Care sunt conditiile atragerii raspunderii persoanelor juridice care au savarsit infractiuni

Care sunt conditiile atragerii raspunderii persoanelor juridice care au savarsit infractiuni
In dreptul penal roman persoana juridica este subiect de drept care raspunde pentru savarsirea de infractiuni.

Noul Cod penal contine dispozitii referitoare la sanctionarea persoanei juridice. Astfel, cu exceptia statului, a autoritatilor publice si a institutiilor publice persoanele juidice raspund din punct de vedere al legii penale pentru infractiuile savarsite in numele sau sau in interesul persoanelor juridic de catre organelle sau reprezentantii acestora.

Imagini pentru imagini persoane juridice

Autoritatile publice sunt: parlamentul, presedintele, guvernul, administratia publica, autoritatea judecatoreasca.

Astfel, prin Decizia ICCJ nr. 1/2016 23-Februarie-2016 a fost admisa sesizarea formulată de Curtea de Apel Bucureşti — Secţia I penală în Dosarul nr. 4.039/1/2015, prin care se solicită pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept: „dacă întreprinderea individuală, persoană juridică fără personalitate juridică, poate fi subiect activ al unei infracţiuni săvârşite în realizarea obiectului de activitate”.
Stabileşte că întreprinderea individuală, formă de activitate economică organizată de întreprinzătorul persoană fizică în temeiul dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 44/2008, nu are calitatea de persoană juridică şi, prin urmare, nu poate răspunde penal în condiţiile prevăzute de art. 135 din Codul penal.
Obligatorie de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, potrivit art. 477 alin. (3) din Codul de procedură penală.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 13 ianuarie 2016.”

 

Exemple de institutii publice sunt urmatorele: prefectul, Corpul de control al Guvernului.

Raspunderea penala a persoanei juridice nu exclude insa raspuderea penala a persoanei fizice care a participat la savarsirea acelei fapte infractionionale.

In principiu, condiţiile răspunderii penale a persoanei juridice sunt aceleaşi ca şi în cazul răspunderii penale a persoanei fizice, cu  anumite precizări datorită specificului persoanelor juridice.

Astfel, reprezinta condiţii de angajare a răspunderii penale a persoanei juridice, următoarele:

-săvârşirea de către persoana juridică a unei fapte prevăzute de legea  penala;

 

-fapta săvârşită de persoana juridică să constituie infracţiune(chestiunea de discutat: domeniul răspunderii penale a persoanei juridice – poate interveni răspunderea penală a persoanei juridice pentru orice tip de infracţiune, chiar şi pentru cele de violenţă, de exemplu, omucidere intenţionată;

-persoana juridică să fi participat la săvârşirea infracţiunii încalitate de autor, instigator sau complice;

-prezenţa elementului subiectiv (chestiunea de discutat:problema imputabilităţii psihice);

-să nu fi intervenit o cauză care înlătură răspunderea penală

 

In actualul cod penal dispozitiile privind conditiile raspunderii penale a persoanei juridice sunt cuprinse in art.135, acestea fiind urmatoarele: Persoana juridica, cu exceptia statului si a autoritatilor publice, raspunde penal pentru infractiunile savarsite in realizarea obiectului de activitate sau in interesul ori in numele persoanei juridice. Institutiile publice nu raspund penal pentru infractiunile savarsite in exercitarea unei activitati ce nu poate face obiectul domeniului privat.

Raspunderea penala a persoanei juridice nu exclude raspunderea penala a persoanei fizice care a contribuit la savarsirea aceleiasi fapte.

 

In ce priveste conditia ca fapta săvârşită de persoana juridică să constituie  infracţiune, in cazul răspunderii penale a persoanelor fizice, în dreptul penal român această condiţie se refera la condiţiile de existenţă a infracţiunii, respectiv, prevederea în legea penală, săvârşirea cu vinovăţie şi pericolul social .

 

In doctrina s-au dat ca exemple de infracţiuni ce pot fi comise de persoanele juridice infracţiunile contra proprietăţii( spionajul industrial, copierea mărcii, darea de mită şi corupţia pentru a influenţa extinderea pieţelor, evaziunea fiscala    consumatorii şi publicul în general, reclama frauduloasa precum si producerea sau distribuirea unor produse periculoase.
Referitor la conditia ca  persoana juridică să fi participat la săvârşirea infracţiunii în calitate de autor, instigator sau  complice, aceasta corespunde prevederilor Codului penal care  împiedică exercitarea acţiunii penale în situaţiile în care fapta nu a fost comisă de învinuit sau inculpat.

De mentionat ca infractiunikle de violenta nu se pot comite cu contribuţia directă a persoanei juridice la săvârşirea faptei( ex.  infractiune de omucidere).

