Daca procesul verbal de contraventie rutiera nu este completat corect chiar si politia cere admiterea contestatiei

Daca procesul verbal de contraventie rutiera nu este completat corect chiar si politia cere admiterea contestatieiDaca procesul verbal de contraventie rutiera nu este completat corect chiar si politia cere admiterea contestatiei

Daca primesti o amenda un avocat accidente rutiere in Bucuresti iti va explica faptul ca politistul trebuie să scrie în procesul-verbal de contravenție o serie de date in mod obligatoriu iar acestea trebuie completate corect.

Daca nu a procedat asa, poti contesta procesul verbal si odata ce ajungi la instanta de judecata se poate dispune anularea acestuia. Un avocat accidente rutiere te va mai sfatui sa citesti cu atentie procesul verbal de contraventie. Este posibil ca agentul sa nu fi trecut numele sau intreg la rubrica ‘agent constatator”, datele tale de identificare sa fie trecute gresit ori situatia de fapt sa fie consemnata in procesul verbal, gresit, confuz ori la modul general sau fara elementele de identificare necesare.

In acest sens in Decizia 13/2018,  ICCJ a admis recursul în interesul legii formulat de Avocatul Poporului și, în consecință, a stabilit că, în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 16 și 17 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările și completările ulterioare:

Descrierea insuficientă a faptei echivalează cu neîndeplinirea cerinței privind descrierea faptei contravenționale și atrage nulitatea relativă a procesului-verbal de constatare a contravenției, potrivit dispozițiilor art. 16 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001.

De asemenea, un avocat accidente rutiere Bucuresti va invoca intr-un astfel de caz dispozitiile OUG 2/2001, aceasta cuprinzand drepturile și obligațiile contravenientului.

De exemplu, art. 16 din OUG 2/2001 prevede ca procesul-verbal de constatare a contravenției va cuprinde în mod obligatoriu: data și locul unde este încheiat; numele, prenumele, calitatea și instituția din care face parte agentul constatator; datele personale din actul de identitate, inclusiv codul numeric personal, ocupația și locul de muncă ale contravenientului; descrierea faptei contravenționale cu indicarea datei, orei și locului în care a fost săvârșită, precum și arătarea tuturor împrejurărilor ce pot servi la aprecierea gravității faptei și la evaluarea eventualelor pagube pricinuite; indicarea actului normativ prin care se stabilește și se sancționează contravenția; indicarea societății de asigurări, în situația în care fapta a avut ca urmare producerea unui accident de circulație; posibilitatea achitării în termen de 48 de ore a jumătate din minimul amenzii prevăzute de actul normativ, dacă acesta prevede o asemenea posibilitate; termenul de exercitare a căii de atac și organul la care se depune plângerea.

De asemenea, conform art.17 din OUG 2/2001 un proces-verbal prin care se aplică o amendă trebuie să îndeplinească anumite condiții pentru a fi valabil. Acest articol prevede ca lipsa mențiunilor privind numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, iar în cazul persoanei juridice lipsa denumirii și a sediului acesteia, a faptei săvârșite și a datei comiterii acesteia sau a semnăturii agentului constatator atrage nulitatea procesului-verbal. Nulitatea se constată și din oficiu.

Asadar, dacă agentul de politie a omis să completeze vreuna dintre aceste rubrici, sau nu le-a complet corect instanta poate admite contestatia

  • Urmatorul exemplu din practica instantelor confirma cele mai sus aratate.

Instanta retine ca petentul a formulat plingere impotriva procesului verbal de contraventie incheiat de Politie solicitind ca prin sentinta ce se va pronunta sa se dispuna  anularea acestuia ca netemeinic si nelegal si exonerarea de plata a amenzii aplicate.

In motivarea de fapt a  plangerii petentul  arata ca i s-a intocmit proces verbal de contraventie iar agentul constatator l-a completat gresit adica pe  data de l8 august  si nu l8 iulie.

In sprijinul plingerii petentul a depus copie de pe procesul verbal de contraventie .

Intimata a depus  intimpinare prin care solicita  admiterea plingerii petentului  intrucat  procesul verbal de contraventie a fost completat  gresit la data constatarii .

Examinind  actele si lucrarile de la dosar  instanta  retine urmatoarele .

La data de l8 august  in jurul orelor l0.08 petentului i s-a incheiat proces verbal de contraventie  pentru savarsirea contraventiei  prevazuta de art. l2l  pct. l  art. l47 pct. l din  ROUG l95/2002

Intimata a depus concluzii de admitere  a plingerii petentului  intrucat la  rubrica – data constatarii – contraventiei s- a trecut gresit  data de  l8 august .

Avind in vedere aceasta situatie de fapt si concluziile de admitere a plingerii  depuse de catre  intimata, instanta va  admite  plingerea si  va desfiinta  procesul verbal de contraventie incheiat de intimata .

Pentru  aceste motive

Admite plingerea formulata de  petent impotriva procesului verbal de contraventie incheiat de Politie.

Desfiinteaza procesul verbal de contraventie incheiat de Politie prin care petentul a fost sanctionat contraventional in baza art.121 pct.1 ROUG 195/2002 cu amenda in cuantum de 540 lei si art.147 pct.1 cu „avertisment”.

  • Alte articole de acelasi autor:

Ce avantaje prezinta solicitarea de despagubiri pentru accidente in cadrul procesului penal?;

Cum pot fi evitate accidentele auto si contraventiile prin conducerea preventiva;

Cum se stabilesc despagubirele in cazurile de accidente produse de vehicule si modalitatea in care trebuie sa procedati in relatiile cu societatea de asigurare;

Accidente – Despagubiri accidente rutiere;

Raspunderea in cazul accidentelor rutiere;

In ce situatii asiguratorul acorda despagubiri, pentru ce suma, la ce persoane si ce fel de bunuri;

A fost achitat pentru evaziune fiscala pentru ca expertiza judiciară are valoarprobatorie superioară față de constatările efectuate de inspectorul antifraudă;

In ce conditii se pedepseste evaziunea fiscala prin nedeclarare,declarare fictiva ori declarare inexacta cu privire la sediile principale conform Legii 241/2005;

-Care sunt conditiile atragerii raspunderii persoanelor juridice care au savarsit infractiuni;

-Ce masuri trebuiesc intreprinse daca ti-a fost avariata masina;

-Fapta de evaziune fiscala prevazuta de Legea 241/2005 art.9 lit.b constituie infractiune numai daca

s-a produs un prejudiciu;

–A fost condamnat pentru conducerea sub influenta bauturilor alcoolice dar nu s-a anulat si dreptul de a conduce autovehicule;

–In ce cazuri se acorda exercitarea autoritatii parintesti unui singur parinte in caz de divort;

-Cum invoci si ce neregularitati exista privind citarea si comunicarea actelor intr-un proces;

Ce prevede legea despre independenta sotilor si controlul corespondentei celuilalt sot;

-Intre ce persoane exista obligatia de intretinere conform Codului civil;

-In ce conditii se apreciaza ca divortul este din culpa unuia dintre soti;

-Ce prevede Codul civil despre intinderea acordului sotilor cand acesta are loc pe cale judiciara;

Din ce motive nu a fost anulat dreptului de a conduce un vehicul desi a fost condamnat pentru conducerea sub influenta bauturilor alcoolice;

–In ce conditii asiguratorul raspunde pentru repararea prejudiciului cauzat prin accident auto

www.avocat-tudor.ro

0724260393


Pentru ce motive instanta a acordat despagubiri pentru accidentul rutier desi societatea de asigurare a sustinut ca nu s-a dovedit ca piatra care a sărit în parbriz aparține vehiculului ce a proiectat-o în parbriz.

Pentru ce motive instanta a acordat despagubiri pentru accidentul rutier desi societatea de asigurare a sustinut ca nu s-a dovedit ca piatra care a sărit în parbriz aparține vehiculului ce a proiectat-o în parbriz.

Pentru ce motive instanta a acordat despagubiri pentru accidentul rutier desi societatea de asigurare a sustinut ca nu s-a dovedit ca piatra care a sărit în parbriz aparține vehiculului ce a proiectat-o în parbriz.

Ca avocat accidente auto in Bucuresti am observat ca uneori, in aceeasi speta instantele au dat solutii diferite in interpretarea legislatiei privind acordarea despagubirilor de catre societatea de asigurare. In speta urmatoare, referitor la plata daunelor rezultate dintr-un accident auto, instanta de fond a impartasit punctul de vedere al societatii de asigurare, in timp ce instanta de control judiciar a infirmat considerentele primei instante.

