Cum vor fi sanctionate contraventiile constatate prin radar conform ultimelor modificari ale Codului rutier

Cum vor fi sanctionate contraventiile constatate prin radar conform ultimelor modificari ale Codului rutier

Ca avocat in Baroul Bucuresti in dosare de constatarea contraventiilor cu privire la fapte care incalca dispozitiile privind limitele de viteza am contestat uneori inregistrarea facuta de aparatul radar privind depăşirea cu numai 1 km/h a vitezei maxime admise pe sectorul de drum respectiv.
Asadar,pentru numai cu 1 km/h depasirea vitezei maxime depindea suspendarea sau mentinerea permisului de conducere.
Este evident ca si aparatele de masurare pot induce erori in astfel de cauzuri. Uneori,chiar anumite obstacole au reprezentat factori de influenta,de eroare, care au putut afecta exactitatea masurarilor, astfel incat sa nu apara in mod corect cerintele prevazute la pct.3.5.1 din NORMA DE METROLOGIE LEGALA NML 021-05 din 23 noiembrie 2005.

Reglementarea acestui tip de contraventie a constituit obiectul preocuparilor legislative din ultimul an.
In prezent,OUG nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice sau Codul rutier,cum mai este cunoscut,a fost votata din nou de deputati,astfel ca textul de lege va merge in forma modificata pentru promulgare la presedintele Romaniei.
De fapt,au fost modificate din nou dispozitiile art.109 din Codul rutier,care se refera la constatarea contraventiilor prin radar.

• La ce se refera noile modificari

Din examinarea articolului 109 din OUG nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice,in rezumat,se constata urmatoarele modificari in ce priveste constatarea contraventiilor cu privire la faptele care incalca dispozitiile privind limitele de viteza:
-radarele nu vor mai putea fi ascunse;
-radarele nu vor fi insa presemnalizate,desi se preconiza astfel intr-o propunere anterioara de modificare a Codului rutier;
-radarele vor putea fi folosite doar pe masini inscriptionate;
-dispozitivele mobile, de tip pistol, destinate masurarii vitezei se utilizeaza la o distanta maxima de 10 metri de autovehiculele care prezinta inscrisurile si insemnele distinctive ale politiei rutiere;
-echipamentele de masurare a vitezei vor trebui amplasate intr-un loc vizibil.

• art.109 din OUG nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile
publice,care va avea urmatorul continut:

(1) Constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor se fac direct de catre politistul rutier, iar in punctele de trecere a frontierei de stat a Romaniei, de catre politistii de frontiera. Politistii rutieri, respectiv politistii de frontiera sunt obligati sa poarte uniforma cu inscrisuri si insemne distinctive.
(2) Constatarea contraventiilor se poate face si cu ajutorul unor mijloace tehnice certificate sau mijloace tehnice omologate si verificate metrologic, consemnandu-se aceasta in procesul verbal de constatare a contraventiei.
(3) Constatarea contraventiilor cu privire la faptele care incalca dispozitiile privind limitele de viteza se face numai cu ajutorul mijloacelor tehnice certificate sau a mijloacelor tehnice omologate si verificate metrologic, consemnandu-se aceasta in procesul-verbal de constatare a contraventiei.
(4) Dispozitivele destinate masurarii vitezei se instaleaza exclusiv pe autovehicule care prezinta inscrisurile si insemnele distinctive ale politiei rutiere. Dispozitivele mobile, de tip pistol, destinate masurarii vitezei se utilizeaza la o distanta maxima de 10 metri de autovehiculele care prezinta inscrisurile si insemnele distinctive ale politiei rutiere. Se interzice utilizarea dispozitivelor de masurare a vitezei din autovehicule care nu prezinta inscrisurile si insemnele distinctive, de catre politisti care nu poarta uniforme, cu inscrisuri si insemne distinctive, conform alin. (l) si care nu sunt amplasate in locuri vizibile.

(5) In cazurile prevazute la alin.(3) si numai cu respectarea prevederilor alin.(l) si (4), procesul-verbal se poate incheia si in lipsa contravenientului, dupa stabilirea identitatii conducatorului de vehicul, mentionandu-se aceasta in procesul-verbal, fara a fi necesara confirmarea faptelor de catre martori.
(6) Prevederile prezentei ordonante de urgenta referitoare la contraventii se completeaza cu cele ale Ordonantei Guvernului nr.2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr.180/2002, cu modificarile si completarile ulterioare.
• Alte articole de acelasi autor:
-Ce neregularitate a procesului verbal de contraventie rutiera se poate invoca in instanta conform ultimei hotarari a instantei supreme publicate recent in Monitorul Oficial;
–Ce masuri trebuiesc intreprinse daca ti-a fost avariata masina;
–Ce avantaje prezinta solicitarea de despagubiri accidente in cadrul procesului penal;
–Actiunea in despagubire dintr-un contract de asigurare nu poate fi respinsa doar pentru motivul ca asiguratul nu a reclamat evenimentul in termenul prevazut in contract;
–Ce prevede Ordinul nr. 1343/2006 din 06/11/2006 pentru aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a comisiei de monitorizare şi competenţă profesională pentru cazurile de malpraxis.
– In ce situatii autoritatea parinteasca este exercitata dupa divort doar de catre un parinte.
–Preeminenta conventiei europene a drepturilor omului in dreptul intern roman;
-Infractiuni informatice
–Ce nu trebuie sa omiteti in cererea de chemare in judecata prin care contestati un act administrativ fiscal;
–Cum solicitati audierea ca martori a rudelor in cazul contraventiilor la regimul circulatiei rutiere;
-Din ce motive DNA s-a sesizat din oficiu cu privire la infractiunea de favorizarea faptuitorului in cazul persoanelor condamnate care apar ca autori de lucrări științifice;
–In ce conditii asiguratorul raspunde pentru repararea prejudiciului cauzat prin accident;
– Ce inseamna un avocat in Uniunea Europeana;
–Conditiile in care este angajata raspunderea administratorului fata de Societatea Comerciala;
–Criterile pe baza carora daunele morale sunt apreciate de Inalta Curte de Casatie si Justitie acordarea daunelor morale in cazul unui prejudiciu de imagine;

Cabinet avocat Tudor Ion
Responsabilitate,profesionalism,loialitate fata de client;
www.avocat-tudor.ro
0724260393


Cum a motivat instanta ca desi exista contraventia privind transportarea în şi pe autoturism de obiecte a căror lungime sau lăţime depăşeşte, împreună cu încărcătura,dimensiunile acestuia nu s-a creat un pericol pentru traficul rutier.

