In ce conditii stabilirea cu rea credinta a impozitelor,taxelor si contributiilor constituie evaziune fiscala

In ce conditii stabilirea cu rea credinta a impozitelor,taxelor si  contributiilor constituie evaziune fiscala

Ca avocat evaziune fiscala si drept penal,am constatat ca una din cauzele pentru care societatile comerciale intra in faliment o reprezinta,si conform constatarilor instantelor, asa numitele manopere frauduloase.

In ce conditii stabilirea cu rea credinta a impozitelor,taxelor si  contributiilor constituie evaziune fiscala

De exemplu, in practica instantelor de drept penal se intalnesc cazuri de neplata datoriilor catre stat si catre creditori,delapidare,gestiune frauduloasa,bancruta frauduloasa,spalare de bani,infractiuni de coruptie,grup infractional cu caracter organizat.

 

Evaziunea fiscala este apreciata drept una din metodele prin care se prejudiciaza bugetul statului,astfel de fapte fiind sanctionate prin Legea nr.241/2005 pentru prevenirea si combaterea evaziunii fiscale.

 

In constatarea unei infractiuni de evaziune fiscala  privind stabilirea cu rea credinta a impozitelor,taxelor si  contributiilor  trebuie plecat de la prevederile Codului de procedura fiscala privind creante fiscale.

In acest sens se dispune:dreptul la perceperea impozitelor,taxelor,contributiilor si altor sume care constituie venituri la bugetul general consolidat,dreptul la rambursarea taxei pe valoare adaugata,dreptul la restituirea impozitelor,taxelor,contributiilor si altor sume care constituie venituri ale bugetului general consolidate,denumite creante fiscal principale.

 

Cand dreptul la restituirile mai sus aratate nu este insa datorat, si este obtinut in mod nelegal,cimtribuabilul se poate afla sub incidenta art. 8 al Legii nr.241/2005 pentru prevenirea si combaterea evaziunii fiscale.

Acest articol reglementeaza una din infractiunile aflate in conexiune cu evaziunea fiscala,respectiv, stabilirea cu rea-credinţă de către contribuabil a impozitelor, taxelor sau contribuţiilor, având ca rezultat obţinerea, fără drept, a unor sume de bani cu titlu de rambursări sau restituiri de la bugetul general consolidat ori compensări datorate bugetului general consolidat.

Sanctiunea pentru aceasta fapta este pedeapsa cu închisoare de la 3 ani la 10 ani şi interzicerea unor drepturi.

 

In alineatul 2 al aceluiasi articol se arata:constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 5 ani la 15 ani şi interzicerea unor drepturi asocierea în vederea săvârşirii faptei prevăzute la alin. (1).

Tentativa faptelor prevăzute la alin. (1) şi (2) se pedepseşte.

 

  • termenii la care face referire in art.8 al Legii nr.241/2005:

Pentru mai buna intelegere a modului cum este reglementata aceasta infractiune sunt necesare explicatii asupra unor  termenil folositi.

  • contribuabilul-este subiectul acestei infractiuni.

Conform ar.2alin.(1) lit.b)din Legea nr.241/2005  prin contribuabil se intelege orice persoana fizica sau juridica care datoreaza impozite,taxe,contributii si alte sume bugetului general consolidat.

De mentionat ca,poate fi contribuabil,deci, subiect al acestei infractiuni, nu numai titularul obligatiei, ci si persoanele care actioneaza in numele titularului,in realizarea obiectului de activitate al persoanei juridice,in numele si interesul acesteia.

 

In cazul acestei infractiuni,calitatea de contribuabil poate cunoaste doua ipoteze:

1.persoana care datoreaza taxe,impozite contributii,TVA;

2.persoana care pretinde in mod nelegal o plata de la bugetul general consolidat.

 

  • bugetului general consolidat.