Astfel, prin cererea de chemare in judecata reclamanta a arătat că autoturismul proprietatea sa a fost implicat într-un accident rutier. Conform constatării amiabile de accident, autoturismul X fiind în mers i-a aruncat pe parbrizul autoturismului o piatră, fisurându-i parbrizul, auto reclamantei se deplasa în spatele acestei utilitare. S-a arătat că autoutilitara vinovată de producerea pagubei are încheiată poliță de asigurare RCA  iar în baza poliței RCA autoturismul reclamantei beneficiază de despăgubiri dar societatea de asigurare  refuză plata acestor despăgubiri.

S-a arătat că, conform devizului estimativ reparația daunelor are valoarea de 5402,73 lei și ar fi incidente dispozițiile art. 49 L ega 136/1995 și art. 1 din norma CSA publicată în Monitorul Oficial 762/2008.

Pe cale de consecință reclamanta a solicitat admiterea acțiunii și obligarea pârâtei la plata sumei de 5402,73 lei despăgubiri cu cheltuieli de judecată, depunându-se și dovada că reclamanta s-a adresat și pârâtei anterior promovării acțiunii pentru despăgubiri.

Din conținutul constatării amiabile de accident instanța reține că autoturismul X fiind în mers i-a aruncat pe parbrizul autoturismului condus de P ce se deplasa în spatele său, o piatră, fisurându-l. Autoutilitara vinovată de producerea pagubei avea încheiată în acel moment poliță de asigurare RCA. A fost întocmit proces verbal de constatare a daunelor si întocmit dosarul de daună respins pentru despăgubire.

Din calcul reparației instanța reține că, costul reparațiilor la autoturismul reclamantei se ridică la suma de 5402,73 lei. Reclamanta s-a adresat către societatea de asigurare solicitând achitarea contravalorii pagubelor produse ca urmare a accidentului rutier în care a fost implicat auto proprietatea reclamantei, din culpa șoferului autoutilitarei ce avea polița de asigurare RCA la societatea de asigurare.

 Prin adresa societatea de asigurare a comunicat că nu va acorda despăgubiri având în vedere lipsa altor probe în afară de declarația pe proprie răspundere care să dovedească legătura de cauzalitate dintre proiectarea pietrei și avarierea parbrizului, reclamantul păgubit având obligația dovedirii legăturii de cauzalitate dintre proiectarea pietrei și avarierea parbrizului, susținându-se că-n conformitate cu art. 49 Legea. 136/1995 despăgubirile se acordă pentru prejudicii produse prin accidente de circulație.

S-a susținut de pârâtă că formularul de constatare amiabilă încheiat între  cei doi șoferi nu e valabil pentru că nu a fost completat și la rubrica martori.

Pârâta a depus intampinare si precizări susținând că acțiunea reclamantei e neîntemeiată motivat de următoarele aspecte: conform L. 136/1995 se stabilește în ce condiții se acordă despăgubiri pentru polițele RCA „asigurătorii care practică asigurarea obligatorie de răspundere civilă a vehiculelor pe teritoriul României, acordă despăgubiri pentru prejudiciile produse prin accidente de vehicule, în care asigurații răspund delictual față de terțe persoane”. S-a arătat că-n speță, pentru ca obligația de dezdăunare să ia ființă, trebuie să se stabilească existența unei legături de la cauză la efect, între fapta comisă de o persoană și prejudiciul suferit de cealaltă și-n speță, piatra are a sărit în parbriz nu aparține vehiculului ce a proiectat-o în parbriz. S-a susținut astfel că despăgubirea în baza poliței RCA se face în cazul în care vinovat de producerea evenimentului se face personal tichetului RCA ce a păgubit o terță persoană, dar neexistând vina, nu poate fi vorba de despăgubirea după RCA, RCA-UL intrând în vigoare în cazul în care se produce un accident și se stabilește vina, atunci asigurarea celui vinovat va trebui să plătească dauna.

S-a arătat că-n cauză nu s-a produs nici un accident (ex. altă mașină, bucată dintr-o mașină etc.) ci vina este a unei persoane ce nu a păstrat distanța reglementară față de cel din față, (conform art. 51 OUG 195/2002), lipsind astfel raportul de cauzalitate dintre culpă și prejudiciu, răspunderea astfel încetează. S-a susținut că RCA-ul despăgubește accidente și nu daune și acest lucru nu e considerat accident ci doar daună, iar RCA-ul despăgubește daunele provocate de accidente de autovehicule.

Instanta de fond a respins ca neîntemeiată acțiunea reținându-se că, conform L. 136/1995 polița RCA despăgubește accidente respectiv daune provocate de accidente de vehicule și nu daunele provocate de o piatră ce a căzut dintr-un vehicul.

Reclamanta a formulat o cale de atac, instanta de control judiciar retinand urmatoarele.

Apărările pârâtei sunt neîntemeiate pentru următoarele considerente:

Ordinul Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor CSA nr. 21/2008 pentru punerea în aplicare a Normelor privind utilizarea formularului Constatare amiabilă de accident stabilește că soluționarea amiabilă a accidentelor rutiere soldate cu avarii ușoare devine operațional de la 01.07.2009.

Ordinul CSA nr. 21/2008 prevede că, în cazul în care două vehicule au fost implicate într-un accident în urma căruia au rezultat numai prejudicii materiale, avizarea societăților din domeniul asigurărilor să fie posibilă în baza formularului Constatare amiabilă de accident, fără a mai fi necesară întocmirea de documente de constatare de către poliție.

Constatarea amiabilă este o procedură utilizată în majoritatea statelor membre ale spațiului economic european în cazul accidentelor rutiere soldate doar cu daune materiale minore. Definiția unui accident de circulație soldat doar cu daune materiale minore diferă în funcție de legislația țării în care s-a produs accidentul.

Astfel, conducătorii vehiculelor implicate într-un astfel de eveniment au posibilitatea de a completa împreună și apoi depune la companiile de asigurare un formular tipizat, denumit în continuare Constat Amiabil sau Constatare Amiabilă (CA).

Ordinul CSA precizează că documentul să fie completat și semnat de către ambii conducători de vehicule implicați în accident sau, în situația în care unul dintre vehicule este staționat / parcat, doar de către proprietarul / utilizatorul acesteia.

Astfel, având în vedere cele menționate mai sus urmează să se constate că nu există dispoziții legale care să condiționeze valabilitatea documentului „Constatare amiabilă de accidente” de consemnarea prezenței unui martor.

Mai mult decât atât, atât timp cât conducătorul auto al utilitarei ce transporta pietriș a recunoscut ca din mașină se scurgea pietriș și că a lovit mașina ce circula în spatele acesteia, fiind de acord să completeze formulare de constatare amiabilă, reprezentantul reclamantei nici nu s-a gândit vreun moment că vor exista probleme la asigurator ca să completeze și datele persoanei cu care era în mașină.

De altfel, se apreciază că nerecunoașterea și neluarea în considerare a formularului de constatare amiabilă reprezintă un abuz din partea asigurătorului, acesta nerespectând tocmai normele legale ce au reglementat introducerea acestui tip de conciliere.

Cum dispozițiile legale prevăd doar că această constatare amiabilă să fie semnată de cei doi conducători auto și cum nu există cadru legal care să condiționeze valabilitatea constatării amiabile și de menționarea unui martor este evident că în mod greșit societatea de asigurare nu a luat în considerare formularul de constatare amiabilă.

S-a susținut de pârâtă că polița RCA despăgubește accidentele, respectiv daunele provocate de accidente de autovehicule și nu daunele care în cazul de față sunt provocate de o piatră ce a căzut dintr-un vehicul și fisurând parbrizul unei alte mașini.

Motivarea pârâtei nu este corectă întrucât potrivit dispozițiilor legale în vigoare polița RCA despăgubește și prejudiciul produs de o piatră ce a căzut dintr-un vehicul.

În acest sens s-a invocat tocmai Ordinul nr. 21/2008 care prevede la art. 26 alin. 2 că „asigurătorul RCA acordă despăgubiri până la limita de despăgubire prevăzută în polița RCA pentru: 3. prejudiciul produs prin fapta lucrului, când prejudiciul își are cauza în însușirile, acțiunea sau inacțiunea vehiculului, prin intermediul altui lucru antrenat de deplasarea vehiculului, prin scurgerea, risipirea ori căderea accidentală a substanțelor, materialelor sau a obiectelor transportate”.