Cum a motivat instanta ca desi exista contraventia privind transportarea în şi pe autoturism de obiecte a căror lungime sau lăţime depăşeşte, împreună cu încărcătura,dimensiunile acestuia nu s-a creat un pericol pentru traficul rutier.

Poate ca ati observat in trafic vehicule care transporta diferite obiecte ce depasesc impreuna cu incarcatura dimensiunile acestuia.
Legea interzice insa acest mod de transport atunci cand imprejurarea respectiva ar putea constitui un pericol pentru alte vehiculele care circula in spatele acestuia sau pentru persoane.

Fapta s-ar inscrie in prevederile art.148 din Regulamentul de aplicare a OUG 195/2002 in care se prevad reguli pentru circulatia vehiculelor.
Mai exact,la pct.6 din acest articol se arata ca: se interzice conducătorului de autovehicul sau de tramvai transportarea în şi pe autoturism de obiecte a căror lungime sau lăţime depăşeşte, împreună cu încărcătura,dimensiunile acestuia.
De asemenea,in art. 101din OUG 195/2002, pct.13 se prevede:Constituie contravenţii şi se sancţionează cu amenda prevăzută în clasa a III-a de sancţiuni următoarele fapte săvârşite de persoane fizice:nerespectarea regulilor privind transportul persoanelor şi al obiectelor în sau pe vehicule.

In urmatoarea speta, instanta a considerat insa ca, desi aceasta fapta exista nu se impune aplicarea sanctiunii contraventiei.

Astfel,prin plângerea înregistrată la data de 12 iunie 2008, petenta a solicitat anularea procesului-verbal.
În motivarea plângerii, petenta a arătat că agentul constatator i-a vorbi urât şi a ameninţat-o pentru a semna actul contestat. A mai precizat petenta că în portbagaj avea o legătură de araci ce nu depăşea însă cu mai mult de 50 cm lungimea maşinii. Plângerea nu a fost întemeiată în drept, iar petenta nu a indicat probe în susţinere.
Prin întâmpinarea depusă la dosar intimata a solicitat respingerea plângerii formulate, arătând că actul contestat este întocmit cu respectarea dispoziţiilor legale, iar situaţia de fapt reţinută este corectă.
În drept s-au invocat dispoziţiile art. 115-118C. proc. civ., Legea nr. 180/2002 şi O.U.G. nr. 195/2002.

Prin sentinţa civilă Judecătoria a admis în parte plângerea petentei formulată împotriva procesului-verbal de contravenţie a anulat în parte procesul-verbal, în sensul că a înlocuit amenda aplicată cu avertisment.
A exonerat petenta de plata amenzii aplicate.
Pentru a dispune astfel, s-a reţinut de prima instanţă că prin procesul-verbal contestat petenta a fost sancţionată cu amendă în cuantum de 300 lei pentru săvârşirea contravenţiei prevăzute de art. 148 pct. 6 din H.G.nr. 1391/2006, întrucât, în data de 28 mai 2008, ora 17,47, a condus transportând în portbagaj obiecte a căror lungime este mai mare decât
cea a autoturismului menţionat.

Verificând, conform art. 34 din O.G.nr. 2/2001, legalitatea şi temeinicia actului contestat, instanţa a constatat că acesta este întocmit cu respectarea prevederilor legale, iar situaţia de fapt a fost corect reţinută, fiind confirmată atât de petentă,cât şi de martorul audiat în cauză.

Instanţa însă a apreciat că sancţiunea aplicată nu este proporţională cu gradul de pericol social al faptei, ţinându-se seama de împrejurările în care a fost săvârşită fapta, de modul şi mijloacele de săvârşire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum şi de circumstanţele personale ale contravenientei. Astfel, aşa cum a rezultat din declaraţia martorului audiat în cauză, obiectele transportate în portbagaj nu depăşeau cu mult lungimea autoturismului, iar uşa portbagajului nu era deschisă, neexistând,în consecinţă, un pericol concret pentru siguranţa circulaţiei.

Împotriva sentinţei a declarat recurs intimatul,Politia,care a considerat-o nelegală şi netemeinica.
Critica recurentului se referă la faptul că prima instanţă a apreciat în mod eronat cu privire la gradul de pericol social al faptei contravenientei, în condiţiile în care marfa transportată depăşea lungimea autoturismului şi nu era semnalizată corespunzător,situaţie ce ar fi creat un pericol nu numai pentru traficul rutier, ci şi pentru persoanele fizice.

