare, presiune psihică, izolare, agresiune verbală sau fizică, are drept consecință alterarea unui eventual consimtamant inițial, exprimat de victima.

Vulnerabilitatea victimelor, datorată lipsei experienței de viață a unora, situațiilor familiale, gradului ridicat de sugestibilitate, lipsei educației, instruirii sau oportunităților de angajare, precum și lipsa unei culturi a migrației, le-a plasat în situații de inferioritate, context în care este exclusă ideea exprimării unui consimtamant liber și în cunoștință de cauză de către acestea. În condițiile expuse anterior, victimele s-au confruntat cu situația inexistenței unei opțiuni, fiind practic constrânse să accepte conduita ce li se impunea, respectiv munca „la negru”, în orice condiții de remunerare, muncă, protecție, securitate a muncii etc.

Instanța de fond a apreciat că fapta inculpatul P.N. constând în aceea că, în perioada 2007-2011, sprijinit de alte persoane a racolat, a transportat ori a transferat un număr de 31 de persoane în scopul exploatării acestora prin muncă în Grecia, obținând din această activitate și beneficii de ordin pecuniar prin încasarea unor comisioane, întrunește elementele constitutive ale infracțiunilor de trafic de persoane în formă agravată și continuată, prevăzută de art. 12 alin. (1) și (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

Intr-o alta speta, instanta a aratat ca folosirea unor mecanisme de constrângere a victimelor, concretizate printre altele în înșelare, presiune psihică, izolare, agresiune verbală sau fizică are drept consecință alterarea unui eventual consimtamant inițial exprimat de victim.

Vulnerabilitatea victimelor – datorată lipsei experienței de viață a unora, situațiilor familiale, gradului ridicat de sugestibilitate, lipsei educației, instruirii sau oportunităților de angajare, precum și lipsa unei culturi a migrației –, le-a plasat în situații de inferioritate, context în care este exclusă ideea exprimării unui liber consimtamant și în cunoștință de cauză de către acestea.
În condițiile expuse anterior, victimele s-au confruntat cu situația inexistenței unei opțiuni, fiind practic constrânse să accepte conduita ce li se impunea, respectiv munca “la negru”, în orice condiții de remunerare, muncă, protecție, securitate a muncii etc..

• Cum este definit traficul de persoane in Directivele UE

Pe plan international au fost adoptate conventia Natiunilor Unite,Protocolul privind prevenirea, reprimarea şi pedepsirea traficului de persoane, în special al femeilor şi copiilor, adiţional la Convenţia Naţiunilor Unite împotriva criminalităţii transnaţionale organizate, declaratii politice care incrimineza traficul de persoane.

In acceptiunea Uniunii Europene, traficul de persoane” este definit in articolul 2 din Directiva 2011/36/UE, astfel:
(1) Recrutarea, transportul, transferul, adăpostirea sau primirea de persoane, inclusiv schimbul sau transferul de control asupra persoanelor în cauză, efectuate sub amenințare sau prin uz de forță sau prin alte forme de constrângere, prin răpire, prin fraudă, prin înșelăciune, prin abuz de putere sau profi tând de starea de vulnerabilitate sau prin oferirea sau primirea de bani sau de alte foloase pentru a obține consimțământul unei persoane care deține controlul asupra alteia, în vederea exploatării.
(2) O stare de vulnerabilitate înseamnă o situație în care persoana în cauză nu poate decât să se supună abuzului implicat, neavând o alternativă reală sau acceptabilă.
(3) Exploatarea include cel puțin exploatarea prostituției altor persoane sau alte forme de exploatare sexuală, munca sau serviciul forțat, inclusiv cerșitul, sclavia sau practicile similare sclaviei, aservirea, exploatarea activităților infracționale sau prelevarea de organe.
(4) Consimțământul unei victime a traficului de persoane la exploatare, indiferent dacă este intenționat sau efectiv, este irelevant atunci când a fost folosit oricare dintre mijloacele prezentate la alineatul (1).
(5) Atunci când faptele menționate la alineatul (1) sunt îndreptate împotriva unui copil, acestea constituie infracțiunea de trafic de persoane, chiar dacă nu a fost folosit niciunul dintre mijloacele menționate la alineatul (1).