 

Conditia ca să nu fi intervenit o cauză care înlătură răspunderea penală intervine in urmatoarele situatii: lipsa plângerii prealabile a persoanei vătămate sau sesizarea organului competent, amnistia, prescripţia, decesul făptuitorului persoană fizică ori radierea persoanei juridice când aceasta are calitatea de făptuitor retragerea plângerii prealabile, împăcarea părţilor, intervenirea unui acord de mediere, înlocuirea răspunderii penale cu răspunderea administrativă ori autoritatea de lucru judecat.

 

  • Alte articole de acelasi autor:

-Ce masuri trebuiesc intreprinse daca ti-a fost avariata masina;

Ce afirmatii a facut Bogdan Olteanu la iesirea din arest ca urmare a judecarii masurii preventive si acuzatiei privind infractiunea trafic de influenta;

Fapta de evaziune fiscala prevazuta de Legea 241/2005 art.9 lit.b constituie infractiune numai daca s-a produs un prejudiciu;

A fost condamnat pentru conducerea sub influenta bauturilor alcoolice  dar nu s-a anulat si dreptul de a conduce autovehicule;

In ce cazuri se acorda exercitarea autoritatii parintesti unui singur parinte in caz de divort.

www.avocat-tudor.ro

0724260393


Ce afirmatii a facut Bogdan Olteanu la iesirea din arest ca urmare a judecarii masurii preventive si acuzatiei privind infractiunea trafic de influenta

 

Ce afirmatii a facut Bogdan Olteanu la iesirea din arest ca urmare a  judecarii masurii preventive si acuzatiei privind infractiunea trafic de influenta

Ce afirmatii a facut Bogdan Olteanu la iesirea din arest ca urmare a  judecarii masurii preventive si acuzatiei privind infractiunea trafic de influenta

Surse din mass-media au anuntat ca, in dosarul in care este acuzat de infractiunea de trafic de influenta, Înalta Curte de Casație și Justiție a respins vineri solicitarea DNA de arestare preventivă a viceguvernatorului BNR Bogdan Olteanu,.

 

  • Ce afirmatii a facut Bogdan Olteanu dupa iesirea din arrest

 

Dupa iesirea din Arestul Politiei Capitalei, drept consecinta a expirarii ordonantei de retinere, Bogdan Olteanu a declarat ca doreste sa obtina cat mai rapid achitarea in dosarul in care este acuzat de infractiunea de trafic de influenta, iar pana atunci,  onoarea ii cere si transmite cat mai rapid demisia lui din functia de viceguvernator al BNR.

 

Astfel ca, dupa ce i-a expirat ordonanta de retinere emisa pentru 24 de ore, urmeaza sa se aplice o noua masura preventiva, mai usoara, de 30 de zile in arest la domiciliu, asa cum a decis Inalta Curte de Casatie si Justitie.

Olteanu a mai declarat si ca aceasta perioada este una foarte grea pentru el insa, spera sa primeasca achitarea si sa poata reveni la o viata normala.

 

  • In ce consta acuzarea procurorilor DNA

 

In ce priveste acuzatia de a fi savarsit infractiunea de trafic de influenta,   conform sustinerilor procurorilor DNA, aceasta este in sensul ca:”In perioada iulie – noiembrie 2008, inculpatul Olteanu Bogdan, in calitate de presedinte al Camerei Deputatilor, a solicitat si primit de la un om de afaceri ( Sorin Ovidiu Vintu) suma de 1.000.000 de euro si sprijin electoral, constand in servicii de marketing si consultanta, in schimbul efectuarii de demersuri pe langa membrii Guvernului Romaniei pentru determinarea numirii unei persoane pe postul de guvernator al Deltei Dunarii (Liviu Mihaiu). Banii au fost remisi de catre omul de afaceri, printr-un intermediar, la sediul unui partid politic”.

 

In continuare, ca urmare a diligentelor depuse de Bogdan Olteanu, Liviu Mihaiu a fost numit la data de 18 septembrie 2008 in functia de guvernator al Deltei Dunarii.

 

Acuzarea mai sustine si ca suma de un milion de euro a fost transferata dintr-un cont din Cipru in contul din Bulgaria al unei societati inregistrate in SUA si apoi retrasa in numerar in trei zile consecutive. Ulterior, la solicitarea lui Vintu, banii i-au fost remisi lui Bogdan Olteanu la biroul unde acesta isi desfasura activitatea, in sediul unui partid politic.