Este definit ca ansamblul tuturor bugetelor publice, componente ale sistemului bugetar, agregate şi consolidate pentru a forma un întreg;

 

  • stabilirea cu rea credinta a impozitelor,taxelor si contributiilor

 

Din modul cum legiuitorul a reglementat infractiunea prevazuta de art.8 din Legea nr.241/2005 rezulta ca fapta interzisa de lege este stabilirea cu rea credinta de către contribuabil a impozitelor, taxelor sau contribuţiilor  prin incalcarea dispozitiilor legale in domeniu, având ca rezultat obţinerea, fără drept, a unor rambursări restituiri sau compensari.

 

Actiunea de stabilire se poate realiza prin mai multe modalitati,intre care, depunerea de declaratii incomplete,inexacte,de inregistrare in contabilitate a unor operatiuni care nu corespund realitatii sau neinregistrarea unor venituri.

 

In practica judiciara si literatura de specialitate s-au intalnit astfel de cazuri:

-contribuabilul inregistreza sau declara operatiuni fictive,ori omite inregistrarea unor operatiuni, si astfel creaza o diferenta favorabila acestuia intre suma platita si ca datorata.

-contribuabilul introduce elemente fictive care sunt de natura ca obligatia fiscala stabilita sa fie diminuata.

 

  • producerea unei pagube bugetului general consolidat

Aceasta reprezinta o conditie esentiala pentru existenta infractiunii

prevazute de art.8 din Legea nr.241/2005.

Paguba trebuie sa fie produsa   bugetului general consolidat prin obţinerea, fără drept, a unor sume de bani cu titlu de rambursări sau restituiri de la bugetul general consolidat ori compensări datorate acestuia.

 

  • operatiune fictiva

Conform art.2 alin.(1) lit.f) din Legea nr.241/2005, prin operatiune fictiva se intelge disimularea realitatii prin crearea aparentei existentei unei operatiuni care in fapt nu exista;

 

  • Considerentele de mai sus in ce priveste infractiunea prevazuta

de art.8 din Lgea nr.241/2005 privind prevenirea si ocmbaterea evaziunii fiscalele exemplificam printr-o speta judecata relative recent de Curtea de Apel Bucuresti.

S-a retinut ca la inspectia fiscala ocazionata de depunerea decontului TVA, s-a constatat si faptul ca exercitarea dreptului de deducere a TVA,s-a facut pe baza unor note contabile,fiind incalcate astfel prevederile art.146 lin.(1) lit.a) din Legea 571/2003-Codul fiscal,conform careia pentru exercitarea acelui drept,persoana impozabila trebuie sa indeplineasca,printre altele,conditia,ca pentru taxa datorat sau achitata,aferenta bunurilor care i-au fost ori urmeaza sa-I fie livrate sau serviciilor care i-au fost sau urmeaza sa-i fie prestate in beneficiul sau de catre o persoana impozabila,sa detina o factura in conformitate cu dispozitiile art.155.

Rezulta astfel in afara oricarui dubiu,ca stabilirea si inregistrarea de catre societatea contribuabila,prin administratorul sau de drept(inculpatul) a TVA deductibila,(inloc de inscrierea sumei respective in contul de cheltuieli) si mentionarea sa in decontul depus la AFP-Contribuabili Mijlocii-s-au realizat cu rea credinta si prin incalcarea dispzitiilor legale,urmarindu-se obtinerea fara drept a rambursarii sumei respective,in conditiile in care era cunoscuta respingerea repetata a solicitarilor anterioare de rambursare  acesteia si motivele,intemeiate pe lege,care au determinat precedentele decizii ale organelor fiscale,producerea urmarilor rezultatului urmarit,cauzarea unui prejudiciu bugetului general consolidat,fiind impiedicat de actiunea functionarilor publici prin intocmirea raportului de inspectie fiscala.

 

In consecinta,Curtea a constatat dovedita infractiunea prevazuta de art.8 alin.(1) din Legea nr.241/2005 in forma tentativei.