Analizând sentinţa recurată în raport de critica formulată,tribunalul a constatat că recursul este nefondat, pentru următoarele considerente: în ceea ce priveşte legalitatea şi temeinicia actului contestat, aşa cum a reţinut şi prima instanţă, acesta a fost întocmit cu respectarea art. 34 din O.G.nr. 2/2001, iar situaţia de fapt a fost corect reţinută, aspect confirmat de petentă şi de probele administrate în cauză.Cu privire la gradul de pericol social, acesta a fost apreciat în concret în raport de împrejurările în care a fost săvârşită fapta, de modul şi mijloacele de săvârşire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum şi de circumstanţele personale ale contravenientei.În acest sens, probele administrate în cauză au evidenţiat că obiectele transportate în portbagaj nu depăşeau lungimea autoturismului,iar uşa portbagajului nu era deschisă, situaţie în care nu s-a creat un pericol pentru traficul rutier, respectiv pentru autoturismele care circulau în spatele petentei şi care ar fi putut fi avariate de acele obiecte şi nici pentru persoanele fizice.
Faţă de cele reţinute şi în raport de dispoziţiile art. 312 alin. (l)C. proc. civ., tribunalul a respins recursul ca nefondat.

• Alte reguli privind circulatia vehiculelor

In art.148 din Regulamentul de aplicare a OUG 195/2002,care dupa cum am aratat se refera la regulile de circulatie ale vehiculelor, se precizeaza si alte fapte ce constituie contraventii.
In acest sens,se interzice conducătorului de autovehicul sau de tramvai urmatoarele:
1. să conducă un autovehicul sau tramvai cu dovada înlocuitoare a permisului de conducere eliberată fără drept de circulaţie sau a cărei valabilitate a expirat;
2. să transporte în autovehicul sau tramvai mai multe persoane decât numărul de locuri stabilite în certificatul de înmatriculare sau de înregistrare;
3. să transporte persoane în stare de ebrietate pe motocicletă sau în cabina ori în caroseria autovehiculului destinat transportului de mărfuri;
4. să transporte persoane în caroseria autobasculantei, pe autocisternă, pe platformă, deasupra încărcăturii, pe părţile laterale ale caroseriei, sau persoane care stau în picioare în caroseria autocamionului, pe scări şi în remorcă, cu excepţia celei special amenajate pentru transportul persoanelor;
6. să transporte în şi pe autoturism obiecte a căror lungime sau lăţime depăşeşte, împreună cu încărcătura, dimensiunile acestuia;
7. să deschidă uşile autovehiculului sau tramvaiului în timpul mersului, să pornească de pe loc cu uşile deschise;
8. să aibă în timpul mersului preocupări de natură a-i distrage în mod periculos atenţia ori să folosească instalaţii de sonorizare la un nivel de zgomot care ar afecta deplasarea în siguranţă a lui şi a celorlalţi participanţi la trafic;
9. să intre pe drumurile modernizate cu autovehiculul care are pe roţi sau pe caroserie noroi ce se depune pe partea carosabilă ori din care cad sau se scurg produse, substanţe ori materiale ce pot pune în pericol siguranţa circulaţiei;
10. să aibă aplicate pe parbriz, lunetă sau pe geamurile laterale afişe, reclame publicitare, înscrisuri ori accesorii, care restrâng sau estompează vizibilitatea conducătorului ori a pasagerilor, atât din interior, cât şi din exterior;
11. să aibă aplicate folii sau tratamente chimice pe parbrize, lunetă ori pe geamurile laterale, care restrâng sau estompează vizibilitatea, atât din interior, cât şi din exterior, cu excepţia celor omologate şi certificate, prin marcaj corespunzător, de către autoritatea competentă;
12. să aibă aplicate folii sau tratamente chimice pe dispozitivele de iluminare ori semnalizare luminoasă, care diminuează eficacitatea acestora, precum şi pe plăcuţele cu numărul de înmatriculare sau de înregistrare, care împiedică citirea numărului de înmatriculare sau de înregistrare;
13. să lase liber în timpul mersului volanul, ghidonul sau maneta de comandă, să oprească motorul ori să decupleze transmisia în timpul mersulu

14. să folosească în mod abuziv mijloacele de avertizare sonoră;
15. să circule cu autovehiculul cu masa totală maximă autorizată mai mare de 3,5 tone pe drumurile acoperite cu zăpadă, gheaţă sau polei, fără a avea montate pe roţi lanţuri sau alte echipamente antiderapante omologate, în perioadele şi pe drumurile stabilite prin ordin al ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului;
16. să circule având montate pe autovehicul anvelope cu alte dimensiuni ori caracteristici decât cele prevăzute în certificatul de înmatriculare sau de înregistrare ori care prezintă tăieturi sau rupturi ale cordului ori sunt uzate peste limita admisă;
17. să conducă un autovehicul care emană noxe peste limita legală admisă ori al cărui zgomot în mers sau staţionare depăşeşte pragul fonic prevăzut de lege ori care are montat pe sistemul de evacuare a gazelor dispozitive neomologate;
18. să circule cu autovehiculul având plăcuţele cu numerele de înmatriculare sau de înregistrare, provizorii ori pentru probe deteriorate sau neconforme cu standardul;
19. să săvârşească acte sau gesturi obscene, să profereze injurii, să adreseze expresii jignitoare ori vulgare celorlalţi participanţi la trafic;
20. să circule cu autovehiculul avariat mai mult de 30 de zile de la data producerii avariei;
• Alte articole de acelasi autor:
-Ce se poate invoca pentru anularea deciziei de sanctionare disciplinara cu referire la procedura cercetării disciplinare;
Criterile pe baza carora daunele morale sunt apreciate de Inalta Curte de Casatie si Justitie acordarea daunelor morale in cazul unui prejudiciu de imagine
– Cum a motivat instanta revocarea unei masuri preventive dispuse fata de un inculpat acuzat de savarsirea unei infractiuni grave;
– Conditiile in care este angajata raspunderea administratorului fata de Societatea Comerciala;
– Infractiunea de evaziune fiscala savarsita prin “sustragerea de la efectuarea verificarilor financiare, fiscale sau vamale, prin nedeclararea , declararea fictiva ori declararea inexacta cu privire la sediile principale sau secundare ale persoanelor verificate”;
In ce poate consta consilierea de cate un avocat specializat in dreptul muncii.
Responsabilitate,profesionalism,confidentialitate fata de client.
www.avocat-tudor.ro
0724260393