 

  • Ce a sustinut avocatul lui Bogdan Olteanu

 

De mentionat ca, avocatul lui Bogdan Olteanu a formulat  contestatie impotriva deciziei instantei supreme si ca a afirmat ca, se astepta cel mult la masura preventiva a controlului judiciar, conform la ceea ce este in dosar. Avocatul a mai afirmat si ca: „Faptul ca se face o asociere toxica intre aceste doua persoane este total eronat pentru ca, daca aceasta asociere si relatie ar fi doar cu acest mogul, atunci ati avea dreptate. El s-a intalnit cu toate persoanele implicate in presa, cu toate persoanele care contau efectiv pe scena politica, lucru pe care l-a declarat din start, niciodata nu a negat ca s-a intalnit cu acea persoana sau cu altele” .

 

Alte afirmatii ale avocatului au fost in sensul ca:” „Un om care in mod surprinzator este luat, este retinut, isi petrece o noapte in arest preventiv in conditiile in care nu intelege de ce i se intampla acest lucru, va dati seama ca n-are cum sa fie decat bulversat emotional, fizic, psihic, pentru ca nu se astepta la acest lucru. Un om instruit, un om extrem de educat, inteligent si va dati seama ca trezindu-se brusc in cateva secunde in arest preventiv n-are cum sa fie foarte multumit sau foarte linistit”, a adaugat avocatul.

 

Hotararea instantei supreme nu este definitiva, urmand sa se judece contestatia cu privire la masura preventiva dispusa.

 

  • In ce consta infractiunea de trafic de influenta

 

Precizez ca aceasta reprezinta o infractiune de coruptie si este prevazut in art. 291 Cod penal.

Continutul infractiunii de trafic de influenta este urmatorul:

  • pretinderea, primirea ori acceptarea promisiunii de bani sau alte

foloase, direct sau indirect, pentru sine sau pentru altul, săvârşită de către o persoană care are influenţă sau lasă să se creadă că are influenţă asupra unui funcţionar public şi care promite că îl va determina pe acesta să îndeplinească, să nu îndeplinească, să urgenteze ori să întârzie îndeplinirea unui act ce intră în îndatoririle sale de serviciu sau să îndeplinească un act contrar acestor îndatoriri, se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani.

  • Banii, valorile sau orice alte bunuri primite sunt supuse confiscării, iar

când acestea nu se mai găsesc, se dispune confiscarea prin echivalent.

 

Cunosc ca, latura obiectiva, respectiv, elemental material al infracțiunii constă  în acțiunea de traficare a influenței care se poate realiza în una dintre următoarele variante alternative: pretinderea, primirea ori acceptarea promisiunii de bani sau alte foloase, direct sau indirect, pentru sine sau pentru altul, săvârşită de către o persoană  care are influență  sau lasă să se creadă că are

influență asupra unui funcționar public şi care promite că îl va determina pe

acesta să  îndeplinească, să  nu îndeplinească, să  urgenteze ori să  întârzie îndeplinirea unui act ce intră în îndatoririle sale de serviciu sau să îndeplinească  un act contrar acestor îndatoriri.

Asadar, actul pentru a cărui îndeplinire, neîndeplinire, urgentare sau întârziere trafichează influența poate fi unul legal sau ilegal.

 

  • Alte articole de acelasi autor:

 

De ce este necesara modernizarea metodei de efectuare a anchetei psihosociale in cazul stabilirii conditiilor exercitarii autoritatii parintesti de catre instanta de tutela;

In ce conditii asiguratorul raspunde pentru repararea prejudiciului cauzat prin accident auto;

Persoana retinuta in flagrant, cercetata pentru infractiunile de acces ilegal la un sistem informatic si efectuarea de operaţiuni financiare în mod fraudulos fiind surprinsa ca efectua operatiuni cu carduri falsificate;

Ce prevede Regulamentul de organizare şi funcţionare a comisiei de monitorizare şi competenţă profesională pentru cazurile de malpraxis;

Ce tebuie sa stii despre conditiile in care este angajata raspunderea administratorului fata de Societatea Comerciala.

www.avocat-tudor.ro

0724260393

 


Ce prevede infractiunea de spalare de bani de care sunt acuzati deputatii Madalin Voicu si Nicolae Paun

 

Ce prevede infractiunea de spalare de bani de care sunt acuzati deputatii Madalin Voicu si Nicolae Paun

 

Infractiunea de spalare de bani este considerata ca o infractiune in legatura directa cu infractiunile de coruptie.

Referitor la coruptie, in literatura de specialitate s-a spus ca, din punct de vedere social aceasta este expresia unor manifestari de descompunere morala, de degradare spirituala si un adversar al statului si democratiei in general.