 

Cu ocazia audierii,expertul contabil a precizat ca din punct de vedere contabil,un agent economic nu are,in nicio imprejurare,dreptul de a storna o factura pentru care a solicitat si a obtinut rambursarea de TVA,afirmand apoi ca, societatea respectiva nu avea dreptul sa storneze cele 4 facturi in baza carora obtinuse rambursarea de TVA,adaugand ca aceasta operatiune nu a avut nicio justificare contabila.

Alte articole de acelasi autor:

-CUM PROCEDATI DACA SUNTETI VICTIMA UNUI ACCIDENT PROVOCAT DE UN CONDUCATOR AUTO CE ARE AUTOVEHICULUL ÎNMATRICULAT ÎN ALTĂ ȚARĂ;

Ce infractiuni contra securitatii nationale prevede Codul penal;

Ce trebuie sa dovedesti daca esti sanctionat pentru taximetrie clandestina in scopul anularii procesului verbal;

– CONTENCIOS ADMINISTRATIV SI FISCAL;

–In ce cazuri se acorda exercitarea autoritatii parintesti unui singur parinte in caz de divort;

-Pentru ce fapte se pot aplica amenzi contraventionale soferilor care efectueaza transporturi rutiere si cine le aplica;

In ce poate consta consilierea de cate un avocat specializat in dreptul muncii;

Activitatea unui avocat specializat in drept penal;

-CE ESTE MALPRAXISUL MEDICAL;

Concedierea salariatului pentru necorespundere profesionala;

PEDEPSELE IN NOUL COD PENAL

COMBATEREA EVAZIUNII FISCALE;

ARESTAREA PREVENTIVA

Profesionalism,responsabilitate,loialitate fata de client.

www.avocat-tudor.ro

0724260393

 

 


Ce conditii se cer pentru existenta infracţiunii prevazute de art.6 din Legea nr.241/2005 reţinerea şi nevărsarea, cu intenţie, în cel mult 30 de zile de la scadenţă, a sumelor reprezentând impozite sau contribuţii cu reţinere la sursă

Ce conditii se cer pentru existenta infracţiunii prevazute de art.6 din Legea nr.241/2005 reţinerea şi nevărsarea, cu intenţie, în cel mult 30 de zile de la scadenţă, a sumelor reprezentând impozite sau contribuţii cu reţinere la sursă

Ca avocat evaziune fiscala am intalnit cazuri in care la controalele efectuate s-a constatat nedepunerea sumelor reprezentand impozite sau contributii cu retinere la sursa.
Astfel ca, s-au intocmit dosare penale avand ca obiect infractiunea prevazuta de art.6 din Legea nr.241/2005,care este o infractiune in legatura cu cele de evaziune fiscala.

Asemenea infractiuni,aflate in legatura cu cele fiscale sunt cele de evaziune fiscala prevazute in art.3-6,art.7 alin(1) si (2) si art.8 din Legea nr.241/2005.
Conform art.6 din Legea nr.241/2005 constituie infracţiune reţinerea şi nevărsarea, cu intenţie, în cel mult 30 de zile de la scadenţă, a sumelor reprezentând impozite sau contribuţii cu reţinere la sursă.
Sanctiunea pentru aceasta infractiune este pedeapsa cu închisoare de la un an la 3 ani sau cu amendă.

In ce priveste pericolul reprezentat de savarsirea unei astfel de fapte,acesta ar consta in afectarea relatiilor sociale privind bugetul de stat.
Din modul cum se defineste aceasta infractiune de catre legiuitor se poate observa ca modalitatea prin care se poate savarsi este reţinerea şi nevărsarea, cu intenţie, în cel mult 30 de zile de la scadenţă, a sumelor reprezentând impozite sau contribuţii cu reţinere la sursă.

Asadar,fapta sanctionata este o inactiune,o omisiune,nedepunerea sumelor reprezentand impozite sau contributii cu retinere la sursa. Inactiunea trebuie insa precedata de o retinere a sumelor prevazute de lege. Infractiunea omisiva care dureaza de la expirarea termenului de 30 de zile.