In ce conditii legea sanctioneaza faptul ca un sistem antifurt sonor depaseste o anumita intensitate si durată a semnalului

In ce conditii legea sanctioneaza faptul ca un sistem antifurt sonor depaseste o anumita intensitate si durată a semnalului

Nu este prea placut ca in vecinatatea locuintei sau la ore nepotrivite din timpul noptii sa se auda in mai multe randuri cum se declanseaza semnalul intens si prelungit emis de un sistem antifurt care nu functioneaza in parametrii normali. Sau ca,la trecerea pe langa un autovehicul,spre surprinderea persoanei respective, se declanseaza semnalul sonor intens si deranjant al unui astfel de sistem antifurt.

Acestea pot fi insa doar cazuri izolate iar legislatia romana reglementeaza astfel de fapte. Cert este insa ca proprietarii si detinatorii de autovehicule apreciaza utilitatea montarii de sisteme antifurt sonore pentru ca si-au dovedit oportunitatea in vederea prevenirii furturilor. Drept dovada este ca aplicarea sistemelor antifurt sonore pe autovehicule cunoaste o atat de mare aplicabilitate.

Legislatia romana in domeniul sigurantei circulatiei rutiere prevede insa anumite obligatii pentru proprietarii si detinatorii de autovehicule, intre acestea fiind si cele privind montarea de sisteme antifurt sonor.

• Astfel,in art.27 din Regulamentul de aplicare a OUG 195/2002 se
prevede:
Proprietarul de autovehicul sau remorcă, cu domiciliul, sediul ori reşedinţa în România, este obligat:
• să declare autorităţii emitente pierderea, furtul sau distrugerea
certificatului de înmatriculare, în cel mult 48 de ore de la constatare;
• să depună imediat la autoritatea emitentă originalul certificatului de
înmatriculare, dacă, după obţinerea duplicatului, a reintrat în posesia acestuia.

• In cazul in care detinatorul vehiculului este o persoana juridica
deţinătoare de vehicule,pe langa obligatiile prevazute mai sus acestea mai au şi următoarele obligaţii:
• să verifice starea tehnică a vehiculelor, să facă menţiuni despre
aceasta în foaia de parcurs sau ordinul de serviciu şi să nu permită ieşirea în circulaţie a celor care nu îndeplinesc condiţiile tehnice;
• să elibereze foaie de parcurs sau ordin de serviciu pentru vehiculele
care se deplasează în cursă;
• să nu permită conducerea vehiculului de către persoane care nu
posedă permis de conducere corespunzător sau atestat profesional;
• să nu permită conducătorilor de vehicule să plece în cursă sub
influenţa băuturilor alcoolice, a substanţelor ori produselor stupefiante sau a medicamentelor cu efecte similare acestora ori într-o stare accentuată de oboseală;
• să ţină seama de observaţiile făcute de poliţişti sau de conducătorii
de vehicule în foaia de parcurs;
• să anunţe imediat poliţia despre orice accident de circulaţie în care
sunt implicaţi conducătorii de vehicule proprii care nu posedă documente de constatare a acestuia;
• să verifice respectarea timpilor de repaus şi de odihnă, precum şi a
regimului legal de viteză, prin citirea înregistrărilor aparatelor de control al timpilor de odihnă şi al vitezei de deplasare.

• In ce priveste obligatiile proprietarilor sau detinatorilor de
vehicule Regulamentul de aplicare a OUG 195/2002 prevede in art.28 ca deţinătorii de vehicule pot monta pe acestea sisteme sonore antifurt.
Durata semnalului emis de sistemul prevăzut mai sus nu trebuie insa să fie mai mare de un minut, iar intensitatea acestuia nu trebuie să depăşească pragul fonic prevăzut în reglementările legale în vigoare.
Se interzice montarea pe vehicule a sistemelor sonore antifurt care se declanşează la trecerea, în imediata apropiere, a altui vehicul.

In sensul celor de mai sus si in Capitolul VII,intitulat Raspunderea contraventionala,art.102 din OUG 195/2002 se prevede despre montarea pe autovehicul a unui sistem antifurt sonor a cărui durată a semnalului depăşeşte mai mult de un minut consecutiv, iar intensitatea semnalului depăşeşte pragul fonic prevăzut de lege.

In ce priveste pragul fonic prevazut de lege,aceasta reglementare se gaseste si in Regulamentul de aplicare a OUG 195/2002, Capitolul V,Reguli de circulaţie, Sectiunea a 3-a,Reguli pentru circulaţia vehiculelor,art. 148,pct.17. Se arata ca se interzice conducătorului de autovehicul sau de tramvai: să conducă un autovehicul care emană noxe peste limita legală admisă ori al cărui zgomot în mers sau staţionare depăşeşte pragul fonic prevăzut de lege ori care are montat pe sistemul de evacuare a gazelor dispozitive neomologate.
• Alte articole de acelasi autor:
-In ce conditii beneficiaza de reducerea pedepsei persoana care a savarsit o infractiune de evaziune fiscal;
-Ce informatii trebuie sa furnizeze angajatorul salariatului in mod obligatoriu la incheierea contractului de munca si ce se poate face in caz de neexecutare;
–Pe ce criterii este sanctionata o fapta ca fiind infractiune sau contraventie la Legea nr.50/1991privind autorizarea executarii constructiilor;
–In ce conditii instanta apreciaza ca un conducator auto este in stare de necesitate cand savarseste infractiunea de conducere a unui vehicul fara permis de conducere;
–De ce este considerata Camera preliminara o faza distincta a procesului penal
-Drept penal-legalitate
–In ce conditii asiguratorul raspunde pentru repararea prejudiciului cauzat prin accident auto;
–Ce avantaje prezinta solicitarea de despagubiri accidente in cadrul procesului penal;
– Persoana retinuta in flagrant, cercetata pentru infractiunile de acces ilegal la un sistem informatic si efectuarea de operaţiuni financiare în mod fraudulos fiind surprinsa ca efectua operatiuni cu carduri falsificate;
-Ce criterii a avut in vedere instanta la admiterea cererii de stabilirea paternitatii din afara casatoriei formulata de reclamanta in conditiile in care tatal biologic intervine in solutionarea cererii.