De mentionat ca, in cazul infractiunii de spalare de bani au fost transpuse in legislatia noastra penala dispozitiile referitoare la spalarea banilor din Conventia europeana privind spalarea, descoperirea, sechestrarea si confiscarea produselor infractiunii incheiata la Strasbourg in 08.11.1990

Ce prevede infractiunea de spalare de bani de care sunt acuzati deputatii Madalin Voicu si Nicolae Paun

Se cunoaste ca recent, Procurorul șef al Direcției Naționale Anticorupție a transmis Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție cererea și referatul, în vederea sesizării ministrului Justiției pentru a cere președintelui Camerei Deputaților încuviințarea reținerii și a arestării preventive a deputaților:

PĂUN NICOLAE,  președinte al Asociației Partida Romilor Pro Europa, pentru săvârșirea infracțiunilor de: – spălare a banilor; folosire sau prezentarea cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, având ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri europene; schimbare, fără respectarea prevederilor legale, a destinației fondurilor europene, deturnare de fonduri,   efectuare de operațiuni financiare, ca acte de comerț, incompatibile cu funcția, atribuția sau însărcinarea pe care o îndeplinește o persoană ori încheierea de tranzacții financiare, în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite,cumpărare de influență,  influențare a declarațiilor, toate în formă continuată;

 

VOICU MĂDĂLIN ȘTEFAN, pentru săvârșirea infracțiunilor de: spălare a banilor, trafic de influență, fals în declarații, toate în formă continuată

Facem mai intai precizarea ca Infractiunea de spalare a banilor este o infractiune in legatura directa cu infractiunile de coruptie.

 

  • In ce dispozitii legale este reglementata infractiunea de spalare de

 bani si continutul acestora

 

Infractiunea de spalare a banilor este prevazuta in Legea nr. 78/2000 si in Legea nr. 656/2002.

  1. In ce priveste Legea nr. 78/2000 aceasta dispune ca “in înţelesul

prezentei legi, următoarele infracţiuni sunt în legătură directă cu infracţiunile de corupţie, cu infracţiunile asimilate acestora sau cu infracţiunile împotriva intereselor financiare ale Comunităţilor Europene”

.

La art. art.17 lit. e) din aceasta lege se mentioneaza ca “infracţiunile de spălare a banilor, prevăzute în Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor, atunci când banii, bunurile sau alte valori provin din săvârşirea unei infracţiuni prevăzute în secţiunile a 2-a şi a 3-a, sunt in legatura directa cu infractiunile de coruptie, cu infractiunile asimilate” acestora sau cu infractiunile impotriva intereselor financiare ale Comunitatilor Europene.

 

  1. Legea nr.656/2002 in art. 29 prevede urmatoarele in legatura

cu infractiunea de spalare a banilor:

 

Constituie infracţiunea de spălare a banilor şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 12 ani:

-schimbarea sau transferul de bunuri, cunoscând că provin din săvârşirea de infracţiuni, în scopul ascunderii sau al disimulării originii ilicite a acestor bunuri sau în scopul de a ajuta persoana care a săvârşit infracţiunea din care provin bunurile să se sustragă de la urmărire, judecată sau executarea pedepsei;

In ce priveste actul de conduita interzis de lege, a schimba inseamna a inlocui un bun cu altul, a ceda un lucru pentru a-l inlocui cu altul echivalent ca valoare. A transfera inseamna a transmite un act un drept.

Prin a ascunde, se poate intelege a pune intr-un loc ferit;

-ascunderea sau disimularea adevaratei naturi a provenientei, a situării, a dispoziţiei, a circulaţiei sau a proprietăţii bunurilor ori a drepturilor asupra acestora, cunoscând că bunurile provin din săvârşirea de infracţiuni;

-dobândirea, deţinerea sau folosirea de bunuri, cunoscând că acestea provin din săvârşirea de infracţiuni.

 

In art. 24 din Legea nr. 656/2002 se prevad urmatoarele:

Nerespectarea obligaţiilor prevăzute la art. 18 constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 7 ani.

 

 

  • Modalitati de savarsire a infractiunii de spalare a banior

 

Referitor la modul concret de savarsire a infractiunii de spalare a banilor , aceasta presupune ca mai intai sa se savarseaasca o infractiune din care sa provina bunul supus operatiunii de spalare.

De asemenea, despre infractiunea de spalare a banilor, in literatura de specialitate s-a aratat ca aceasta presulune urmatoarele faze::

-infractorul obtine fonduri ca rezultat a unor infractiuni, ascunde urmele/originea veniturilor ilicite pe care vrea sa le introduca in circuitul financiar sub o aparenta de legalitate, de natura sa evite anchetarea naturii fondurilor;

-acesta dirijeaza fondurile obtinute in mod ilicit pentru cumpararea de bunuri si servicii, urmarind in acest fel sa le dea o aparenta legitima;

-in final, va trece fondurile in circuitul economic legal, le poate transforma, schimba proprietatea.