Tot in Directiva 2011/36/UE se prevede si dreptul la despagubiri al victimelor, respectiv, dreptul de a avea acces la mecanismele existente de despăgubire a victimelor infracțiunilor săvârșite prin violență și cu intenție. Statele membre ar trebui să promoveze măsuri pentru a-i încuraja pe autorii infracțiunilor să despăgubească în mod corespunzător victimele în cursul procedurilor penale.
Victimele au dreptul de a obține, în cadrul procedurilor penale, într-un termen rezonabil, o hotărâre privind despăgubirile pe care trebuie să le plătească autorul infracțiunii, cu excepția cazului în care legislația națională prevede că o astfel de hotărâre se pronunță în cadrul altor proceduri judiciare.
Victimele au dreptul la restituirea, fără întârziere, a bunurilor proprii (cu excepția cazului în care acestea sunt absolut necesare pentru desfășurarea procedurilor penale) care au fost recuperate sau puse sub sechestru în cursul procedurilor penale.

• Alte articole de acelasi autor:
-Cum a motivat instanta pedeapsa pentru savarsirea infractiunilor de detinere de droguri de risc in vederea consumului propriu si conducere pe drumurile publice a unui vehicul de catre o persoana aflata sub influenta substantelor psihoactive;
– In ce domenii poate apare conflictul de interese si cum este reglementat in legislatie;
-Cum stabileste instanta cat de mare este pedepsa cand pronunta condamnarea pentru savarsirea unei infractiuni;
–Persoana retinuta in flagrant, cercetata pentru infractiunile de acces ilegal
la un sistem informatic si efectuarea de operaţiuni financiare în mod fraudulos fiind surprinsa ca efectua operatiuni cu carduri falsificate;
–Ce a avut in vedere I.C.C.J cand a dispus încetarea procesului penal pentru infracţiunea de nerespectarea măsurilor privind încredinţarea minorului ca urmare a împăcării părţilor.
-In ce conditii in cazul cererii de divort din culpa exclusiva a paratului acesta poate fi obligat la plata unei prestatii compensatorii sub forma unei rente viagere;
–Cum solicitati audierea ca martori a rudelor in cazul contraventiilor la regimul circulatiei rutiere;
-Din ce motive DNA s-a sesizat din oficiu cu privire la infractiunea de favorizarea faptuitorului in cazul persoanelor condamnate care apar ca autori de lucrări științifice;
–In ce conditii asiguratorul raspunde pentru repararea prejudiciului cauzat
prin accident;
–Ce inseamna un avocat in Uniunea Europeana;
–Conditiile in care este angajata raspunderea administratorului fata de
Societatea Comerciala;
–Criterile pe baza carora daunele morale sunt apreciate de Inalta Curte de
Casatie si Justitie acordarea daunelor morale in cazul unui prejudiciu de imagine.
Cabinet avocat Tudor Ion
Responsabilitate, profesionalism, loialitate fata de client.
www.avocat-tudor.ro
07242603


Ce criterii are in vedere instanta la stabilirea vinovatiei unei persoane juridice acuzata ca a comis o fapta penala

Ce criterii are in vedere instanta la stabilirea vinovatiei unei persoane juridice acuzata ca a comis o fapta penala

Practica instantelor a dovedit ca desi o fapta penala a fost savarsita de o persoana fizica angajata a unei persoane juridice, raspunderea penala revine insa persoanei juridice, astfel ca aceasta din urma poate sa fie condamnata pentru infractiunile savarsite.