Cabinet avocat Tudor Ion
Profesionalism,responsabilitate,loialitate fata de client.
www.avocat-tudor.ro
0724260393


Pentru ce considerente instanta suprema a hotarat ca indiferent de gradul de îmbibatie alcoolică în sânge este atrasă răspunderea penală a oricărei persoane care săvârşeşte o vătămare corporala din culpă in modalitatea prevazuta de art.196 alin.1 Cod penal

Pentru ce considerente instanta suprema a hotarat ca indiferent de gradul de îmbibatie alcoolică în sânge este atrasă răspunderea penală a oricărei persoane care săvârşeşte o vătămare corporala din culpă in modalitatea prevazuta de art.196 alin.1 Cod penal

Inalta Curte de Casatie si Justitie a avut de examinat sesizarea prin care s-a solicitat pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a următoarei chestiuni de drept: „dacă pentru întrunirea tipicităţii infracţiunii prevăzute de art. 196 alin. (1) din Codul penal, privind vătămarea corporală din culpă, sintagma din teza I a acestui text incriminator, respectiv «(…) sub influenţa băuturilor alcoolice (…)»,trebuie interpretată ca referindu-se la un anumit grad de îmbibaţie de alcool pur în sânge, eventual cel indicat de legiuitor la art. 336 alin. (1) din Codul penal, sau, indiferent de gradul de îmbibaţie alcoolică în sânge, este atrasă răspunderea penală a oricărei persoane care săvârşeşte o vătămare corporal din culpă sub această modalitate normativă, dacă a consumat alcool depistabil prin mijloace tehnice sau medico-legale prevăzute de legislaţie.”

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie prin Decizia 8/2018 a motivat urmatoarele referitor la chestiunea de drept a cărei dezlegare a fost solicitată.
In interpretarea dispoziţiilor art. 196 alin. (1) teza I din Codul penal, care incriminează fapta prevăzută în art. 193 alin. (2) din Codul penal săvârşită din culpă de către o persoană aflată sub influenţa băuturilor alcoolice, existenţa infracţiunii de vătămare corporală din culpă nu este condiţionată de o anumită limită a îmbibaţiei alcoolice. Potrivit art. 196 alin. (1) din Codul penal, fapta prevăzută în art. 193 alin. (2) săvârşită din culpă de către o persoană aflată sub influenţa băuturilor alcoolice ori a unei substanţe psihoactive sau în desfăşurarea unei activităţi ce constituie prin ea însăşi infracţiune se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă.

Elementul material al laturii obiective se realizează prin fapta prevăzută înart. 193 alin. (2), text de lege care incriminează fapta prin care se produ cleziuni traumatice sau este afectată sănătatea unei persoane, a cărei gravitate este evaluată prin zile de îngrijiri medicale de cel mult 90 de zile. Existenţa infracţiunii presupune producerea urmării imediate prevăzute în textul de incriminare în condiţiile în care,în momentul săvârşirii faptei,făptuitorul se află sub influenţa băuturilor alcoolice, sub influenţa unei substanţe psihoactive sau în desfăşurarea unei activităţi ce constituie prin ea însăşi infracţiune. În literatura de specialitate s-a arătat că infracţiunea există indiferent dacă starea sau împrejurarea în care s-a aflat autorul acesteia a influenţat sau nu săvârşirea faptei.

Din examinarea dispoziţiilor art. 196 alin. (1) teza I din Codul penal reiese că legiuitorul a înţeles să incrimineze fapta prevăzută în art. 193 alin. (2) din Codul penal săvârşită din culpă de către o persoană aflată sub influenţa băuturilor alcoolice fără a face vreo referire la o limită a îmbibaţiei alcoolice. Pe cale de consecinţă, existenţa infracţiunii de vătămare corporală din culpă prevăzută de art. 196 alin. (1) teza I din Codul penal nu este condiţionată de o anumită limită a îmbibaţiei alcoolice. Legiuitorul nu a limitat sfera de aplicare a normei de incriminare prin
indicarea explicită a unei anumite limite a îmbibaţiei alcoolice, astfel procedându-se în mod contrar, pe cale de interpretare, s-ar restrânge sfera de protecţie a integrităţii corporale şi a sănătăţii persoanelor, în absenţa unuitemei legal. Infracţiunile prevăzute în dispoziţiile art. 196 alin. (1) din Codul penal şi art.336 alin. (1) din Codul penal au un obiect juridic diferit.

Astfel, în timp ce în cazul infracţiunii de vătămare corporală din culpă prevăzute de art. 196 alin. (1) din Codul penal obiectul juridic constă în relaţiile sociale referitoare la dreptul persoanei la integritate corporală şi sănătate, în ipoteza infracţiunii prevăzute de art. 336 alin. (1) din Codul penal obiectul juridic special este reprezentat de relaţiile sociale referitoare la protecţia siguranţei circulaţiei pe drumurile publice, a căror normal existenţă şi desfăşurare sunt condiţionate de interzicerea conducerii vehiculului sub influenţa băuturilor alcoolice peste o anumită limită sau sub influenţa unor substanţe psihoactive.