 

  • decizie relevanta a Inaltei Curti de Casatie si Justitie despre infractiunea de spalare de bani

 

Prin decizia  nr. 836 din 13 februarie 2013, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Secţia penală, s-a reţinut că dobândirea, deţinerea şi folosirea banilor obţinuţi prin săvârşirea infracţiunii prevăzute în art. 12 lit. a) din Legea nr. 78/2000, de către subiectul activ al acestei infracţiuni, care a încercat prin tranzacţii bancare succesive să ascundă atât sursa, cât şi destinaţia banilor, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de spălare a banilor prevăzută în art. 29 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 656/2002 raportat la art. 17 lit. e) din Legea nr. 78/2000, subiectul activ al infracţiunii prevăzute în art. 12 lit. a) din Legea nr. 78/2000 putând fi şi subiect activ al infracţiunii prevăzute în art. 29 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 656/2002 raportat la art. 17 lit. e) din Legea nr. 78/2000. Fapta întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de spălare a banilor şi se încadrează în art. 29 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 656/2002 raportat la art. 17 lit. e) din Legea nr. 78/2000, chiar dacă pentru infracţiunea principală, prevăzută în art. 12 lit. a) din Legea nr. 78/2000, a intervenit prescripţia răspunderii penale.

 

  • Alte articole de acelasi autor:

-avocat legi speciale;

De ce este considerata Camera preliminara o faza distincta a procesului penal

-Drept penal-legalitate

In ce  conditii asiguratorul raspunde  pentru repararea prejudiciului cauzat prin accident auto

 

www.avocat-tudor.ro

0724260393

 


In ce situatii conflictul de interese este apreciat ca fiind infractiune

 

In ce situatii conflictul de interese este apreciat ca fiind infractiune

 

  1. In ce context a fost necesara incriminarea conflictului de interese ca infractiune

 

Conflictul de interese, dupa cum s-a aratat in literatura de specialitate, a reprezentat un raspuns la semnalele tot mai frecvente venite din partea societatii civile si a diferitelor organisme si institutii internationale, cu privire la impactul pe care faptele comise cu incalcarea normelor de deontologie profesionala cu acest specific il produc.

  1. Cum este definit conflictul de interese

 

In cazul conflictului de interese, faptuitorul urmareste un interes personal de natura patrimoniala care ar putea influenta indeplinirea cu obiectivitate a atributiilor care ii revin potrivit actelor normative.

In Codul penal  conflictul de interese este reglementat in art. 301 si se refera la fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, a îndeplinit un act ori a participat la luarea unei decizii prin care s-a obţinut, direct sau indirect, un folos patrimonial, pentru sine, pentru soţul său, pentru o rudă ori pentru un afin până la gradul II inclusiv sau pentru o altă persoană cu care s-a aflat în raporturi comerciale ori de muncă în ultimii 5 ani sau din partea căreia a beneficiat ori beneficiază de foloase de orice natură, se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică.

Dispoziţiile mai sus aratate nu se aplică în cazul emiterii, aprobării sau adoptării actelor normative

 

  1. Care sunt elementele constitutive ale infractiunii

 

Se poate constata ca subiectul activ al acestei infractiuni( persoana care comite fapta) poate fi numai un functionar public.

Referitor la incriminarea faptelor de conflict de interese, Curtea Constitutionala a reținut că aceasta are ca scop, pe de o parte, sancționarea penală a funcționarului public care, în mod conștient și deliberat, își satisface interesele personale prin îndeplinirea atribuțiilor publice, și, pe de altă parte, înlăturarea oricăror suspiciuni cu privire la conduita persoanelor care exercită o funcție publică sau care prestează un serviciu public. Așa fiind, Curtea a apreciat că incriminarea conflictului de interese în mediul privat nu poate fi justificată.

 

Elementul material al infractiunii de conflict de interese( activitatea interzisa de lege) consta in indeplinirea unui act sau luarea unei decizii in conditiile descrise in norma care incrimineaza aceasta infractiune.

De mentionat ca se cer indeplinite urmatoarele cerinte pentru ca fapta sa fie considerata infractiune:

-actul indeplinit sau decizia la care a participat functionarul public sa intre in sfera atributiilor sale de serviciu;

-actul indeplinit sau decizia la care a contribuit faptuitorul sa determine in mod direct sau indirect obtinerea unui folos patrimonial pentru sine, sotul sau, o ruda ori un afin pana la gradul II inclusiv sau pentru o alta  persoana cu care s-a aflat in raporturi comerciale ori de munca in ultimii 5 ani sau din partea careia a beneficiat ori beneficiaza de foloase de orice natura.