Este evident că situația de fapt se încadrează întocmai în această prevedere a Ordinului CSA în sensul în timp ce mașina reclamantei se deplasa din mașina din fața sa s-a scurs pietriș transportat de autoutilitara, o piatră fisurând parbrizul autovehiculului reclamantei.

Cum Ordinul nr. 21/2008 reglementează în mod expres obligația asigurătorului RCA de a despăgubi paguba produsă prin scurgerea materialelor transportate, se apreciază că o astfel de pagubă este acoperită de polița RCA.

S-a susținut de pârâtă că nu a fost dovedită legătura de cauzalitate faptă-prejudiciu.

Dar din probele administrate în cauză, respectiv declarația martorului audiat în cauză și din declarațiile celor doi șoferi din formularul de constatare amiabilă s-a dovedit exact situația de fapt: mașina proprietatea reclamantei se deplasa în spatele autoutilitarei cu nr. de înmatriculare mașina care transporta pietriș. Din mașina din față s-a scurs material care a căzut pe parbrizul mașinii reclamantei fisurându-l este evident că s-a dovedit legătura de cauzalitate între scurgerea pietrișului și căderea pe parbrizul mașinii reclamantei, precum și paguba produsă parbrizului.

Urmează a se avea-n vedere că situația de fapt reținută se coroborează cu modul de calcul al reparațiilor, cu depoziția martorului, cu răspunsul la interogatoriu .

Urmează a fi avute-n vedere și faptul că, conform art. 49 Legea 136 privind asigurările și reasigurările din România, cu modificările și completările ulterioare – asigurătorul acorda despăgubiri pentru prejudiciile de către asigurații răspuns, în baza legii, față de terțe persoane păgubite prin accidente de autovehicule, precum și pentru cheltuielile făcute de asigurați în procesul civil, despăgubirile se acordă indiferent de locul în care au fost produse accidentele de autovehicule, atât în timpul mersului, cât și în timpul staționării.

În baza verificărilor tehnice realizate s-au stabilit pagubele produse în urma accidentului și conform devizului estimativ, reparația daunelor produse se ridica la valoarea de 5402,73 lei.

Cum potrivit art. 1 Norma CSA publicată în M. Of. 762/2008 :

  1. „în conformitate cu prevederile art. 49 Legea 136/1995, asigurătorii care practică asigurarea obligatorie de răspundere civilă a vehiculelor pe teritoriul României acordă despăgubiri pentru prejudiciile produse prin accidente de vehicule, de care asigurații răspund delictual față de terțe persoane.”
  2. contractul de asigurare obligatorie de răspundere civilă pentru prejudicii produse prin accidente de vehicule acoperă răspunderea civilă delictuală a proprietarului sau a utilizatorului unui vehicul pentru prejudiciile produse unei terțe părți prin intermediul vehiculului.

Pentru considerentele arătate, coroborat și cu dispozitiile Codului civil . instanța va admite acțiunea reclamantei, va obliga pârâta societatea de asigurare către reclamant la plata sumei de 5402,73 lei despăgubiri produse ca urmare a incidentului la autoutilitara.

  • Alte articole de acelasi autor:

Ce date nu trebuie sa lipseasca de la o actiune pentru majorarea pensiei de intretinere;

Ce prevede legea despre independenta sotilor si controlul corespondentei celuilalt sot;

Intre ce persoane exista obligatia de intretinere conform Codului civil;

-In ce conditii se apreciaza ca divortul este din culpa unuia dintre soti;

-Ce prevede Codul civil despre intinderea acordului sotilor cand acesta are loc pe cale judiciara;

Din ce motive nu a fost anulat dreptului de a conduce un vehicul desi a fost condamnat pentru conducerea sub influenta bauturilor alcoolice;

In ce conditii asiguratorul raspunde pentru repararea prejudiciului cauzat prin accident auto.

-Care este deosebirea dintre masurile de siguranta si pedepse;

-Conditiile in care este angajata raspunderea administratorului fata de societatea comerciala;

-Renuntarea la judecata.

– Ce prevede Regulamentul de organizare şi funcţionare a comisiei de monitorizare şi competenţă profesională pentru cazurile de malpraxis;

Avocat dreptul muncii.

In ce situatii casatoria se desface din culpa sotilor si ce trebuie dovedit;

In ce cazuri se acorda exercitarea autoritatii parintesti unui singur parinte in caz de divort

Responsabilitate,profesionalism,confidentialitate fata de client.

www.avocat-tudor.ro

0724260393

 

 

 


Pentru ce motive instanta nu a suspendat dreptul de a conduce autovehicule pentru autorul accidentului soldat cu avarii

Pentru ce motive instanta nu a suspendat dreptul de a conduce autovehicule pentru autorul accidentului soldat cu avarii

Pentru ce motive instanta nu a suspendat dreptul de a conduce autovehicule pentru autorul accidentului soldat cu avarii

 

Ca avocat accidente auto in Bucuresti am constatat ca intr-un caz in care petentul a condus autoturismul tractând remorca și s-a angajat în depășirea celuilalt autoturism și nu a păstrat distanța laterală față de acesta pe care l-a acroșat producându-i avarii instanta a procedat corect.

Cu toate accidentul auto s-a soldat cu avarii,in urma administrarii probatoriului. a fost admisa în parte plângerea și a fost înlăturata măsura reținerii permisului de conducere în vederea suspendării dreptului de a conduce autovehicule pe drumurile publice .

Instanta a avut in vedere dispozitiile art.118 lit c din Regulamentul de aplicare a OUG nr. 195/2002 aprobat prin H.G.  1391/2006 :

„ Conducatorul de vehicul care efectueaza depasirea este obligat:

  1. c) sa pastreze in timpul depasirii o distanta laterala suficienta fata de vehiculul depasit; ”

Totodata, a avut in vedere si dispozitiile art. 119 lit b din Regulamentul de aplicare a OUG nr. 195/2002.

Referindu-se la  accidentul auto in care nu a păstrat distanța laterală față de celalalt autoturism pe care l-a acroșat producându-i avarii, petentul a solicitat în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul de Poliție,  anularea  Procesului verbal de constatare și sancționare a contravențiilor încheiat de intimat și exonerarea de la plata amenzii și restituirea permisului de conducere .

Atunci când a observat că celalalt autovehicul se apropie de axul drumului, a claxonat, fapt recunoscut și de celălalt conducător auto depășit implicat în accident.

Petentul susține că nu avea niciun motiv să revină forțat pe banda sensului său de mers așa cum susține celălalt conducător auto implicat în accident, deoarece din sens opus era liber fapt confirmat și de celălalt conducător auto implicat în accident. Petentul susține că nu a putut evita coliziunea cu celălalt conducător auto implicat în accident întrucât petentul tracta o remorcă încărcată și orice viraj brusc l-ar fi pus în pericol.

Coliziunea dintre cele două autovehicule implicate în accidentul auto a fost numai laterală, or dacă petentul ar fi forțat intrarea pe sensul său de mers în fața celuilalt autovehicul, coliziunea ar fi fost laterală față și nu numai laterală. Se susține că celălalt conducător auto implicat în accident circula cu o viteză de 40- 45 km /h pe un sector de drum unde limita de viteză este de 70 km/h , fapt ce l-a determinat pe petent să efectueze manevra de depășire. Petentul susține că celălalt conducător auto implicat în accident nu și-a recunoscut vina, motiv pentru care cei doi s-au deplsat la Poliție la un agent constatator. Agentul constatator s-a prezentat la locul accidentului și a constatat că ambii conducători auto sunt vinovați de producerea accidentului și i-a sancționat pe amândoi.

În probațiune, petentul a depus copia procesului verbal de contravenție contestat precum și copia procesului verbal de contravenție prin care a fost sancționat și celălalt conducător auto implicat în accident.

Intimata  citată în mod legal, a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea plângerii și menținerea procesului verbal contestat așa cum a fost întocmit. Se arată că din procesul verbal contestat , din declarațiile conducătorilor auto implicați în accident și  din raportul încheiat de către agentul constatator, rezultă că fapta s-a comis așa cum a fost descrisă în procesul verbal contestat. Se mai arată că procesul verbal contestat îndeplinește condițiile de fond prevăzute de art. 16 din O.G. nr 2/2001 cu modificările și completările ulterioare cât și cele prevăzute sub sancțiunea nulității de art . 17 din același act normativ.