Dispoziţiile art. 336 alin. (1) din Codul penal sunt aplicabile numai în ipoteza conducerii vehiculelor pe drumurile publice, în timp ce norma de incriminare cuprinsă în art. 196 alin. (1) teza I din Codul penal nu este limitată lav ătămările corporale produse prin accidentele de circulaţie ale conducătorilor de vehicule pe drumurile publice.
În consecinţă,limita îmbibaţiei alcoolice stabilite de legiuitor în dispoziţiile art. 336 alin. (1) din Codul penal, de 0,80 g/l alcool pur în sânge, nu poate fi preluată, prin analogie, în cazul infracţiunii de vătămare corporală din culpă. Pe de altă parte, limita îmbibaţiei alcoolice stabilite de legiuitor în dispoziţiile art. 336 alin. (1) din Codul penal are rolul de a delimita răspunderea penală a conducătorilor de autovehicule de răspunderea contravenţională a acestora,conform art. 102 alin. (3) lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, conducerea sub influenţa băuturilor alcoolice de către o persoană ce are în sânge o îmbibaţie alcoolică sub 0,80 g/l alcool pur în sânge constituind contravenţie. Similar, în legislaţia română, limita îmbibaţiei alcoolice are rolul de a delimita forma-tip a infracţiunii de varianta agravată a acesteia, cum este cazul infracţiunii prevăzute în art. 101 din Ordonanţa Guvernului nr. 29/1997privind Codul aerian civil.

Astfel, potrivit art. 101 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 29/1997 privind Codul aerian civil, „efectuarea serviciului de către personalul aeronautic civil sub influenţa băuturilor alcoolice sau a altor substanţe interzise de autoritatea de reglementare constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă”, iar, potrivit alin. (2) din acelaşi act normativ,”efectuarea serviciului având o îmbibaţie alcoolică de peste 0,80 g/l alcoolpur în sânge de către personalul aeronautic civil se pedepseşte cu închisoare de la un an la 5 ani şi interzicerea unor drepturi”.De asemenea,art. 4 alin. (1) din Legea nr. 191/2003 privind infracţiunile la regimul transportului naval prevede că „exercitarea atribuţiilor de serviciusub influenţa băuturilor alcoolice sau a altor substanţe interzise de autoritateade reglementare constituie infracţiune şi se pedepseşte cu amendă”, iar potrivit art. 5 alin. (1) din acelaşi act normativ, „conducerea unei nave sau exercitarea atribuţiilor de serviciu de către o persoană care are în sânge o îmbibaţie alcoolică mai mare de 0,80 g/l alcool pur în sânge sau se află subinfluenţa unor substanţe psihoactive constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă”. În art. 4 alin. (3) din Legea nr.191/2003 legiuitorul stabileşte explicit că „este considerată sub influenţabăuturilor alcoolice persoana care are o îmbibaţie alcoolică în sânge de pânăla 0,80 g/l alcool pur în sânge”.

În ipoteza în care fapta prevăzută înart. 193 alin. (2) din Codul penal este săvârşită din culpă, prin conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care are o îmbibaţie alcoolică de peste 0,80 g/l alcool purîn sânge, suntem în prezenţa unui concurs de infracţiuni între infracţiunea de vătămare corporală din culpă prevăzută de art. 196 alin. (1) teza I din Codul penal şi infracţiunea de conducere a unui vehicul sub influenţa alcoolului sau a altor substanţe prevăzută de art. 336 alin. (1) din Codul penal. Fapta prevăzută în art. 193 alin. (2) din Codul penal săvârşită din culpă prin conducerea pe drumurile publice a unui vehicul de către o persoană care areo îmbibaţie alcoolică de maximum 0,80 g/l alcool pur în sânge întruneşte numai elementele constitutive ale infracţiunii prevăzute de art. 196 alin. (1) teza I din Codul penal.Astfel, săvârşirea faptei de vătămare corporală din culpă de către persoana care conduce pe drumurile publice un vehicul şi are o îmbibaţie alcoolică depeste 0,80 g/l alcool pur în sânge determină existenţa unui concurs de infracţiuni între vătămarea corporală din culpă şi infracţiunea prevăzută înart. 336 alin. (1) din Codul penal, iar nu condiţionarea existenţei infracţiunii de vătămare corporală din culpă prevăzute în art. 196 alin. (1) teza I din Codul penal de o anumită limită a îmbibaţiei alcoolice.

Sub aspect probator, cerinţa ca fapta prevăzută în art. 193 alin. (2) din Codul penal să fie săvârşită din culpă „de către o persoană aflată sub influenţa băuturilor alcoolice” poate fi dovedită prin orice mijloace de probă, iar constatarea existenţei infracţiunii nu este condiţionată de stabilirea exactă a îmbibaţiei alcoolice, întrucât, cu excepţia vătămărilor corporale produse prin accidentele de circulaţie ale conducătorilor de vehicule pe drumurile publice,legislaţia nu reglementează un mecanism obligatoriu de determinare aîmbibaţiei de alcool în sânge sau a concentraţiei de alcool în aerul expirat în momentul imediat al comiterii faptei.

În cazul vătămărilor corporale produse prin accidentele de circulaţie culpă”de către o persoană aflată sub influenţa băuturilor alcoolice” este stabilită în cadrul mecanismului de determinare a îmbibaţiei de alcool în sânge sau aconcentraţiei de alcool în aerul expirat reglementat în art. 88 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 şi în art. 190 alin. (8) din Codul de procedură penală, care permite determinarea exactă a îmbibaţiei de alcool însânge sau a concentraţiei de alcool în aerul expirat.