 

  1. O speta solutionata de instanta

 

In ce priveste conflictul de interese Curtea de Apel Craiova prin Decizia nr.420 din 5.06.2008 a stabilit ca fapta inculpatului care in calitate de lichidator judiciar a fost autorizat de catre judecatorul sindic sa vanda bunurile unei societati comerciale aflate in faliment  si, cu aceasta ocazie si-a insusit contravaloarea uni teren intruneste elementele constitutive ale aceatei infractiuni.

 

Astfel prin sentinţa penală nr. 563 din 29 iunie 2007 pronunţată în dosarul nr. 12863/311/2006, Judecătoria Slatina, în baza art. 11 alin. 1 şi 2 din Legea nr. 78/2000, cu completările şi modificările ulterioare, a condamnat inculpatul J S A la pedeapsa de 2 ani închisoare, iar în baza art.81 C.p., s-a dispus suspendarea condiţionată a executării pedepsei aplicate, pe perioada prev. de art. 82 C.p. şi s-a atras atenţia inculpatului asupra disp. art. 83 C.p. privind revocarea beneficiului suspendării condiţionate.
În baza art. 191 C.p.p., a fost obligat inculpatul la plata sumei de 1200 lei cheltuieli judiciare către stat.

 

Pentru a pronunţa această sentinţă, instanţa de fond a reţinut în fapt că, în anul 1998, S.C. A C S.A. Corabia a intrat în procedura de organizare şi faliment, urmare a cererii înregistrată la Tribunalul Olt, cerere formulată de D.G.P.C.F.S. Olt, iar la 12 septembrie 2001, judecătorul sindic a numirea ca lichidator judiciar inculpatului J S A, dispunând ca acesta să procedeze la vânzarea în bloc a bunurilor aparţinând S.C. A C S.A. Corabia, în vederea recuperării sumelor de bani datorate creditorilor.
Vânzarea prin licitaţie a bunurilor din patrimoniul S.C. A C S.A. Corabia a fost autorizată de Tribunalul Olt prin încheierea din 21 aprilie 1999, urmare a cererii formulate de judecătorul sindic.

 

La data de 15 ianuarie 2002, inculpatul, în calitate de lichidator judiciar, s-a deplasat la sediul S.C. A C S.A. Corabia, unde a verificat mijloacele fixe şi a studiat actele contabile, întocmind lista bunurilor mobile şi imobile nevândute până la data numirii sale ca lichidator judiciar, constatând astfel că societatea nu deţinea titlul de proprietate asupra terenului în suprafaţă de 2,67 ha. aferent activelor deţinute, fapt menţionat în cuprinsul suplimentului la raportul de expertiză judiciară privind activele societăţii, depus la dosarul de urmărire penală la filele 85 – 87.
În vederea organizării procedurilor de vânzare prin licitaţie publică, inculpatul a solicitat publicarea unui anunţ cu privire la acest aspect, anunţ ce a apărut în cotidianul local O. R. din data de 04.02.2002.
La data de 08.02.2002 a avut loc prima şedinţă privind vânzarea la licitaţie publică a activelor S.C. A C S.A. Corabia, la care nu s-a prezentat însă nici un ofertant, iar la data de 15.02.2002, la şedinţa de vânzare la licitaţie publică, s-au prezentat S.C. D. S.A. Caracal reprezentată de N I şi persoana fizică M D. Inculpatul a stabilit ca preţ de pornire a licitaţiei 75% din valoarea stabilită de evaluator şi aprobată de judecătorul sindic, respectiv 414.124.126 ROL.

 

Întrucât nici unul dintre licitatori nu a oferit preţul stabilit, inculpatul – în calitate de lichidator judiciar – a redus preţul succesiv cu câte 5% la fiecare pas al licitaţiei, M D adjudecând activele S.C. A C S.A. Corabia cu suma de 212.587.340 ROL, aşa cum rezultă din conţinutul procesului-verbal de licitaţie din 15.02.2002.

Prin negociere directă, în data de 01.03.2002, M D a achiziţionat şi obiecte de inventar din incinta S.C. A C S.A. Corabia, pentru suma de 2.500.000 ROL.
Prin încheierea din 15.02.2002 pronunţată în dosarul nr. 29/F/1998, judecătorul sindic, considerând încheiate procedurile de licitaţie şi apreciind că au fost făcute în temeiul legii, l-a abilitat pe inculpatul J S A să încheiere contractul de vânzare-cumpărare cu M D, după plata integrală a preţului bunurilor adjudecate la licitaţie.