In mod concret,ca titlu de exemplu,urmatoarele impozite si contributii ar putea intra in domeniul de aplicare al infractiunii,avand in vedere ca fapta interzisa de lege se refera la retinerea si nevarsarea,in cel mult 30 de zile de la scadenta:
-retinerea la sursa a impozitului reprezentand plati anticipate pentru unele venituri din activitati independente;
-retinerea impozitului din veniturile din investitii;
-impozitul pe venitul din salarii.

• Pentru existenta infractiunii trebuie indeplinite anumite conditii:

-trebuie stabilit daca suma retinuta ca fiind datorata statului cu titlu de impozit sau contributie este in realitate datorata statului.

Astfel intr-o speta,instanta a retinut ca in cazul infactiunii de evaziune fiscala prevazuta de art.6 din Legea nr.241/2005,in situatia in care se constata,pe baza unei expertize tehnice judiciare contabile,ca suma retinuta ca fiind datorata statului cu titlu de impozit sau contributie,nu era in realitate datorata statului,deoarece operatiunea de repartizare a profitului cu titlu de dividende a fost in mod eronat inscrisa in bilantul contabil,urmeaza a se constata inexistenta infractiunii,lipsind atat latura obiectiva cat si latura subiectiva intentionala.

De mentionat ca,in prima instanta inculpatul a fost condamnat la pedeapsa de un an inchisoare si plata prejudiciului.
Se retinuse ca inculpatul era asociat si administrator la o societate si cu ocazia uui control vizand plata impozitului pe dividende si a contributiilor datorate statului s-a constatat ca datoreaza statului o anumita suma de bani. Expertiza judiciara a fost inlaturata de prima instanta,desi aceasta a constatat ca inculpatul nu datoreaza satului suma respectiva,bilantul contabil fiind eronat intocmit.

In calea de atac a recursului instanta a retinut ca inculpatul a fost gresit condamnat pentru savarsirea infractiunii prevazute de art.6 din Legea nr.241/2005.
S-a motivat ca, nu se poate vorbi de o nevarsare la sursa a sumelor la care a fost obligat inculpatul in conditiile in care societatea nu datora statului nicio suma de bani cu titlu de impozit sau contributie pentru aceasta operatiune. In speta este vorba de o eroare a inscrierii sumei in dividende,in realitate ar fi trebuit trecuta la investitii. Astfel ca prima instanta a comis o grava eroare de fapt prin condamnarea inculpatului.

-infractiunea trebuie sa fie savarsita de contribuabil,adica persoana fizica sau juridica care este obligata prin lege sa plateasca impozit.,respectiv, de a retine la sursa impozitele si contributiile datorate.

In ce priveste persoanele juridice,pentru retinerea si nevarsarea cu intentie in cel mult 30 de zile,raspunderea revine administratorului sau altei persoane care are obligatia gestionarii persoanei juridice.

Sunt insa situatii in care,administratorul societatii a desemnat o alta persoana sa aiba ca responsabilitate retinerea si plata sumelor reprezentand impozite sau contributii cu retinere la sursa.
In consecinta,in anumite conditii persoana repectiva ar putea face obiectul infractiunii prevazute de art.6 din Legea nr.241/2005.

In literatura juridica s-a aratat insa ca, daca nevirarea sumelor s-a facut cu stiinta sau acceptul administratorului acesta va raspunde pentru savarsirea infractiunii prevazute de art.6 din Legea nr.241/2005. Se are in vedere ca acesta are obligatia sa intreprinda masuri pentru indeplinirea obligatiilor prevazute de lege.