Legiuitorul roman a reglementat raspunderea penala a persoanei juridice in art. 135 Cod penal.
Acest text de lege prevede ca persoana juridică, cu excepţia statului şi a autorităţilor publice, răspunde penal pentru infracţiunile săvârşite în realizarea obiectului de activitate sau în interesul ori în numele persoanei juridice. Instituţiile publice nu răspund penal pentru infracţiunile săvârşite în exercitarea unei activităţi ce nu poate face obiectul domeniului privat. Răspunderea penală a persoanei juridice nu exclude răspunderea penală a persoanei fizice care a contribuit la săvârşirea aceleiaşi fapte.

• In ce conditii raspunde penal persoana juridica

Din analiza dispozitiilor art.135 Cod penal se constata ca pentru stabilirea vinovatiei in cazul persoanei juridice este necesar sa fie indeplinite anumite cerinte, acestea fiind urmatoarele:
1. Sa se comita infractiunea in realizarea obiectului de activitate
Aceasta conditie este realizata in situatia in care fapta a fost savarsita in stransa legatura cu obiectul de activitate al persoanei juridice.

2. Infractiunea sa se comita in interesul persoanei juridice.

3. Infractiunea sa fie comisa in numele persoanei juridice.
Acest fel de infractiuni sunt comise in legatura cu activitatea persoanei juridice, asadar, nu in mod necesar in realizarea obiectului sau in interesul persoanei juridice.

• Cum se stabileste vinovatia in cazul persoanei juridice

La fel ca in cazul savarsirii unei infractiuni de catre o persoana fizica este necesar ca si in cazul persoanei juridice sa se stabileasca forma de vinovatie cu care aceasta a actionat.
Specific in ce priveste stabilirea vinovatiei persoanei juridice este insa ca, forma de vinovatie cu care a actionat persoana juridica se stabileste in raport de pozitia subiectiva a organelor persoanei juridice fata de fapta si de urmarile acesteia.

Exemple din literatura de specialitate

Actuala reglementare instituie o raspundere subiectiva a persoanei juridice, astfel ca este intotdeauna necesar sa constate, pe langa existenta actului material care face parte din continutul infractiunii, si existenta elementului subiectiv cerut de lege pentru infractiunea respectiva. In cazul persoanelor juridice, elementul subiectiv prezinta o serie de particularitati, savarsirea infractiunii putand decurge dintr-o decizie intentionata luata de o persoana sau de catre mai multe persoane din cadrul societatii sau institutiei ori dintr-o atitudine de neglijenta in cadrul persoanei juridice cum ar fi o organizare interna deficitara, masuri de protectia muncii insuficiente, restrictii bugetare sau de alta natura care au creat conditiile ce au dus la comiterea infractiunii (C. Voicu, A. S. Uzlau, R. Morosanu, C. Ghigheci, Noul Cod penal, Ghid de aplicare pentru practicieni, Editura Hamangiu, Bucuresti 2014, p. 223).

Un alt exemplu din literatura juridica este cel in care s-a apreciat ca fapta persoanei juridice nu poate fi conceputa(..) in afara faptei persoanei fizice care prin actiunile sau inactiunile ei determina conduita persoanei juridice. (…)Simpla legatura de fapt ori de drept intre persoana fizica si persoana juridica nu poate antrena si raspunderea penala a persoanei juridice pentru fapta persoanei fizice atat timp cat fapta retinuta in sarcina persoanei juridice nu a fost comisa in realizarea obiectului de activitate in interesul ori in numele ei. (C. Mitrache, C. Mitrache, Drept penal roman. Partea generala, Editura Universul Juridic, Bucuresti 2014, p. 153-154)

• Un exemplu din practica instantelor:

Prin decizia nr.1294/2016 Curtea de Apel Bacău a admis apelul inculpatei SC. E-ON DISTRIBUTIE Romania SA si a dispus in urma rejudecarii cauzei achitarea persoanei juridice pentru comiterea infractiunilor de vatamare corporala din culpa si a infractiunii de distrugere din culpa intrucat faptele nu au fost savarsite cu forma de vinovatie ceruta de lege. Pe de alta parte, persoanele fizice ce aveau calitatea de angajati ai persoanei juridice si au facut obiectul judecatii au fost condamnate pentru aceste infractiuni.