Intimata a depus la dosar Raportul agentului constatator, declarația petentului dată în scris în fața organelor intimatei, declarația celuilalt conducător auto care a intrat în coliziune cu autovehiculul petentului.

Analizând actele și lucrările dosarului instanța constată cele ce vor fi în continuare arătate:

Agentul de poliție al intimatului a constatat prin procesul verbal de contravenție contestat că petentul a condus autoturismul tractând remorca și s-a angajat în depășirea celuilalt autoturism și nu a păstrat distanța laterală față de acesta pe care l-a acroșat producându-i avarii.

Agentul intimatei a încadrat fapta  petentului ca și contravenția prevăzută de art. 101 alin. 3 lit a  din O.U.G. nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice , raportat la art. 118 lit c din Regulamentul de aplicare a OUG nr. 195/2002 aprobat prin H.G.  1391/2006, pentru care i-a aplicat petentului amenda de 360 de lei + 6 puncte amendă și s-a dispus măsura reținerii permisului de conducere în vederea suspendării dreptului de a conduce autovehicule .

Astfel potrivit art. 101 alin. 3 lit a  O.U.G. nr. 195/2002 :

“(3) Constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda prevazuta in clasa a III-a de sanctiuni si cu aplicarea sanctiunii contraventionale complementare a suspendarii dreptului de a conduce pentru o perioada de 60 de zile savarsirea de catre conducatorul de autovehicul sau tramvai a urmatoarelor fapte:

  1. a) nerespectarea regulilor privind prioritatea de trecere, depasirea sau trecerea la culoarea rosie a semaforului, daca prin aceasta s-a produs un accident de circulatie din care au rezultat avarierea unui vehicul sau alte pagube materiale”

Potrivit art. 118 lit c din Regulamentul de aplicare a OUG nr. 195/2002 aprobat prin H.G.  1391/2006 :

„ Conducatorul de vehicul care efectueaza depasirea este obligat:

  1. c) sa pastreze in timpul depasirii o distanta laterala suficienta fata de vehiculul depasit; ”

De asemenea, instanta a avut in vedere si art. 119 lit b din Regulamentul de aplicare a OUG nr. 195/2002.

Instanța reține că și celălalt conducător auto implicat în accident a fost sancționat pentru fapta de-a nu circula cat mai aproape de marginea din dreapta a partii carosabile la momentul depășirii de către petent.

Conform art. 34 din O.G. nr. 2/2001, în cadrul soluționării plângerii, instanța este obligată să verifice legalitatea și temeinicia procesului verbal de contravenție contestat. Instanța constată că procesul verbal contestat cuprinde data și locul unde este încheiat, numele, prenumele, calitatea și instituția din care face parte agentul constatator, datele personale ale petentului, inclusiv codul numeric personal, descrierea faptei contravenționale cu indicarea datei, orei și locului în care a fost săvârșită, indicarea actului normativ prin care se stabilește și se sancționează contravenția . Instanța constată legalitatea procesului verbal atacat, respectiv  că fapta reținută prin procesul verbal atacat a fost încadrată în mod legal ca și contravenție de agentul constatator al intimatei iar sancțiunile aplicate corespund limitelor stabilite prin normele legale incidente .

În ceea ce privește temeinicia procesului verbal de contravenție contestat, instanța reține că la producerea accidentului n-au fost identificați martori oculari, procesul verbal de contravenție contestat fiind întocmit pe baza declarațiilor celor doi conducători de autovehicule implicați în accident și pe baza schiței accidentului desenată de către aceștia. Instanța reține că declarațiile celor doi conducători de autovehicule implicați în accident sunt similare, cu excepția faptului că petentul susține că a acroșat celălalt autovehicul în zona axului drumului iar celalalt susține că petentul a intrat pe banda sa  de mers, în timp ce se afla în depășire. Având în vedere că susținerea celuilalt conducător auto implicat în accident nu este confirmată prin niciun alt mijloc de probă, instanța va reține că tamponarea laterală dintre cele două autovehicule s-a produs în zona axului drumului în timp ce petentul efectua manevra de depășire. În aceste condiții instanța reține că petentul a recunoscut și a descris întocmai starea de fapt descrisă în procesul verbal de contravenție contestat. Prin urmare, instanța constată că starea de fapt a fost corect și judicios reținută de organul constatator iar petentul nu a adus nici un argument pertinent în sensul punerii la îndoială a celor consemnate în procesul verbal de contravenție, mai ales că prin propria declarație dată în fața agentului constatator a recunoscut fapta pentru care a fost sancționat. Instanța reține că petentul nu a respectat regulile de a păstra in timpul depasirii o distanta laterala suficienta fata de vehiculul depășit, el neexplicând de ce a efectuat manevra pe axul drumului, producând astfel un un accident de circulatie din care a rezultat avarierea unui vehicul .

În ceea ce privește măsura complementară aplicată petentului- a reținerii permisului de conducere în vederea suspendării dreptului de a conduce autovehicule pe drumurile publice, instanța constată că accidentul nu s-ar fi produs dacă celălalt conducător auto ar fi circulat cât mai aproape de marginea din partea dreaptă a părții carosabile așa cum era obligat potrivit art. 119 lit b din Regulamentul de aplicare a OUG nr. 195/2002.  Față de cele de mai sus, instanța apreciază că aplicarea amenzii de 360 de lei este îndestulătoare pentru a sancționa fapta petentului, astfel că va admite în parte plângerea și va înlătura măsura reținerii permisului de conducere în vederea suspendării dreptului de a conduce autovehicule pe drumurile publice .

Admite în parte plângerea contravențională formulată de petent în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul de Poliție si inlătură măsura reținerii permisului de conducere în vederea suspendării dreptului de a conduce autovehicule pe drumurile publice luată împotriva petentului prin procesul verbal de contravenție.

Menține sancțiunea amenzii de 360 de lei aplicată petentului prin procesul verbal de contravenție contestat.

  • Alte articole de acelasi autor:

Au fost acordate daune morale pentru ca procesul de refacere a reclamantului după accidentimplicat suferință și traume psihice cauzate de proceduri medicale chirurgicale;

Cum se recupereaza daunele daca cel care a provocat accidentul nu a avut RCA;

-In ce conditii prelucrarea datelor cu caracter personal intra sub incidenta Autoritatii Naționale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal;

DREPTURILE SI OBLIGATIILE PARTILOR IN ASIGURAREA DE RASPUNDERE CIVILA AUTO

-In ce conditii esti cercetat pentru savarsirea unei infractiuni in cazul armelor neletale supuse autorizării conform Legii 295/2004 privind regimul armelor si munitiilor sau se suspenda dreptul de detinere,folosire arma;

In ce conditii repararea autovehiculelor avand urme de accident poate constitui infractiunea de nerespectarea atribuţiilor privind verificarea tehnică ori efectuarea reparaţiilor prevazuta de art.340 Cod penal;

In ce conditii o persoana poate fi condamnata pentru punerea in circulatie a unui autovehicul neinmatriculat;

Distanta dintre domiciliile parintilor aflati in tari diferite,mentalitatea diferita,dezinteresul unuia dintre parinti,urgenta unor situatii,pot fi motive pentru ca atribuirea autoritatii parintesti sa nu se exercite in comun;

Din ce motive pot fi defectuoase si nu corespund realitatii informatiile din inregistrarea video a vitezei cu care a circulat un autoturism la contraventiile privind regimul de viteza;

Dupa ce reguli se desfasoara Inspectia Tehnica Periodica a autovehiculelor dupa data de 20 mai si ce prevede Codului rutier despre verificarea starii tehnice a vehiculelor

www.avocat-tudor.ro

0724260393


Ce motive se pot invoca in cererea de anulare a procesului-verbal de contraventie al CNAIR

Ce motive se pot invoca in cererea de anulare a procesului-verbal de contraventie al CNAIR

Persoanele care primesc procese-verbale de la CNAIR prin care li se comunica faptul ca au comis o contraventie au uneori nelamuriri.
De exemplu,daca este obligatoriu sa se plateasca amenda pentru acelasi vehicul,pentru mai multe fapte comise in aceeasi zi,sau la date diferite de savarsire a contraventiilor pentru fiecare proces verbal, ori, daca se pot emite mai multe procese-verbale intr-o singura zi.