-pana la indeplinirea celor 30 de zile,omisiunea nu poate conduce la raspundere penala,
Odata cu trecerea celor 30 de zile ,neindeplinirea obligatiei legale constituie infractiune.
• Alte articole de acelasi autor:
-Ce trebuie cunoscut despre mentiunile obligatorii pe care trebuie sa le cuprinda noul tip de proces verbal de contraventie si lipsa carora va atrage anularea acestuia;
–Din ce motive nu a fost anulat dreptului de a conduce un vehicul desi a fost condamnat pentru conducerea sub influenta bauturilor alcoolice;
–In ce conditii asiguratorul raspunde pentru repararea prejudiciului cauzat prin accident auto.
-Care este deosebirea dintre masurile de siguranta si pedepse;
-Conditiile in care este angajata raspunderea administratorului fata de societatea comerciala;
– Renuntarea la judecata.
– Ce prevede Regulamentul de organizare şi funcţionare a comisiei de monitorizare şi competenţă profesională pentru cazurile de malpraxis;
– Avocat dreptul muncii.
–Cum a hotarat instanta despre nerespectarea indicatorului cedeaza trecerea si prioritatea de trecere desi petentul a oprit la acest indicator;
–Ce se poate invoca la contestarea unei contraventii de viteza constatate prin aparatul radar;
–Care sunt criteriile de stabilire a daunelor morale in cazul unui accident cu mai multe victime;
–Persoana retinuta in flagrant, cercetata pentru infractiunile de acces ilegal la un sistem informatic si efectuarea de operaţiuni financiare în mod fraudulos fiind surprinsa ca efectua operatiuni cu carduri falsificate.
–Ce trebuie sa stii despre confiscarea extininsa si confiscarea ca masuri de siguranta;
–Conditiile in care este angajata raspunderea administratorului fata de Societatea Comerciala.
-In ce masura infractiunile de serviciu pentru care sunt cercetati jandarmii dupa incidentul din 10 august se raporteaza la modul de interventie si la ce prevede legea despre atributiile ce le reveneau-Ce presupune efectuarea unei expertize fizico-chimice asupra substanțelor cu efect iritant – lacrimogen in cercetarea incidentelor violente petrecute cu ocazia manifestației din Piața Victoriei din București
Profesionalism,responsabilitate,confidentialitate fata de client.
www.avocat-tudor.ro
0724260393


In ce situatii s-a produs ascunderea bunului ori a sursei impozabile sau taxabile conform art.9 alin.(1) lit.a) din Legea nr.241/2005 privind prevenirea si combaterea evaziunii fiscale dar fapta poate fi doar contraventie

In ce situatii s-a produs ascunderea bunului ori a sursei impozabile sau taxabile conform art.9 alin.(1) lit.a) din Legea nr.241/2005 privind prevenirea si combaterea evaziunii fiscale dar fapta poate fi doar contraventie

Se cunosc cazuri in care,in scop de a se sustragere de la plata impozitelor si taxelor unii contribuabili ascund un bun ori sursa impozabila sau taxabila.
Asemenea cazuri nu sunt in conformitate cu art.9 alin.(1) lit.a) din Legea 241/2005 privind prevenirea si combaterea evaziunii fiscale si principiul bunei credinte,prin care legislatia fiscala stabileste obligatia contribuabilului de a declara veniturile obtinute si de a depune declaratia fiscala.

In scopul sanctionarii unor astfel de fapte,art.9 alin.(1) lit.a) din Legea 241/2005,dispune:constituie infracţiune de evaziune fiscală ascunderea bunului ori a sursei impozabile sau taxabile în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligaţiilor fiscale:
Pedeapsa este închisoare de la 2 ani la 8 ani şi interzicerea unor drepturi.

Avand in vedere ca infractiunea se refera la actiunea de ascundere a obiectului sau a sursei impozabile si aceasta se poate realiza in interes propriu sau al altei persoane,subiect al infractiunii poate fi orice persoana fizica sau juridica care comite o astfel de fapta.

Dupa cum se poate observa,activitatea interzisa de lege in cazul savarsirii unei asemenea infractiuni este sustragerea de la indeplinirea obligatiilor fiscale prin ascunderea bunului ori a sumei impozabile ori taxabile.