Este de mentionat si ca, in prima instanta persoana juridica a fost condamnata la plata unei amenzi penale de 375.000 de lei.
O proba importanta in dosarul cauzei a reprezentat expertiza efectuata de INCD-INSEMEX Petroşani care a arătat că explozia s-a produs ca urmare a migrării prin sol a gazului metan provenit de la conducta subterană de distribuţie a gazelor naturale, fisurată din cauza coroziunii.

Pentru a pronunta solutia de achitare, Curtea de Apel nu a retinut apărările angajaţilor. In motivarea hotararii de achitare instanta de apel s-a referit la existenţa fisurii din conducta de gaze de pe alee, a unor răsuflători nefuncţionali în apropierea acestei fisuri, a existenţei unui sol îngheţat (concentraţia de metan din acesta fiind cuprinsă între 3 şi 90%), context care a determinat migraţia gazului pe distanţa de 24 de metri până la blocul avariat şi prin spaţiile dintre polistiren şi peretele de cărămidă al blocului.

A aratat insa ca, persoana juridică nu răspunde penal pentru orice faptă comisă de reprezentanţii, prepuşii săi, ci doar dacă există şi pentru aceasta forma de vinovăţie prevăzută de lege.
In situatia de fata, culpa inculpaţilor persoane fizice angajaţi ai SC E.ON Distribuţie România SA , care nu şi-au exercitat corespunzător atribuţiile de serviciu) nu atrage inevitabil existenţa unei culpe a inculpatei persoane juridice.

Pentru a ne afla în prezenţa unei astfel de răspunderi este necesar să existe deficienţe, inacţiuni ale acesteia şi în concret ale consiliului de administraţie, acţionariatului, reprezentanţilor legali, care să fi creat premisele unui asemenea comportament neglijent al persoanelor fizice, comportament care a dus la explozia şi distrugerile aferente.
Or, în cazul de faţă nu se relevă astfel de deficienţe – organizări defectuoase, lipsa unui control al angajaţilor, lipsa aparaturii, instalaţiilor adecvate şi necesare acestei activităţi.

S-a referit in acest sens la conducta în care a apărut acea fisură, care era relativ nouă, faptul că s-au organizat periodic activităţi de revizie şi că societatea şi-a creat un sistem organizat de supraveghere şi control, “apt să prevină, în principiu, astfel de incidente.
De asemenea, a argumentat ca reviziile au fost organizate potrivit normelor tehnice în vigoare, la intervale de 1 an, respectiv 2 ani s-au efectuat activităţi lunare de detectare a pierderilor de gaze cu aparatura corespunzătoare, s-au înfiinţat departamente de înregistrare şi soluţionare a sesizărilor de scăpări de gaze, s-a intervenit efectiv în zonele ori la instalaţiile respective, inclusiv la cea de alimentare a centralei pe gaz din apartamentul părţilor civile.

• Alte articole de acelasi autor:
-Cand se apreciaza ca un functionar a avut o purtare abuziva si fapta
constituie infractiune;
-In ce consta infractiunea de frauda informatica;
-Ce avantaje prezinta solicitarea de despagubiri accidente in cadrul
procesului penal;
-Care sunt criteriile de stabilire a daunelor morale in cazul unui accident
cu mai multe victime;
-Cand o persoana devine din suspect inculpat si ce drepturi si obligatii are
un inculpat in procesul penal;
–Conditiile in care este angajata raspunderea administratorului fata de
Societatea Comerciala;
–Care sunt conditiile de admisibilitate a emiterii ordinului de protectie intr
un caz de violenta in familie.
-Persoana retinuta in flagrant, cercetata pentru infractiunile de acces illegal
la un sistem informatic si efectuarea de operaţiuni financiare în mod fraudulos fiind surprinsa ca efectua operatiuni cu carduri falsificate
-In caz de refuz nejustificat autoritatea publica poate fi obligata sa elibereze
certificatul de urbanism;
–Cum solicitati audierea ca martori a rudelor in cazul contraventiilor la regimul circulatiei rutiere;
–Ce trebuie sa stim, conform avocat asigurari despre ce reprezinta si ce
riscuri acopera asigurarea RCA si asigurarea facultativa CASCO;
-Avocat penalist Bucuresti;
–In ce situatii se poate limita programul de vizitare a minorului de catre un
parinte dupa divort;
–In ce situatii desi legea da posibilitatea incetarii procesului penal prin impacare sau acord de mediere unele persoane nu pot beneficia de aceste prevederi;
–Ce trebuie sa stim in opinia unui avocat infractiuni trafic si consum de
droguri despre ce prevede Legea nr.143/2000;
-Concedierea salariatului pentru necorespundere profesionala.
Profesionalism,responsabilitate,loialitate fata de client.
www,avocat-tudor.ro
0724260393