Se cunosc si comentariile nefavorabile la adresa celor responsabili cu intocmirea proceselor verbale de contraventie,carora li se reproseaza ca ar trebui sa repare drumurile nicidecum sa se preocupe de instalarea de camere si de plata amenzilor.

Conducatorii auto cunosc insa ca daca circula fara sa achite rovinieta pot fi surprinsi de camerele instalate in acest scop si primi un proces-verbal de contraventie precum si amendati pentru aceasta fapta.
Desigur ca este posibil sa fi uitat sa achitati contravaloarea rovinietei.
In prea multe cazuri insa amenda a fost aplicata in mod abuziv.
Daca va numarati printre cei nemultumiti de aspectele consemnate in procesul-verbal, prin care agentul constatator al CNAIR va aduce la cunostinta contraventia, exista posibilitatea sa va adresatii in termen de 15 zile de la comunicare judecatoriei unde aveti domiciliul.

• Ce se consemneaza in procesul-verbal

In procesul-verbal se vor consemna,printre altele, numele agentului,date privind locul si timpul constatarii,numele contravenientului,date privind vehiculul care a circulat in conditiile in care fapta savarsita constituie contraventie continua conform art.8 alin.(1) din OG nr.15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare si a tarifului de trecere pe reteaua de drumuri nationale din Romania,cu modificarile si completarile ulterioare,si se sanctioneaza cu amenda contraventionala potrivit art.8 alin.(32) ) din OG 15/2002 in calitate de utilizator al vehiculului,responsabil de achitarea corespunzatoare a tarifului de utilizare,potrivit art.7 alin(1) din OG 15/2002,stabilind si o amenda.

In ce priveste normele la care se face trimitere,precizam urmatoarele.
Potrivit art.7 din O.G. nr.15/2002,”(1) Responsabilitatea achitarii corespunzatoare a tarifului de utilizare si a tarifului de concesiune revine in exclusivitate utilizatorilor romani,iar in cazul utilizatorilor straini,aceasta revine in exclusivitate conducatorului auto al vehiculului.
(2) Responsabilitatea achitarii corespunzatoare a tarifului de trecere revine in exclusivitate utilizatorilor.”

Utilizatorii sunt,in sensul legii-art.1 alin.(1) lit.b) din OG nr.15/2002,persoanele fizice sau juridice inscrise in certificatul de inmatriculare,care au in proprietate sau care,dupa caz,pot folosi in baza unui drept legal vehicule inmatriculate in Romania,denumite in continuare utilizatori romani,respectiv persoanele fizice sau juridice inscrise in certificatul de inmatriculare,care au in proprietate sau care,dupa caz,pot folosi in baza unui drept legal vehicule inmatriculate in alte state,denumite in continuare utilizatori straini.

• Ce se poate invoca in aparare

-sa se dispuna anularea procesului-verbal de contraventie;
-instanta sa constate ca petentul nu mai este utilizatorul vehiculului;
-motivele pentru care fac astfel de afirmatii;
-sa faca dovada acestor sustineri;
-ca nu avea obligatia sa transcrie dreptului de proprietate(conform art.11alin.(4) din OUG 195/2002, noul proprietar este obligat sa solicite autoritatii competente transcrierea dreptului de proprietate,in termen de 30 de zile de la data dobandirii dreptului de proprietate asupra vehiculului).
-sanctionarea a fost nejustificata, nu i se poate imputa vreo culpa in savarsirea faptei contraventionale.

-Ordonanta Guvernului nr. 15 din 24 ianuarie 2002 privind aplicarea tarifului, de utilizare şi a tarifului de trecere pe reţeaua de drumuri naţionale din România, cu modificările şi completările ulterioare;
-Ordinul ministrului transporturilor nr. 769/2010 privind aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea tarifului de utilizare a reţelei de drumuri naţionale din România, cu modificarile şi completările ulterioare;
-Ordinul Ministrului Administratiei si Internelor nr.1501/2006 privind procedura inmatricularii,inregistrarii,radierii;
-art. 16 din OG 2/2001,alin.1: Procesul-verbal de constatare a contraventiei va cuprinde in mod obligatoriu: data si locul unde este incheiat; numele, prenumele, calitatea si institutia din care face parte agentul constatator; datele personale din actul de identitate, inclusiv codul numeric personal, ocupatia si locul de munca ale contravenientului; descrierea faptei contraventionale cu indicarea datei, orei si locului in care a fost savarsita, precum si aratarea tuturor imprejurarilor ce pot servi la aprecierea gravitatii faptei si la evaluarea eventualelor pagube pricinuite; indicarea actului normativ prin care se stabileste si se sanctioneaza contraventia; indicarea societatii de asigurari, in situatia in care fapta a avut ca urmare producerea unui accident de circulatie; posibilitatea achitarii in termen de 48 de ore a jumatate din minimul amenzii prevazute de actul normativ, daca acesta prevede o asemenea posibilitate; termenul de exercitare a caii de atac si organul la care se depune plangerea;-OUG 2/2001.
• Alte articole de acelasi autor:
-In ce conditii se pedepseste evaziunea fiscala prin nedeclarare,declarare fictiva ori declarare inexacta cu privire la sediile principale conform Legii 241/2005;
-Care sunt conditiile atragerii raspunderii persoanelor juridice care au savarsit infractiuni;
-Ce masuri trebuiesc intreprinse daca ti-a fost avariata masina;
-Fapta de evaziune fiscala prevazuta de Legea 241/2005 art.9 lit.b constituie infractiune numai daca s-a produs un prejudiciu;
–A fost condamnat pentru conducerea sub influenta bauturilor alcoolice dar nu s-a anulat si dreptul de a conduce autovehicule;
–In ce cazuri se acorda exercitarea autoritatii parintesti unui singur parinte in caz de divort;
-Cum invoci si ce neregularitati exista privind citarea si comunicarea actelor
intr-un proces;
Ce prevede legea despre independenta sotilor si controlul corespondentei celuilalt sot;
-Intre ce persoane exista obligatia de intretinere conform Codului civil;
-In ce conditii se apreciaza ca divortul este din culpa unuia dintre soti;
-Ce prevede Codul civil despre intinderea acordului sotilor cand acesta are
loc pe cale judiciara;
Din ce motive nu a fost anulat dreptului de a conduce un vehicul desi a fost
condamnat pentru conducerea sub influenta bauturilor alcoolice;
–In ce conditii asiguratorul raspunde pentru repararea prejudiciului cauzat
prin accident auto.
-Care este deosebirea dintre masurile de siguranta si pedepse;
-Conditiile in care este angajata raspunderea administratorului fata de
societatea comerciala;
-Renuntarea la judecata.
–Ce prevede Regulamentul de organizare şi funcţionare a comisiei de
monitorizare şi competenţă profesională pentru cazurile de malpraxis;
–Avocat dreptul muncii.
Responsabilitate,profesionalism,confidentialitate fata de client.
www.avocat-tudor.ro
0724260393


In ce conditii determinarea alcoolemiei sau a prezenţei în organism a produselor ori a substanţelor stupefiante se face in conditii de legalitate in cazul persoanelor implicate în evenimente sau împrejurări în legătură cu traficul rutier

In ce conditii determinarea alcoolemiei sau a prezenţei în organism a produselor ori a substanţelor stupefiante se face in legalitate in cazul persoanelor implicate în evenimente sau împrejurări în legătură cu traficul rutier

Ca avocat in Baroul Bucuresti in dosare privind conducerea unui vehicul sub influenta alcoolului sau a altor substante am fost intrebat uneori cum se determina concentratia alcoolica,mai ales cand sunt dubii,fiind apropiata de plafonul de baza si cum se stabileste daca o persoana raspunde penal pentru ca s-a aflat sub influenta unor substante psihoactive.

Pentru a cunoaste raspunsul,precum si in ce conditii determinarea alcoolemiei sau a prezenţei în organism a produselor ori a substanţelor stupefiante se face in conditii de legalitate in cazul persoanelor implicate în evenimente sau împrejurări în legătură cu traficul rutier trebuie insa cunoscut mai intai ce prevede art.336 din Codul penal.

Actiunea unei persoane de a conduce un vehicul sub influenta alcoolului sau a altor substante este incriminata de art.336 Codul penal.
Se constata astfel ca, actuala reglementare a infractiunii nu mai priveste doar un autovehicul sau tramvai,ci,conditia este de a conduce un vehicul,de orice natura,pentru care legea prevede obligativitatea detinerii permisului de conducere.