• Ascunderea bunului sau a sursei impozabile se poate realiza prin mai
multe modalitati din care exemplificam urmatoarele:
-faptul nedeclararii sau declararii inexacte a venitului sau sursei impozabile;
-ascunderea fizica a venitului sau bunului;
-nerelevarea bunului sau a sursei impozabile in cadrul declaratiei fiscale;
-ascunderea sursei impozabile prin omisiunea de a declara la termenul prevazut de lege,in forma impusa de lege a unui fapt ce determina impunere.
-nedepunerea declaratiei fiscale,lipsa declaratiei fiscale poate reprezenta o modalitate de ascundere a susrsei impozabile in scopul sustragerii de la plata obligatiilor fiscale.
-sustragerea de la controlul vamal a bunurilor sau a marfurilor care trebuiau plasate sub un regim vamal,in scopul de a nu plati taxe vamale;
-neintocmirea tururor documentelor ori neevidentierea tuturor operatiunilor.

Subliniem insa ca,trebuie stabilit contextul in care se comite fapta.
De exemplu,ar putea raspunde de savarsirea acestei infractiuni profesorul care realizeaza venituri din activitatea de meditatii,comerciantul care realizeaza venituri,persoana care realizeaza venituri din activitati independente si care omite sa declare veniturile.

Dupa cum am aratat,pentru ca sa fie intrunite elementele constitutive ale infractiunii prevazute de art.9 alin.(1) lit.a) din Legea nr.241/2005 trebuie stabilita modalitatea concreta a comiterii faptei,din care exemplificam:

-daca contribuabilul are obligatia sa tina evidente contabile;
-daca este sau nu autorizat sa desfasoare activitatea independenta din care a obtinut venit;
-daca in actele contabile s-a evidentiat venitul.
In final,in raport de astfel de criterii, fapta poate fi considerta doar o contraventie. Se cunosc insa cazuri cand activitatea infractionala a constitui obiectul si a altor infractiuni, cu care a venit in concurs.

Astfel,intr-o speta s-a stabilit ca fapta inculpatului de a transporta mai multe baxuri de tigari produse in Republica Moldova,pentru care nu a putut prezenta documente de provenienta sau inscrisuri privind plata taxelor vamale constituie contraventie.
Avand in vedere ca baxurile de tigari nu erau ascunse in autoturism,ci erau depozitate “la vedere”, nu se poate considera ca inculpatul a savarsit vreo actiune de natura a ascunde bunurile pe care le transporta,astfel incat nu se poate retine savarsirea infractiunii prevazute de art.9 alin.(1) lit.a) din Legea nr.241/2005,ce consta in ascunderea bunului sau a sursei impozabile. Fapta se circumscrie infractiunii de contraband,astfel cum este prevazuta in Codul vamal,insa deoarece incriminarea a avut loc ulterior comiterii faptei de catre inculpat,acesta nu poate fi acuzat de o infractiune care,la data savarsirii faaptei nu era prevazuta de legea penala.

• Intelesul unor termeni specificati in art.9 alin.(1) lit.a) din Legea
241/2005
-prin bun se intelege orice bun supus operatiunii de impunere fiscala.
-sursa impozabila sau taxabila, se intelege venitul,profitul,valoarea adaugata,declarata impozabila de catre lege.

Infractiunea se savarseste cu intentie directa iar urmarea faptei consta in crearea unei stari de pericol cu privire la incasarea in totalitate,de la toti cei obligati,conform legii,a sumelor privind obligatiile fiscale catre stat,ceea ce ar diminua patrimoniul statului.
• Alte articole de acelasi autor:
-In ce consta reaua-credinta in cazul savarsirii infractiunii de abandon de familie si ce prevad celelalte infractiuni contra familiei;
–In ce conditii se apreciaza ca divortul este din culpa unuia dintre soti;
-Ce prevede codul civil despre intinderea acordului sotilor cand acesta are loc pe cale judiciara;
–Ce trebuie sa se probeze si ce obligatii ii revin asiguratului in cazul care intervine riscul asigurat;
– -lipsa consimtamantului asociatului unei persoane juridice,
– Ce trebuie sa stim in opinia unui avocat infractiuni trafic si consum de droguri despre ce prevede Legea nr.143/2000;
– La data de 16 februarie Curtea Constitutionala a Romaniei a declarat neconstitutionale dispozitiile procesual penale privind masurile educative neprivative de libertate si punerea in executare a mandatului de supraveghere tehnica.
– In ce situatii se poate limita programul de vizitare a minorului de catre un parinte dupa divort;
– Concedierea salariatului pentru necorespundere profesionala.