In ce cazuri constituie provocare documentarea infractiunilor de trafic de droguri prevazuta de Legea 143/2000 prin folosirea investigatorilor acoperiti

In ce cazuri constituie provocare documentarea infractiunilor de trafic de droguri prevazuta de Legea 143/2000 prin folosirea investigatorilor acoperiti

Ca avocat in Baroul Bucuresti cunosc ca in cazul folosirii investigatorilor sub acoperire pentru descoperirea infractiunilor de trafic de droguri din probatoriul administrat trebuie sa rezulte in mod clar ca operatiunea nu a fost efectuata in scopul obtinerii de probe ca inculpatul respectiv desfasoara activitate de trafic de droguri.
In caz contrar este incalcat principiul loialitatii administrarii probelor si a unui process echitabil.

Aceasta pentru ca trebuie respectata hotararea ICCJ Sectia penala, care in dec. nr. 1397 din 22 aprilie 2014, www.scj.ro, a retinut urmatoarele:“Folosirea investigatorilor sub acoperire sau a colaboratorilor in descoperirea si cercetarea infractiunilor de trafic de droguri este conforma exigentelor unui proces echitabil, astfel cum este acesta prevazut de art. 6 din Conventia europena a drepturilor omului, daca masura este circumscrisa unor garantii iar operatiunea a fost efectuata nu in scopul obtinerii de probe, ci in vederea culegerii de date si informatii privind activitata desfasurata de inculpat si de persoane din anturajul acestuia”

De asemenea, in practica instantelor s-a retinut ca utilizarea investigatorului sub acoperire si a colaboratorului sau trebuie sa aiba loc cu respectarea garantiilor procesuale maximale pentru a exclude orice echivoc si ca operatiunea respectiva constituie o provocare.
Si in literatura juridica s-a arata in acest sens:”Utilizarea investigatorilor sub acoperire in documentarea unei infractiuni de droguri de risc trebuie raportata intotdeauna la asigurarea unor garantii procesuale maximale menite a exclude orice echivoc cu privire la o eventuala provocare.
Din perspectiva Curtii Europene a Drepturilor Omului,constituie astfel de garantii: daca autoritatile nationale aveau aparent, ratiuni suficiente pentru a-l banui pe acuzat de respectiva activitate ilicita: cazierul judiciar.

Tot cu privire la aspectul provocarii in cazul folosirii investigatorilor sub acoperire exemplificam si Hotărârea din 14 februarie 2017 în cauza Pătrașcu împotriva României (cererea nr. 7600/09), in care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a hotărât că a fost încălcat art. 6 § 1 din Convenție pentru ca agentul statului nu a fost “esentialmente pasiv’ marginindu-se la rolul de observator al unei infractiuni, ci a determinat comiterea sa, unicile probe fiind rapoartele politistului.