In referire la notiunea de vehicul,ce se regaseste in textul de lege, se impune precizarea ca, OUG 195/2002 defineste vehiculul ca fiind sistemul mecanic care se deplaseaza pe drum,cu sau fara mijloace de propulsare,utilizat in mod curent pentru transportul de persoane si/sau bunuri ori pentru efectuarea de servicii sau lucrari.

Daca se face o analiza a infractiunilor prevazute de art.336 Cod penal,se observa ca mai intai este reglementata forma simpla a infractiunii.
In acest sens se prevede ca este pedepsita actiunea unei persoane de a conduce pe drumurile publice un vehicul pentru care legea prevede obligativitatea permisului de conducere,care la momentul prelevarii mostreleor biologice are o imbibatie alcoolica de peste 0,80 g/l alcool pur in sange.

In forma asimilata,textul de lege prevede ca se pedepseste fapta persoanei aflate sub influenta unor substante psihoactive de a conduce pe drumurile publice un vehicul pentru care legea prevede obligativitatea detinerii permisului de conducere.

In art.336 alin.(3) Codul penal prevede si o forma agravata a infractiunii,respectiv,fapta de a conduce pe drumurile publice un vehicul pentru care legea prevede obligativitatea detinerii permisului de conducere de catre o persoana care,la momentul prelevarii mostrelor biologice,are o imbibatie alcoolica de peste 0,80 g/l alcool pur in sange sau se afla sub influenta unor substante psihoactive,daca efectueaza transport public de persoane,transport de substante sau produse periculoase ori se afla in procesul de instrure practica a unor persoane pentru obtinerea permisului de conducere.

• Precizari in ce priveste gradul de imbibatie alcoolica si cum se
determina influenta substantelor psihoactive.
Din prevederile alin.(1) si 3) al art.336 Cod penal se constata asadar ca,plafonul minim admis in sensul imbibatiei alcoolice din sange este prevazut de lege la valoarea de 0,80 g/l alcool pur in sange.
Important de subliniat este si ca plafonul minim admis in sensul imbibatiei alcoolice din sange este necesar sa existe la momentul prelevarii mostrelor biologice.

In ce priveste prevederile alin.(2) ale art.336 Cod penal referitoare la influenta substantelor psihoactive in practica instantelor si literatura de specialitate s-a pus problema cum se determina aceasta in lipsa prevederii in lege a uno criterii.
Conform literaturii de specialitate,este necesar ca aceasta sa fie determinabila prin astfel de manifestari exterioare care pot sa conduca la aprecierea ca abilitatile de conducere sunt afectate .
Tot in literatura de specialitate,solutie carea fost confirmata si de practica instantelor, s-a mai aratat si ca,in plus de aceasta,prezenta in probele biologice recoltate a indicelui de consum de substante psihoactive ar trebui sa confirme afectarea abilitatilor si crearea unei stari de pericol pentru siguranta circulatiei pe drumurile publice.

• In ce consta activitatea de prelevare a mostrelor biologice
Oricine a fost oprit in trafic in asemenea cazuri de suspiciune cunoaste ca exista posibilitatea sa se faca o testare cu aparatul etilotest.
Prin urmare,aceasta ar reprezenta o verificare preliminara.
Numai dupa ce aparatul etilotest ar afisa o valoare de peste 0,40 g/l alcool pur in aerul expirat ,conducatorul auto urmeaza sa fie condus la un centru medical. Asadar,recoltarea probelor biologice urmeaza insa se faca in unitatile de asistenta medicala autorizate ori in institutii medico-legale in prezenta unui reprezentnt al politiei rutiere.

Pentru cunoasterea modului in care trebuie sa se faca aceasta procedura este necesar sa stim cum o reglementaza art.88 din OUG 195/2002,care dispune urmatoarele:
Recoltarea mostrelor biologice se face numai în prezența unui polițist rutier, în condițiile art. 190 alin. (8) din Codul de procedură penală, în următoarele spații ale instituțiilor medicale:
a) în interiorul unităților de asistență medicală autorizate;
b) în ambulanțe având echipaj cu medic ori autospeciale cu această funcție aparținând Serviciului mobil de urgență, reanimare și descarcerare;
c) în interiorul unităților medico-legale.
(11) Medicul, asistentul medical sau persoana cu pregătire medicală de specialitate din echipajul ambulanței sau autospecialei aparținând Serviciului mobil de urgență, reanimare și descarcerare, care intervine la evenimentele în legătură cu traficul rutier, poate recolta mostre biologice în măsura în care prin aceasta nu se afectează acordarea asistenței medicale de urgență sau de prim ajutor, precum și în situația în care persoana implicată într-un accident de circulație refuză transportul de urgență la o unitate sanitară sau starea sa de sănătate nu impune acest transport.
(12) Recoltarea mostrelor biologice se face cu respectarea normelor stabilite potrivit art. 125 lit. c).
(13) Transportul mostrelor biologice, recoltate în condițiile alin. (11), la unitatea medico-legală în vederea realizării analizei toxicologice, va fi efectuat de către polițistul rutier.
(2) Stabilirea concentraţiei de alcool sau a prezenţei în organism de substanțe psihoactive se face în instituţiile medico-legale autorizate, în conformitate cu normele metodologice elaborate de Ministerul Sănătăţii Publice.
(3) Stabilirea prezenţei alcoolului în aerul expirat sau testarea preliminară a prezenţei în organism a substanțelor psihoactive se face de către poliţia rutieră, cu ajutorul unor mijloace tehnice certificate.
(4) Stabilirea concentraţiei de alcool în aerul expirat se face de către poliţia rutieră, cu ajutorul unui mijloc tehnic omologat şi verificat metrologic.
(5) Persoana care conduce un autovehicul sau tramvai, testată de poliţistul rutier cu un mijloc tehnic certificat şi depistată ca având o concentraţie de până la 0,40 mg/l alcool pur în aerul expirat, poate solicita acestuia să i se recolteze probe biologice de către unităţile sau instituţiile medicale prevăzute la alin. (1), în vederea stabilirii îmbibaţiei de alcool în sânge.
(6) Persoana care conduce un autovehicul sau tramvai, testată cu un mijloc tehnic certificat ca având o concentraţie de peste 0,40 mg/l alcool pur în aerul expirat, este obligată să se supună recoltării probelor biologice sau testării cu un mijloc tehnic omologat şi verificat metrologic.

Stabilirea concentratiei de alcool sau a prezentei in organism de substante interzise se face in conformitate cu normele metodologice elaborate de Ministerul Sanatatii Publice.

• prezinta relevanta Ordinul 1512/2013 in ce priveste respectarea
dospozitiilor privind recoltarea probelor biologice de la persoanele implicate în evenimente sau împrejurări în legătură cu traficul rutier, în vederea determinării alcoolemiei sau a prezenţei în organism a produselor ori a substanţelor stupefiante sau a medicamentelor cu efecte similare acestora

In baza referatului de aprobare al Direcţiei de asistenţă medicală şi politici publice nr. E.N./12.676/2013,având în vedere prevederile art. 88 alin. (1) şi (2) şi ale art. 125 lit. c) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,în temeiul prevederilorart. 7 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 144/2010 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare,au fost emise
NORMELE METODOLOGICE privind recoltarea, depozitarea şi transportul probelor biologice în vederea probaţiunii judiciare prin stabilirea alcoolemiei sau a prezenţei în organism a substanţelor sau produselor stupefiante ori a medicamentelor cu efecte similare acestora în cazul persoanelor implicate în evenimente sau împrejurări în legătură cu traficul rutier care prevad urmatoarele:

Articolul 1(1) Recoltarea probelor biologice de la persoanele implicate în evenimente sau împrejurări în legătură cu traficul rutier, în vederea determinării alcoolemiei sau a prezenţei în organism a produselor ori a substanţelor stupefiante sau a medicamentelor cu efecte similare acestora, din dispoziţia organelor abilitate, se poate face în cadrul oricărei unităţi de asistenţă medicală autorizate sau în instituţii medico-legale de către personalul medical care are aviz valabil de liberă practică.
(2) Recoltarea probelor biologice în condiţiile alin. (1) se face după completarea de către poliţistul rutier a formularului de cerere de analiză toxicologică a probelor biologice, al cărui model este prevăzut în anexa nr. 1.
Articolul 2(1) Recoltarea probelor biologice în condiţiile art. 1 se face de către personalul medical, în prezenţa poliţistului rutier care va completa şi procesul-verbal al cărui model este prevăzut în anexa nr. 2.
(2) Personalul medical care a recoltat probele biologice va completa procesul-verbal al cărui model este prevăzut în anexa nr. 2.