 

La data de 28.02.2002, a fost încheiat contractul de vânzare – cumpărare nr. 1, între inculpat – în calitate de lichidator judiciar al S.C. A C S.A. Corabia – şi M D, prin care, vânzătorul vinde şi cumpărătorul cumpără liber de orice sarcină activul denumit „fabrica de conserve legume”, în cuprinsul contractului fiind menţionate clădirile şi anexele ce compun activul, precum şi suprafaţa de teren de 2,67 ha. aferent activului despre care s-a făcut menţiunea ca societatea A C a obţinut dreptul de folosinţă şi „pentru care cumpărătorul va face cadastru şi actele necesare, potrivit Decretului 834 pentru obţinerea titlului de proprietate”.

 

La aceeaşi dată, inculpatul a întocmit şi facturile fiscale seria OT ACA nr. 4137302 pentru activul „fabrica de conserve-legume” şi nr. 4137303 pentru obiecte de inventar achiziţionate prin negociere directă, precum şi chitanţa nr. 8854140 ce face dovada încasării sumei de 48.025.000 ROL reprezentând contravaloare active pentru care s-a emis factura nr. 4137302, iar la 01.03.2002 a completat chitanţa nr. 8854141 pentru suma de 2.975.000 ROL reprezentând contravaloarea obiectelor de inventar.
Contractul, facturile şi chitanţele au fost prezentate judecătorului sindic, acesta dispunând refacerea contractului în ceea ce priveşte înlăturarea din cuprinsul său a menţiunilor privitoare la terenul în suprafaţă de 2,67 ha., ce nu făcuse şi nici nu putea face obiectul vânzării la licitaţie publică, întrucât S.C. A C S.A. Corabia nu era proprietara terenului, iar inculpatul nu respectase dispoziţia judecătorului sindic cu privire la încheierea contractului, după plata integrală a preţului.

 

Astfel, la data de 04.03.2002, inculpatul a emis chitanţa nr. 8854142 pentru suma de 32.650.000 ROL, iar la data de 25.03.2002 a emis chitanţa nr. 8854144 pentru suma de 122.303.351 Rol, M D achitând integral suma reprezentând preţul cumpărării activului societăţii A C S.A. Corabia.
În cursul cercetării penale efectuate de I.P.J. Dolj în dosarul de faliment nr. 29/F/1998 al Tribunalului Olt, a fost identificat contractul de vânzare – cumpărare care a fost prezentat martorului M D, acesta susţinând că semnătura de rubrica „cumpărător” nu-i aparţine, aspect confirmat de concluziile raportului de expertiză nr. 99816/11.11.2004 al Poliţiei mun. Craiova – Biroul Criminalistic.

 

În dovedirea susţinerilor sale, M D a depus la dosar contractul de vânzare – cumpărare nr. 1/28.02.2003, semnătura depusă pe acest contract fiind executată de el, aspect confirmat şi de expertiza scrisului dispusă în cauză. Acest contract a fost şi folosit de martor în demersurile făcute pentru obţinerea certificatului de atestare a dreptului de proprietate asupra terenului, M D declarând că nu avea cunoştinţă de contractul din 18 martie 2002.
Cu privire la împrejurările în care au fost întocmite cele două contracte de vânzare-cumpărare nr. 1/2002, inculpatul J S A a declarat că, după ce judecătorul sindic nu a acceptat contractul din 28.02.2002, a refăcut acest contract în sensul înlăturării din cuprinsul său a menţiunilor privitor la terenul aferent activelor S.C. A C S.A. Corabia şi l-a dat martorului N I D pentru a fi semnat de către M D, fiindu-i restituit câteva zile mai târziu, semnat.

Probatoriile administrate în cauză, respectiv încheierile şi hotărârile pronunţate în cadrul procedurii judiciare la SC A SA, rapoartele de expertiză tehnico-judiciară, procesele verbale de licitaţie, listele de inventar a bunurilor mobile şi imobile prezentate la vânzare, contractul de vânzare-cumpărare şi actele financiar contabile întocmite urmare a tranzacţiei efectuate, rapoartele administratorului şi rapoartele de evaluare, hotărârile pronunţate în urma cererii de revizuire formulată de inculpat, depoziţiile martorilor M D, N I D, N I, R I, I I, G Ş şi D Ş, fişa privind cazierul judiciar al inculpatului, precum şi declaraţiile acestuia date la urmărirea penală şi în timpul cercetării judecătoreşti, le-a avut în vedere instanţa de fond la stabilirea situaţiei de fapt, la încadrarea juridică, la individualizarea pedepsei şi soluţionarea laturii civile a cauzei, în condiţiile arătate mai sus.
Împotriva acestei sentinţe, a formulat apel în termen atât D.N.A. – Serviciul Anticorupţie Craiova, cât şi inculpatul J S A.