“Asa cum s-a retinut si in practica ICCJ, instanta verifica in procedura de camera preliminara daca in rechizitoriu sunt elemente de fapt pentru fiecare dintre elementele de tipicitate ale continutului infractiunilor.
Instanta verifica, astfel, existenta in acuzatia formulata a unui corespondent in situatia de fapt pentru fiecare element din continutul infractiunii”.(Curtea de Apel Cluj,Buletinul Jurisprudentei 2016,p.628)

“In cadrul activitatii de verificare a legalitatii sesizarii instantei si regularitatii rechizitoriului instanta verifica in cadrul acestui criteriu si claritatea acuzatiei(descrierea faptei cu suficiente elemente incat sa rezulte concordanta cu norma penala si sa faca inteles obiectul judecatii.
Acuzatiile trebuie sa fie formulate intr-o maniera suficient de clara incat sa dea posibilitate inculpatului(chiar beneficiind de sprijinul unui avocat) ce anume I se reproseaza si si care este semnificatia penala a conduitei sale”.
(Culegere practica judiciara C.Apel Cluj 2016 p.712).

Tot in ce priveste aspectul provocarii, instanta suprema a retinut ca:“Situatia investigatorilor sub acoperire difera de aceea a unor martori dezinteresati, in conditiile in care ei au o indatorire generala de subordonare, astfel ca marturia lor se ia in considerare in conditii exceptionale si numai daca se coroboreaza cu alte fapte sau imprejurari.

De asemenea, in jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului s-a aratat ca o hotarare de condamnare nu se poate intemeia, in mod exclusiv sau determinant pe, pe declaratiile martorilor protejati, astfel ca este necesar ca acestea sa se coroboreze cu o parte importanta a celorlalte probe administrate.

Din acest motiv, referitor la folosirea investigatorului sub acoperire pentru documentarea infractiunii de trafic de droguri instanta suprema a dispus o solutie favorabila inculpatului retinand urmatoarele: “ In cauza nu s-a realizat niciun flagrant, nu exista interceptari telefonice, de imagini sau convorbiri surprinse in mediul ambiental, acuzatia este intemeiata doar pe declaratia investigatorului sub acoperire si a colaboratorului.”(ICCJ,s.pen.,dec. nr.1650 din 14 mai 2014,www.scj.ro).
• Alte artiole de acelasi autor:
-Care sunt conditiile atragerii raspunderii persoanelor juridice care au
savarsit infractiuni;
-Ce masuri trebuiesc intreprinse daca ti-a fost avariata masina;
-Fapta de evaziune fiscala prevazuta de Legea 241/2005 art.9 lit.b
constituie infractiune numai daca s-a produs un prejudiciu;
–A fost condamnat pentru conducerea sub influenta bauturilor alcoolice dar
nu s-a anulat si dreptul de a conduce autovehicule;
–In ce cazuri se acorda exercitarea autoritatii parintesti unui singur parinte in caz de divort;
-Cum invoci si ce neregularitati exista privind citarea si comunicarea actelor intr-un proces;
Ce prevede legea despre independenta sotilor si controlul corespondentei celuilalt sot;
-Intre ce persoane exista obligatia de intretinere conform Codului civil;
-In ce conditii se apreciaza ca divortul este din culpa unuia dintre soti;
-Ce prevede Codul civil despre intinderea acordului sotilor cand acesta are
loc pe cale judiciara;
Din ce motive nu a fost anulat dreptului de a conduce un vehicul desi a fost
condamnat pentru conducerea sub influenta bauturilor alcoolice;
–In ce conditii asiguratorul raspunde pentru repararea prejudiciului cauzat
prin accident auto.
-Care este deosebirea dintre masurile de siguranta si pedepse;
-Conditiile in care este angajata raspunderea administratorului fata de societatea comerciala;
-Renuntarea la judecata.
–Ce prevede Regulamentul de organizare şi funcţionare a comisiei de monitorizare şi competenţă profesională pentru cazurile de malpraxis;
–Avocat dreptul muncii.
Responsabilitate,profesionalism,confidentialitate fata de client.
www.avocat-tudor.ro
0724260393


Pentru ce considerente actiunea abuziva a autoritatilor il exonereaza pe autor de savarsirea infractiunii de ultraj conform instantei supreme