Articolul 3(1) Recoltarea probelor biologice de la persoanele implicate în evenimente sau împrejurări în legătură cu traficul rutier, în vederea determinării alcoolemiei sau a prezenţei în organism a produselor ori a substanţelor stupefiante ori a medicamentelor cu efecte similare acestora, denumită în continuare recoltarea probelor biologice, este asimilată urgenţelor medicale şi nu poate fi refuzată de către personalul medical.
(2) Refuzul nejustificat de a recolta probe biologice sau nerespectarea procedurilor prevăzute în prezentul ordin atrage răspunderea personalului medical, conform legii, cu excepţia situaţiilor în care prin prelevare se pune în pericol iminent viaţa conducătorului auto devenit victimă.

Articolul 4(1) Identificarea persoanei de la care sunt recoltate probele biologice se realizează în baza următoarelor documente:a)carte de identitate, buletin de identitate, carte de identitate provizorie, paşaport sau permis de conducere auto, în cazul cetăţenilor români;b)paşaport, carte de identitate, permis de şedere, titlu de călătorie sau permis de conducere auto, în cazul cetăţenilor străini.
(2) În situaţia în care persoana respectivă nu posedă niciunul dintre documentele menţionate la alin. (1) identificarea se poate face în baza unui proces-verbal întocmit de către poliţistul rutier ca urmare a stabilirii identităţii persoanei în cauză prin metode şi mijloace specifice poliţiei.

Articolul 5(1) Determinarea, în vederea probaţiunii judiciare, a alcoolemiei sau a prezenţei în organismul unei persoane a produselor sau substanţelor stupefiante ori a medicamentelor cu efecte similare acestora, denumite în continuare droguri, se realizează numai în laboratoarele de toxicologie din cadrul instituţiilor medico-legale, potrivit competenţei teritoriale.
(2) Determinarea alcoolemiei se efectuează în conformitate cu Normele procedurale privind efectuarea expertizelor, a constatărilor şi a altor lucrări medico-legale, aprobate prin Ordinul ministrului de stat, ministrul justiţiei, şi al ministrului de stat, ministrul sănătăţii, nr. 255/1134C/2000 şi cu metodologia elaborată de către Consiliul superior de medicină legală.
(3)Rezultatele obţinute în urma determinărilor de laborator efectuate asupra probelor biologice în condiţiile alin.(1) şi(2) vor fi înscrise în buletinul de analiză toxicologică, al cărui model este prevăzut în anexa nr. 3.

.Articolul 6(1) Prestaţia medico-legală reprezentată de determinarea alcoolemiei sau a prezenţei drogurilor în organismul unei persoane se realizează contra cost.
(2) Costul prestaţiei medico-legale menţionate la alin. (1), incluzând şi preţul trusei standard, se achită potrivit legii.
Articolul 7(1) Probele biologice ce pot fi recoltate de la persoanele implicate în evenimente sau împrejurări în legătură cu traficul rutier, în vederea determinării alcoolemiei sau a prezenţei în organism a drogurilor, sunt reprezentate prin:a)sânge, pentru determinarea alcoolemiei;b)sânge şi urină, pentru determinarea prezenţei în organism a drogurilor.
(2) Probele biologice menţionate la alin. (1) se recoltează cu trusa standard, ce trebuie să conţină toate elementele prevăzute în anexa nr. 4, în vederea determinării alcoolemiei, sau cele prevăzute în anexa nr. 5, în vederea determinării prezenţei drogurilor în organism.
(3) Instituţia medico-legală va refuza, în vederea efectuării determinărilor toxicologice, primirea probelor biologice recoltate în orice alte recipiente decât cele aflate în trusa standard, securizată în conformitate cu prevederile art. 19.
Articolul 8(1) Trusele standard destinate recoltării, depozitării şi transportării în condiţii de securitate a probelor biologice, denumite în continuare truse standard, se asigură de către instituţiile medico-legale, costul acestora fiind suportat iniţial din bugetul propriu al instituţiei medico-legale.
(2) Trusele standard pot fi utilizate în cadrul instituţiei medico-legale sau pot fi puse, la cerere, la dispoziţia unităţilor de asistenţă medicală autorizate sau a organelor de poliţie rutieră în vederea recoltării de probe biologice.
(3) Evidenţa truselor standard este consemnată într-un registru special în care vor fi menţionate şi trusele standard deteriorate sau cele desigilate şi neutilizate, situaţii în care se va preciza motivul.
(4) Trusele standard pot fi utilizate în vederea recoltării, depozitării şi transportului probelor biologice dacă:a)prototipul prezentat de producător a obţinut avizul Consiliului superior de medicină legală;b)conţin, în stare nedeteriorată, toate elementele menţionate în anexa nr. 4, pentru determinarea alcoolemiei, sau, după caz, în anexa nr. 5, pentru determinarea prezenţei drogurilor în organism.
(5) Instituţia medico-legală va refuza primirea probelor biologice recoltate, depozitate sau transportate în truse standard al căror prototip nu a obţinut avizul Consiliului superior de medicină legală.

Articolul 9(1) Recoltarea probelor biologice în vederea stabilirii alcoolemiei sau a prezenţei în organism a drogurilor se va face în cel mai scurt timp posibil de la producerea evenimentului rutier sau a împrejurării care impune recoltarea acestora.(2) Data şi ora prezentării persoanei pentru recoltarea probelor biologice se înscriu de către personalul medical în registrul existent la unitatea de asistenţă medicală autorizată sau la instituţia medico-legală unde se efectuează recoltarea probelor biologice.
Articolul 10(1) Pentru determinarea alcoolemiei se vor recolta două probe de sânge la un interval de o oră una faţă de cealaltă, fiecare probă fiind reprezentată printr-o cantitate de 10 ml sânge.
(2) Atunci când rezultatul testării cu un mijloc tehnic certificat nu indică prezenţa alcoolului în aerul expirat recoltarea celei de-a doua probe de sânge nu mai este necesară, putând fi efectuată numai la cererea persoanei în cauză.
(3) Imediat după recoltare, proba de sânge va fi distribuită în mod egal, în cantitate de câte 5 ml, în două vacuette, ce conţin o substanţă anticoagulantă.(
4) Probele biologice recoltate conform alin. (1), (2) şi (3) vor fi introduse în containerele trusei standard adecvate, care ulterior se va securiza.

Articolul 11.Supravegherea persoanei implicate în evenimente sau împrejurări în legătură cu traficul rutier în intervalul de timp de o oră dintre cele două recoltări de sânge revine poliţistului rutier.
Articolul 12(1) În cazul în care nu au fost recoltate două probe de sânge, la un interval de o oră una faţă de cealaltă, nu se va putea efectua estimarea retroactivă a alcoolemiei.(2) Sunt exceptate de la prevederile alin. (1) situaţiile medicale grave în care, prin recoltarea celei de-a doua probe de sânge, s-ar pune în pericol iminent viaţa persoanei respective.