 

În apelul declarat de către DNA este criticată sentinţa ca fiind netemeinică, motivat de faptul că pedeapsa aplicată este prea blândă în raport de gravitatea faptei săvârşite, iar modalitatea de executare dispusă de instanţa de fond este inadecvată.

Inculpatul a criticat sentinţa pentru nelegalitate şi netemeinicie, întrucât în mod greşit a fost condamnat având în vedere că este o cauză civilă, respectiv vânzarea unui bun al altuia, iar pedeapsa aplicată este prea aspră.
Prin decizia penală nr. 13 din 23 ianuarie 2008 pronunţată în dosarul cu nr. 12863/311/2006, Tribunalului Olt a respins, ca nefondate, apelurile declarate şi a obligat apelantul-inculpat la 1.500 lei cheltuieli judiciare statului.
Pentru a pronunţa această soluţie, instanţa de apel a reţinut, referitor la apelul formulat de D.I.I.C.OT. – Serviciul Teritorial Craiova, că este nefondat, deoarece instanţa de fond, la stabilirea şi aplicarea pedepsei, a ţinut seama, în totalitate, de criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 72 C.p., respectiv de dispoziţiile părţii generale a codului penal, de limitele de pedeapsă fixate în partea specială, de gravitatea faptei săvârşite de inculpat, de persoana acestuia din urmă şi de împrejurările care atenuează sau agravează fapta.

Astfel, pe baza probatoriilor administrate, s-a reţinut vinovăţia inculpatului în săvârşirea infracţiunii prev. de art. 11 alin. 1 şi 2 din Legea nr. 78/2000 cu completările şi modificările ulterioare, cât şi împrejurarea că inculpatul a acoperit prejudiciul infracţional, depunând banii sustraşi imediat după începerea cercetărilor penale, a recunoscut săvârşirea infracţiunii şi nu este cunoscut cu antecedente penale.

 

Referitor la apelul declarat de inculpat, s-a apreciat de instanţa de prim control judiciar că, la data comiterii faptei, acesta avea calitatea de lichidator judiciar al S.C. A C S.A. Corabia, ţinându-se seama şi de faptul că inculpatul a săvârşit fapta într-un interval de 5 ani de la încetarea funcţiei, aşa cum prevăd dispoziţiile alin. 2 ale art. 11 din Legea nr. 78/2000.

S-a constatat totodată că nu s-au încălcat nici dispoziţiile privind competenţa materială pentru cercetarea faptelor de corupţie de către DI.I.C.O.T. – Serviciul Teritorial Craiova şi nici cele privitoare la componenţa completului de judecată.

 

 

Ce trebuie sa stim despre combaterea infractiunilor de coruptie prin Directia Nationala Anticoruptie;

www.avocat-tudor.ro

0724260393

 


Radu Budeanu, fondatorul Cancan a fost dus la DNA

Avocat Penal Radu Budeanu, fondatorul Cancan  a fost dus la DNA

 

Conform  Mediafax, Radu Budeanu, omul de afaceri Radu Budeanu, fondator si fost patron al Cancan, a fost ridicat, miercuri dupa-amiaza, de procurorii DNA de pe Aeroportul Otopeni.

 

Radu Budeanu este audiat la DNA, presupunandu-se ca este implicat in dosarul Hidroelectrica al Elenei Udrea,  impreuna cu Dan Andronic si omul de afaceri Bogdan Buzaianu.

 

Procurorii Directiei Nationale Anticoruptie au mai facut perchezitii in cursul lunii trecute la Cancan SRL, intr-un dosar de trafic de influenta si spalare de bani si s-a comunicat  faptul ca procurorii de la sectia de combatere a infractiunilor asimilate infractiunilor de coruptie efectuau cercetari intr-un dosar care vizeaza suspiciuni privind savarsirea unor infractiuni de coruptie, comise intre anii 2010 si 2015.

 

Conform HotNews, fondatorul tabloidului Cancan, Radu Budeanu, directorul general al Evenimentului Zilei, Dan Andronic si omul de afaceri Bogdan Buzaianu ar fi implicati in noul dosar in care DNA a cerut retinerea si arestarea Elenei Udrea, suspectata ca a primit 3,8 milioane de dolari mita intr-un contract legat de Hidorelectrica.

 

Radu Budeanu si Dan Andronic sunt suspectati de procurorii DNA ca ar fi intermediat spaga dintre Elena Udrea, fost ministru, si omul de afaceri Bogdan Buzaianu.

 

www.avocat-tudor.ro

0724260393