Pentru ce considerente actiunea abuziva a autoritatilor il exonereaza pe autor de savarsirea infractiunii de ultraj conform instantei supreme

Amenintarea ori exercitarea de violente, vatamari asupra unui functionar public care indeplineste o functie ce implica exercitul autoritatii de stat, aflat in exercitarea atributiilor de serviciu este pedepsita de lege si constituie infractiunea de ultraj.
Legiuitorul a considerat ca astfel de fapte prezinta pericol pentru relatiile sociale referitoare la protectia autoritatii statului, ocrotite prin normele juridice.

Ultrajul face parte din infractiunile contra autoritatii, grupa de infractiuni ce se refera la faptele interzise de lege prin care, in diverse modalitati ilicite se poate aduce atingere autoritatii de stat.
Astfel de actiuni se pot comite prin acte exercitate asupra reprezentantilor autoritatii de stat, prin sustragerea de inscrisuri detinute de autoritati ori de bunuri indisponibilizate de autoritati.

• Ce prevede Codul penal despre infractiunea de ultraj

Infractiunea de ultraj este prevazuta in art.257 din Codul penal.
Forma de baza a infractiunii de ultraj
Conform acestui text de lege ultrajul consta in ameninţarea săvârşită nemijlocit sau prin mijloace de comunicare directă, lovirea sau alte violenţe, vătămarea corporală, lovirile sau vătămările cauzatoare de moarte ori omorul săvârşite împotriva unui funcţionar public care îndeplineşte o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat, aflat în exercitarea atribuţiilor de serviciu sau în legătură cu exercitarea acestor atribuţii.

Din cate se poate observa, o cerinta esentiala pentru existenta infractiunii de ultraj este ca functionarul public sa actioneze in cadrul indatoririlor ce decurg din functia pe care o exercita, iar nu in mod abuziv.
In aceasta ultima situatie actele sale nu sunt considerate a fi fost efectuate in exercitul functiei.

• Exemple din practica judiciara

Faptul ca actiunea abuziva a autoritatilor il exonereaza pe autor de pedeapsa rezulta dintr-un dosar solutionat de C.S.J.- Sectia penala.
S-a retinut ca nu constituie infractiune de ultraj atitudinea ofensatoare la adresa unui subofiter de politie si a unui gardian public , in cazul in care aceasta este o reactie la actiunea abuziva a celor doi functionari publici de a incerca sa sileasca, fara drept, o persoana sa-I insoteasca la locul unui accident la care aceasta nu are nicio legatura.Situandu-se, prin actiunea lor abuziva, in afara legii, cei doi agenti ai fortei publice nu pot beneficia de protectia pentru infractiunea de ultraj(www.legalis.ro).

Un alt exemplu din care rezulta ca trebuie analizate toate circumstantele rs-a produs actiunea faptuitorului, inclusiv provocarea, chiar daca functionarul public se afla in exercitarea atributiilor de serviciu rezulta din literatura de specialitate.
In acest sens, s-a apreciat ca se retine circumstanta atenuanta a starii de provocare chiar daca fapta nu are legatura cu atributiile de serviciu ale provocatorului, atata vreme cat acesta se afla in exercitarea atributiilor de serviciu. S-a avut in vedere ca autorul a aflat ca seful de post din satul sau este amantul sotiei. Motiv pentru care pleaca la postul de politie si il loveste pe acesta.

O forma asimilata este săvârşirea unei infracţiuni împotriva unui funcţionar public care îndeplineşte o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat ori asupra bunurilor acestuia, în scop de intimidare sau de răzbunare, în legătură cu exercitarea atribuţiilor de serviciu

Tot o forma asimilata a infractiunii este si savarsirea unei infractiuni dacă privesc un membru de familie al funcţionarului public.

O forma agravata a infractiunii de ultraj este cand faptele prevăzute în conditiile de mai sus sunt comise asupra unui poliţist sau jandarm, aflat în exercitarea atribuţiilor de serviciu sau în legătură cu exercitarea acestor atribuţii.