Din considerentele de mai sus,Inalta Curte de Csatie si Justitie a hotarat admiterea sesizarii prin care se solicită pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a următoarei chestiuni de drept: „dacă pentru întrunirea tipicităţii infracţiunii prevăzute de art. 196 alin. (1) din Codul penal, privind vătămarea corporal din culpă, sintagma din teza I a acestui text incriminator, respectiv «(subinfluenţa băuturilor alcoolice)», trebuie interpretată ca referindu-se la un anumit grad de îmbibaţie de alcool pur în sânge, eventual cel indicat de legiuitor la art. 336 alin. (1) din Codul penal, sau, indiferent de gradul deîmbibaţie alcoolică în sânge, este atrasă răspunderea penală a oricărei persoane care săvârşeşte o vătămare corporală din culpă sub această modalitate normativă, dacă a consumat alcool depistabil prin mijloace tehnice sau medico-legale prevăzute de legislaţie.
„Stabileşte că, în interpretarea dispoziţiilor art. 196 alin. (1) teza I din Codulpenal, care incriminează fapta prevăzută în art. 193 alin. (2) din Codul penal săvârşită din culpă de către o persoană aflată sub influenţa băuturilor alcoolice, existenţa infracţiunii de vătămare corporală din culpă nu este condiţionată de o anumită limită a îmbibaţiei alcoolice.
• Alte articole de acelasi autor:
-Ce este mai favorabil pentru inculpatul care vrea sa recunoasca fapta,un acord de recunoastere a vinovatiei cu procurorul sau procedura simplificata de recunoastere in instanta;
Din ce motive este bine sa se rezerve dreptul de uzufruct sau abitatie la instrainarea unei locuinte si ce greseli trebuie evitate;
Din ce motive nu a fost anulat dreptului de a conduce un vehicul desi a fost condamnat pentru conducerea sub influenta bauturilor alcoolice;
–In ce conditii asiguratorul raspunde pentru repararea prejudiciului cauzat prin accident auto.
-Care este deosebirea dintre masurile de siguranta si pedepse;
-Conditiile in care este angajata raspunderea administratorului fata de societatea comerciala;
– Renuntarea la judecata.
–Ce prevede Regulamentul de organizare şi funcţionare a comisiei de monitorizare şi competenţă profesională pentru cazurile de malpraxis;
– Avocat dreptul muncii.
–Cum a hotarat instanta despre nerespectarea indicatorului cedeaza trecerea si prioritatea de trecere desi petentul a oprit la acest indicator.
Responsabilitate,profesionalism,confidentialitate fata de client.
www.avocat-tudor.ro
0724260393


Cum poate fi depistat un conducator auto care a comis o contraventie in alta tara

Cum poate fi depistat un conducator auto care a comis o contraventie in alta tara

Chiar daca un conducator auto desfasoara activitatea de sofer in alt stat al Uniunii Europene,nu este exonerat de raspundere in cazul incalcarii unei anumite norme de circulatie in statul respectiv.
Sa presupunem ca savarseste o contraventie iar conducatorul auto nu a fost oprit in trafic si paraseste tara unde s-a comis fapta. Cu toate acestea exista mijloace de comunicare intre state,un schimb transfrontalier de informatii privind incalcarea normelor de circulatie care efecteaza siguranta rutiera, prin care se poate identifica autorul.

Aceasta este urmarea masurilor luate la nivelul Uniunii Europene prin care se urmareste ca,inclusiv in conditiile de mai sus,legislatia comunitara,dar si din tarile membre, sa aiba ca obictiv imbunatatirea sigurantei rutiere,reducerea deceselor,a vatamatilor corporale si a daunelor materiale.

Din acest motiv,la nivelul Uniunii s-a pus problema armonizarii normelor de circulatie rutiera,de aplicare transfrontaliera a normelor referitoare la siguranta circulatiei. Se mai urmareste si un schimb tranfrontalier de date privind inmatricularea vehiculelor si identificarea persoanelor suspecte de incalcari ale normelor de circulatie rutiera.

Implementarea in legislatia romana a schimbului de informatii privind incalcarea normelor de circulatie rutiera s-a realizat prin Legea nr.5/2014 privind unele măsuri pentru facilitarea schimbului transfrontalier de informaţii referitoare la încălcările normelor de circulaţie care afectează siguranţa rutieră şi pentru facilitarea executării sancţiunilor aplicate acestor încălcări.

In aceasta lege se precizeaza in mod expers ca,aceasta scopul il reprezinta facilitarea schimbului transfrontalier de informaţii între autorităţile competente din România şi cele din celelalte state membre sau din statele participante, privind încălcările normelor de circulaţie care afectează siguranţa rutieră, atunci când încălcarea a fost săvârşită cu un vehicul înmatriculat într-un stat membru sau stat participant, altul decât statul în care a fost săvârşită fapta, precum şi facilitarea executării de către autorităţile române a sancţiunilor aplicate pentru încălcări săvârşite pe teritoriul României cu vehicule înmatriculate în alte state membre şi în statele participante.
In vederea realizării scopului mentionat aceasta lege stabileşte urmatoarele:
-cre este autoritatea publică română prin intermediul căreia se va asigura schimbul transfrontalier de informaţii privind încălcările normelor de circulaţie care afectează siguranţa rutieră, în calitate de punct naţional de contact;
-in ce consta modalitatea de efectuare a schimbului de informaţii prin utilizarea căutării automatizate a datelor de înmatriculare a vehiculelor şi proprietarilor sau deţinătorilor acestora;
-care este modalitatea de informare, de către autorităţile române competente, a proprietarului, deţinătorului vehiculului sau a persoanei identificate în alt mod, cu privire la încălcarea, pe teritoriul României, a normelor de circulaţie care afectează siguranţa rutieră, dacă această încălcare este săvârşită cu un vehicul înmatriculat într-un alt stat membru;
-regimul juridic al încălcărilor normelor de circulaţie care afectează siguranţa rutieră ce au fost săvârşite pe teritoriul României.