Responsabilitate,profesionalism,confidentialitate fata de client.
www.avocat-tudor.ro
0724260393


In ce situatie contribuabilul care omite evidentierea in documentele contabile a operatiunilor economice efectuate in scopul sustragerii de la indeplinirea obligatiilor fiscale nu comite infractiunea prevazuta de art.9 lit.b) din Legea 241/2005 privind prevenirea si combaterea evaziunii fiscale

In ce situatie contribuabilul care omite evidentierea in documentele contabile a operatiunilor economice efectuate in scopul sustragerii de la indeplinirea obligatiilor fiscale nu comite infractiunea prevazuta de art.9 lit.b) din Legea 241/2005 privind prevenirea si combaterea evaziunii fiscale

Din practica instantelor se cunosc situatii cand unii contribuabili omit sa evidentieze in documentele de evidenta contabila operatiunile economice efectuate,in scopul sustragerii de la indeplinirea obligatiilor fiscale.
In alte cazuri,unii agenti econimici cumpara marfuri pe baza de factura,le inregistreaza in documentele de evidenta contabila, dar ulterior vand marfurile fara factura,astfel ca pot intra sub incidenta art.9 alin.(1) lit.b) din Legea nr.241/2005.

Conform acestui text de lege,constituie infractiune si se pedepseste omisiunea, în tot sau în parte, a evidenţierii, în actele contabile ori în alte documente legale, a operaţiunilor comerciale efectuate sau a veniturilor realizate,in scopul sustragerii de la indeplinirea obligatiilor fiscale.

Specific acestei infractiuni este ca activitatea sanctionata de legiuitor este,de fapt,o actiune omisiva. Aceasta constă în fapta de a omite evidențierea in actele contabile sau in alte documente legale, în tot sau în parte,a operațiunilor comerciale efectuate sau veniturile realizate.
Sanctiunea pentru aceasta fapta este inchisoare de la 2 la 8 ani si interzicerea unor drepturi.

Subiect al acestei infractiuni poate fi orice persoana fixzica sau juridica. Aceasta insa trebuie sa actioneze in numele sau in intersul contribuabilului,ori in realizarea obiectului de activitate al acestuia,in raport de obligatiile pe care le are conform legii sau contractului.

Intr-o astfel de ipoteza a savarsirii infracțiunii de evaziune fiscală se presupune initial, efectuarea de operațiuni comerciale sau realizarea de venituri de către făptuitor.
De asemenea,ulterior efectuării unei operațiuni comerciale sau realizării unui venit, contribuabilul personal sau prin contabil are obligația de a evidenția acest venit. Neevidențierea,în sensul legii penale se refera la acte contabile sau alte documente legale.

Cu toate acestea, pot exista situatii in care, desi,contribuabilul omite evidentierea in documentele contabile a operatiunilor economice efectuate in scopul sustragerii de la indeplinirea obligatiilor fiscale, fapta nu poate constitui infractiunea prevazuta de art.9 lit.b) din Legea 241/2005 privind prevenirea si combaterea evaziunii fiscale

o Se cer insa indeplinite anumite conditii.
-fapta sa nu conduca la un prejudiciu adus bugetului de stat;
-din probele administrate sa nu rezulte ca omisiunea s-a facut in scopul sustragerii de la indeplinirea obligatiilor fiscale.
Prin urmare,ceea ce trebuie probat este ca nu a existat intentia de a se sustrage de la indeplinirea obligatiilor fiscale. Aceata trebuie dovedita fara niciun dubiu.