• Modalitatile in care se poate comite infractiunea de ultraj

-o prima modalitate prevazuta in art.257 Cod penal consta in amenintarea unui functionar ce indeplineste o functie publica ce implica exercitiul autoritatii de stat,aflat in exercitarea atributiilor de serviciu sau in legatura cu exercitarea acestor atributii.
Se observa ca excerinta esentiala ca functionarul public sa actioneze in cadrul indatoririlor ce decurg din functia pe care o exercita.
In cazul in care functionarul public nu se afla in exercitarea atributiilor de serviciu amenintarea trebuie sa se refere la fapte in legatura cu exercitarea atributiilor de serviciu.

-lovirea sau acte de violenta,savarsite impotriva unui functionar public aflat in exercitarea atributiilor de serviciu sau in legatura cu exercitarea acestor atributii
Facem aceiasi mentiune, in cazul in care functionarul public nu se afla in exercitarea atributiilor de serviciu, lovirea sau alte acte de violente trebuie sa se refere la fapte in legatura cu exercitarea atributiilor de serviciu.

-vatamarea corporala, savarsita impotriva unui functionar public aflat in exercitarea atributiilor de serviciu sau in legatura cu exercitarea acestor atributii.

-lovirile sau vatamarile cauzatoare de moarte savarsite impotriva unui functionar public aflat in exercitarea atributiilor de serviciu sau in legatura cu exercitarea acestor atributii.

-omorul savarsit impotriva unui functionar public aflat in exercitarea atributiilor de serviciu sau in legatura cu exercitarea acestor atributii

In prima forma asimilata modalitatea de savarsire a infractiunii de ultraj consta in săvârşirea oricarei infracţiuni împotriva unui funcţionar public care îndeplineşte o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat ori asupra bunurilor acestuia, în scop de intimidare sau de răzbunare, în legătură cu exercitarea atribuţiilor de serviciu.
Se poate observa ca scopul pentru care se comite infractiunea este intimidarea sau razbunarea.
• Alte articole de acelasi autor:
– Care sunt limitele in care raspunde mandatarul si cum se refera la mandat legislatia cu privire la societatile comerciale;
–Ce avantaje si dezavantaje aduce asiguratilor noua lege RCA;
–In ce situatii in cazul raspunderii solidare pentru repararea prejudiciului fiecare inculpat raspunde doar pentru responsabilitatea sa;
–In ce situatii conflictul de interese este apreciat ca fiind infractiune;
-Ce masuri trebuiesc intreprinse daca ti-a fost avariata masina;
–Fapta de evaziune fiscala prevazuta de Legea 241/2005 art.9 lit.b constituie infractiune numai daca s-a produs un prejudiciu;
–A fost condamnat pentru conducerea sub influenta bauturilor alcoolice dar nu s-a anulat si dreptul de a conduce autovehicule;
–In ce cazuri se acorda exercitarea autoritatii parintesti unui singur parinte in caz de divort.
-Ce sunt clauzele abuzive in contracte si care sunt sanctiunile impotriva acestora;
–Ce se poate invoca pentru anularea deciziei de sanctionare disciplinara cu referire la procedura cercetării disciplinare;
-Criterile pe baza carora daunele morale sunt apreciate de Inalta Curte de Casatie si Justitie acordarea daunelor morale in cazul unui prejudiciu de imagine
– Cum a motivat instanta revocarea unei masuri preventive dispuse fata de un inculpat acuzat de savarsirea unei infractiuni grave;
– Conditiile in care este angajata raspunderea administratorului fata de Societatea Comerciala;
– Infractiunea de evaziune fiscala savarsita prin “sustragerea de la efectuarea verificarilor financiare, fiscale sau vamale, prin nedeclararea , declararea fictiva ori declararea inexacta cu privire la sediile principale sau secundare ale persoanelor verificate.
Cabinet avocat Tudor Ion
www.avocat-tudor.ro
0724260393