Se mai arata ca legea se aplică în relaţia cu Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, Irlanda, Regatul Danemarcei şi Confederaţia Elveţiană, începând cu data la care aceste state vor face obiectul aplicării Directivei (UE) 2015/413 a Parlamentului European şi a Consiliului din 11 martie 2015 de facilitare a schimbului transfrontalier de informaţii privind încălcările normelor de circulaţie care afectează siguranţa rutieră.

Se precizeaza si ca legea nu aduce atingere dispoziţiilor Legii nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi normelor de drept internaţional şi european relevante în domeniul cooperării judiciare în materie penală.
In ce priveste relaţia cu un stat terţ legea se aplica în baza şi în condiţiile acordului încheiat de un stat terţ cu Uniunea Europeană în vederea participării la schimbul de date privind înmatricularea vehiculelor potrivit Directivei (UE) 2015/413 a Parlamentului European şi a Consiliului din 11 martie 2015, de la momentul intrării în vigoare a acestui acord.

• In lege se definesc urmatorii termeni:

-Vehicul:orice autovehicul supus înmatriculării, conform legislaţiei naţionale a statului membru sau a statului participant;
-statul în care s-a săvârşit încălcarea:statul membru sau statul participant în care s-a săvârşit încălcarea normelor de circulaţie care afectează siguranţa rutieră;
-statul de înmatriculare:statul membru sau statul participant în care este înmatriculat vehiculul cu care s-a săvârşit încălcarea normelor de circulaţie care afectează siguranţa rutieră;
-exces de viteză:depăşirea limitei maxim admise de viteză pentru categoria de vehicul pe un anumit sector de drum, astfel cum această faptă este stabilită şi sancţionată potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, sau potrivit legislaţiei statului în care s-a săvârşit încălcarea, altul decât România;

-nefolosirea centurii de siguranţă:încălcarea obligaţiei de a purta centura de siguranţă sau de a folosi dispozitive de siguranţă pentru copii, astfel cum această faptă este stabilită şi sancţionată potrivit Regulamentului de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.391/2006, cu modificările şi completările ulterioare ori, după caz, potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, sau potrivit legislaţiei statului în care s-a săvârşit încălcarea, altul decât România;
-nerespectarea semnificaţiei culorii roşii a semaforului:nerespectarea obligaţiei de a opri vehiculul la culoarea roşie a semaforului sau la orice alt semnal de oprire echivalent, astfel cum această faptă este stabilită şi sancţionată potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, sau potrivit legislaţiei statului în care s-a săvârşit încălcarea, altul decât România;

• Care sunt încălcările normelor de circulaţie care afectează siguranţa
rutieră la care se aplica legea:
a) excesul de viteză;
b) nefolosirea centurii de siguranţă;
c) nerespectarea semnificaţiei culorii roşii a semaforului;
d) conducerea sub influenţa alcoolului;
e) conducerea sub influenţa substanţelor psihoactive;
f) nefolosirea căştii de protecţie;
g) utilizarea unei benzi interzise;
h) utilizarea ilegală a unui telefon mobil sau a altor dispozitive de comunicare în timpul conducerii.

• Ce fel de informatii sunt vizate
Schimbul transfrontalier de informaţii între statele membre, precum şi între statele membre şi statele participante, în cazul încălcărilor normelor de circulatie se realizează prin accesul punctelor naţionale de contact ale acestor state la următoarele date privind înmatricularea vehiculelor aflate în sistemele de evidenţă aparţinând altor state membre sau statelor participante:
-date privind vehiculele;
-date privind proprietarii sau deţinătorii vehiculelor.

• Ce atributii are Direcţia Regim Permise de Conducere şi
înmatriculare a Vehiculelor din Ministerul Afacerilor Interne
schimbul transfrontalier de informaţii privind încălcările normelor de circulaţie care afectează siguranţa rutieră presupune accesul şi obţinerea datelor,prin căutare automatizată realizată prin intermediul platformei informatice EUCARIS, a cărei componentă naţională este administrată potrivit legii de către Direcţia Regim Permise de Conducere şi înmatriculare a Vehiculelor din Ministerul Afacerilor Interne, denumită în continuare DRPCIV.
• Alte articole de acelasi autor:
-Din ce motive poate fi refuzata extradarea si ce au motivat instantele privind refuzul extradarii;
-Ce informatii trebuie sa furnizeze angajatorul salariatului in mod obligatoriu la incheierea contractului de munca si ce se poate face in caz de neexecutare;
–Pe ce criterii este sanctionata o fapta ca fiind infractiune sau contraventie la Legea nr.50/1991privind autorizarea executarii constructiilor;
–In ce conditii instanta apreciaza ca un conducator auto este in stare de necesitate cand savarseste infractiunea de conducere a unui vehicul fara permis de conducere;
–De ce este considerata Camera preliminara o faza distincta a procesului penal
-Drept penal-legalitate
–In ce conditii asiguratorul raspunde pentru repararea prejudiciului cauzat prin accident auto;
–Ce avantaje prezinta solicitarea de despagubiri accidente in cadrul procesului penal;
– Persoana retinuta in flagrant, cercetata pentru infractiunile de acces ilegal la un sistem informatic si efectuarea de operaţiuni financiare în mod fraudulos fiind surprinsa ca efectua operatiuni cu carduri falsificate;
-Ce criterii a avut in vedere instanta la admiterea cererii de stabilirea paternitatii din afara casatoriei formulata de reclamanta in conditiile in care tatal biologic intervine in solutionarea cererii.
Cabinet avocat Tudor Ion
Profesionalism,responsabilitate,loialitate fata de client.
www.avocat-tudor.ro
0724260393