Articolul 13(1) Pentru determinarea prezenţei în organism a drogurilor se recoltează:a)o probă de sânge în cantitate de 20 ml;b)o probă de urină în cantitate de cel puţin 20 ml.(2) Proba de sânge se recoltează, de regulă, iniţial şi imediat va fi distribuită, în mod egal, în cantitate de câte 5 ml, în 4 vacuette, două vacuette care nu conţin substanţe anticoagulante şi două vacuette ce conţin o substanţă anticoagulantă.(3) Proba de urină care, de regulă, se recoltează după proba de sânge, chiar şi după un oarecare interval de timp necesar acumulării urinii, va fi recoltată în flaconul special din trusa standard.(4) Supravegherea persoanei implicate în evenimente sau împrejurări în legătură cu traficul rutier până la recoltarea probei de urină sau, după caz, a celei de sânge revine poliţistului rutier.(5) Recoltarea probei de urină se realizează de către persoana în cauză, într-un spaţiu adecvat în care să i se poată asigura intimitatea, fără a se permite prezenţa altor persoane sau animale în incinta respectivă.(6) Înainte de a recolta proba de urină, persoana în cauză va fi verificată de către poliţistul rutier în vederea depistării şi îndepărtării unor substanţe care pot fi introduse în urina recoltată.(7) În cazuri excepţionale recoltarea probei de urină se poate face şi prin sondaj vezical.(8) Probele biologice recoltate conform alin. (1), (2) şi (3) se introduc în containerele trusei standard adecvate, care ulterior se va securiza.
Articolul 14(1) În cazul în care persoana de la care sunt recoltate probele biologice solicită şi recoltarea contraprobelor biologice se vor utiliza concomitent două truse standard, costurile aferente fiind suportate de solicitant.
(2) În situaţia prevăzută la alin. (1) se vor recolta cantităţi duble de probe biologice, care vor fi repartizate în cele două truse standard, dispoziţiile art. 10-13 fiind aplicate în mod corespunzător.
(3) Valoare de contraprobă poate avea şi proba biologică rămasă, în cantitate suficientă pentru efectuarea unei alte analize, după determinarea toxicologică realizată în cadrul instituţiei medico-legale, caz în care preţul trusei standard nu va fi inclus în contravaloarea prestaţiei medico-legale de analiză a contraprobei, ce urmează a fi suportată de către solicitantul contraprobelor.
(4) Analiza contraprobei se realizează la:a)institutul medico-legal conform competenţei teritoriale, dacă proba este prelucrată la nivelul unui serviciu judeţean de medicină legală;b)alt institut de medicină legală dacă proba este prelucrată la un institut de medicină legală.
Articolul 15(1) Dezinfecţia tegumentului în vederea recoltării probelor biologice de sânge se realizează cu tamponul de unică folosinţă, impregnat cu dezinfectant nonalcoolic, existent în trusa standard.(2) În cazul în care tamponul impregnat cu dezinfectant nonalcoolic, aflat în trusa standard, nu poate fi utilizat, se va folosi un tampon impregnat cu clorură de benzalconiu sau cu soluţie apoasă de clorură de mercur.
Articolul 16(1) Cu ocazia recoltării probei de sânge în vederea stabilirii alcoolemiei personalul medical va determina greutatea şi înălţimea persoanei respective, indici antropometrici ce vor fi consemnaţi în procesul-verbal.
(2) Indicii antropometrici menţionaţi la alin. (1) fac parte din categoria datelor obiective necesare unei eventuale estimări retroactive a alcoolemiei.
(3) Examenul medical, în vederea interpretării stării clinice induse de consumul recent de băuturi alcoolice sau de substanţe psihoactive a persoanei supuse recoltării probelor biologice, va fi efectuat numai la solicitarea poliţistului rutier dacă persoana în cauză a fost implicată într-un accident de circulaţie rutieră în urma căruia a survenit decesul sau vătămarea integrităţii corporale ori a sănătăţii uneia sau mai multor persoane.
(4) În situaţia prevăzută la alin. (3), medicul care a efectuat examinarea clinică va completa formularul al cărui model este prevăzut în anexa nr. 6.
Articolul 17(1) Consimţământul persoanei cu privire la recoltarea probelor biologice în vederea determinării alcoolemiei sau a prezenţei drogurilor în organism este prezumat.
(2) Refuzul persoanei implicate în evenimente sau împrejurări în legătură cu traficul rutier de a accepta recoltarea probelor biologice sau prezentarea la sediul unităţii de asistenţă medicală autorizată ori al instituţiei medico-legale, în vederea recoltării probelor biologice, se pedepseşte conform legii, în condiţiileCodului de procedură penală.
(3) Confirmarea refuzului persoanei implicate în evenimente sau împrejurări în legătură cu traficul rutier de a accepta deplasarea la sediul unităţii de asistenţă medicală autorizate sau al instituţiei medico-legale în vederea recoltării probelor biologice se face de către poliţistul rutier prin întocmirea procesului-verbal de constatare a infracţiunii.
(4) Dispoziţiile alin. (3) se aplică în mod corespunzător în situaţia în care persoana în cauză, aflată la sediul unităţii de asistenţă medicală autorizată sau al instituţiei medico-legale, refuză să accepte recoltarea probelor biologice înainte de desigilarea trusei standard.
(5) În situaţia în care, după desigilarea trusei standard, persoana în cauză refuză recoltarea probelor biologice, se vor completa în mod corespunzător rubricile respective din procesul-verbal de recoltare a probelor biologice, aflat în trusa standard, ce va fi semnat de către poliţistul rutier şi personalul medical, precum şi de către persoana respectivă dacă aceasta nu refuză să semneze procesul-verbal.
(6) În situaţia prevăzută la alin. (5) persoana în cauză este obligată să achite contravaloarea trusei standard care a fost desfăcută
.Articolul 18(1) În vederea recoltării probelor biologice trusa standard se deschide în prezenţa poliţistului rutier şi a persoanei în cauză.
(2) Probele biologice recoltate se introduc în containerele trusei standard imediat după recoltare, în prezenţa poliţistului rutier şi a persoanei în cauză.
(3) După introducerea containerelor ce conţin probele biologice recoltate, precum şi a componentelor nefolosite din trusa standard respectivă şi a formularelor completate şi semnate, trusa standard va fi securizată în prezenţa poliţistului rutier şi a persoanei în cauză.
Articolul 19(1) Securizarea trusei standard, după introducerea elementelor menţionate la art. 18 alin. (3), se realizează prin aplicarea cumulativă a elementelor de siguranţă existente în trusa standard:a)banderola autocolantă, pe containerul în care se introduc recipientele ce conţin probele biologice;b)sigiliul de unică folosinţă, înseriat, ce împiedică desfacerea cutiei trusei standard.
(2) După sigilarea trusei standard, personalul medical care a efectuat recoltarea va completa rubricile înscripţionate pe capacul cutiei trusei standard şi va aplica ştampila instituţiei unde a fost realizată recoltarea.
Articolul 20(1) După securizare, trusa standard va fi preluată de către poliţistul rutier sau, după caz, va fi reţinută la instituţia medico-legală în vederea înaintării către laboratorul de toxicologie unde se va efectua analiza probelor biologice.
(2) Trusa standard preluată de către poliţistul rutier va fi înaintată în cel mai scurt timp instituţiei medico-legale, unde urmează să se efectueze analiza toxicologică a probelor biologice.
(3) În cazul în care poliţistul rutier nu are posibilitatea de a transporta imediat după preluare trusa standard la sediul instituţiei medico-legale, aceasta va fi păstrată cu respectarea condiţiilor prevăzute la art. 21, fără însă a se depăşi un interval de cel mult 7 zile din momentul recoltării probelor biologice.
Articolul 21(1) Trusa standard securizată va fi menţinută la frigider la o temperatură de până la 4°C până la efectuarea transportului către laboratorul de toxicologie al instituţiei medico-legale.
(2) Transportul trusei standard către laboratorul de toxicologie al instituţiei medico-legale fără respectarea condiţiilor de temperatură prevăzute la alin. (1) se va efectua într-un interval de timp cât mai scurt, dar care să nu depăşească 3 ore de la recoltare.
Articolul 22.Probele biologice rămase după efectuarea determinărilor toxicologice vor fi păstrate în cadrul instituţiei medico-legale, pe o perioadă de 6 luni de zile, la congelator, la o temperatură maximă de –18°C.
Articolul 23.Buletinul de analiză toxicologică întocmit după efectuarea determinărilor toxicologice conform art. 5 va fi înaintat imediat organului judiciar competent.
• Alte articole de acelasi autor:

-Ce motive pot fi considerate temeinice pentru incredintarea copilului minor;
-Care sunt situatiile de malpraxis medical in care unitatea sanitara nu raspunde impreuna cu personalul medical pentru prejudiciile cauzate de acesta;
-In caz de refuz nejustificat autoritatea publica poate fi obligata sa elibereze certificatul de urbanism;
–Cum solicitati audierea ca martori a rudelor in cazul contraventiilor la regimul circulatiei rutiere;
–Ce trebuie sa stim, conform avocat asigurari despre ce reprezinta si ce
riscuri acopera asigurarea RCA si asigurarea facultativa CASCO;
-Avocat penalist Bucuresti;
–In ce situatii se poate limita programul de vizitare a minorului de catre un parinte dupa divort;
–In ce situatii desi legea da posibilitatea incetarii procesului penal prin impacare sau acord de mediere unele persoane nu pot beneficia de aceste prevederi;
–Ce trebuie sa stim in opinia unui avocat infractiuni trafic si consum de droguri despre ce prevede Legea nr.143/2000;
-Concedierea salariatului pentru necorespundere profesionala.
Profesionalism,responsabilitate,loialitate fata de client.
www.avocat-tudor.ro
0724260393