Daca nu sunt indeplinite conditiile de mai sus fapta ar putea constitui contraventia prevazuta de art.41 pct.1 din Legeanr.82/1991,republicata,care se refera la deţinerea, cu orice titlu, de elemente de natura activelor şi datoriilor, precum şi efectuarea de operaţiuni economico-financiare, fără să fie înregistrate în contabilitate;

o explicatii cu privire la anumiti termeni folositi de legiuitor in
reglementarea infractiunii de omisiunea, în tot sau în parte, a evidenţierii, în actele contabile ori în alte documente legale, a operaţiunilor comerciale efectuate sau a veniturilor realizate,in scopul sustragerii de la indeplinirea obligatiilor fiscale.

Pentru ca sa intelegem mai bine in ce consta aceasta infractiune trebuie sa cunoastem semnificatia unor termeni la care se refera legiuitorul in definirea infractiunii.

o acte contabile sau alte documente legale :
-se inteleg documentele justificative(facturi,avize,documente de insotire a marfii,registru jurnal,registrele contabile, exclusiv cele obligatorii nu și cele facultative,situațiile financiare recapitulative și declarațiile fiscal,documentele ce au relevanta in domeniul fiscal si de evident acontabila.

Este de mentionat sub acest aspect ca,din punct de vedere al legii penale,acestea pot fi sub forma de înscrisuri ori într-un mediu virtual,cum sunt evidențele contabile sau declarațiile fiscale electronice.

o Termenul omisiune

Se refera atat la situatia in care documentul este intocmit,dar nu sunt evidentiate,in tot sau in parte operatiunile economice efectuate sau veniturile realizate,cat si la situatia cand docuentul nu este intocmit.

o evidențierea de operațiuni si venit realizat
Se presupune parcurgerea urmatoarelor etape:
-întocmirea documentului justificativ;
-înregistrarea documentului justificativ;
-sintetizarea operațiunilor effectuate;
-completarea declarațiilor fiscale.

In literatura juridica s-a aratat ca,evidențierea pentru orice operațiune sau venit este rezultatul unor consemnări succesive în acte de natură diferită, un ansamblu de înregistrări cu privire la acea operațiunea sau acel venit realizând conținutul obligației de evidențiere.

• omisiunea totala de a evidenția
Intr-un astfel de caz,contribuabilul omite evidențierea în contabilitate a tuturor operațiunilor efectuate sau a tuturor veniturilor realizate;
Activitatea sanctionata de legiuitor consta in aceasta ipoteza in faptul ca nu se organizeaza o evidența contabila și fiscala ori organizarea unei asemenea evidențe fără a face nicio înregistrare.

Un exemplu in acest sens este cel in care se declară desfășurarea activității economice,cu respectarea condițiilor speciale privind autorizarea sau funcționarea acesteia, dar ulterior omite să evidențieze și să declare venitul impozabil.

Un caz special de omisiune este considerat cel in care se omisiunea are un caracter permanent. Intr-o astfel de ipoteza contribuabilul nu face nicio operațiune de evidențiere contabilă de la data începerii activității.
In ipoteza in care contribuabilul nu face nicio evidențiere,insa numai pentru o anumita perioada,contribuabilul invocand organului fiscal, o suspendare a activității, omisiunea de a evidenția are caracter temporar,

In literatura de specialitate,se considera ca omisiune totală poate rezulta din urmatoarele:
-neîntocmirea documentului justificativ;
-neînregistrarea documentului justificativ;
-neîntocmirea situației financiare anuale și nedepunerea declarației fiscal.

o omisiunea de a evidenția parțială.
Intr-o astfel de ipoteza se omite numai evidentierea unei operațiuni sau anumitor operațiuni ori un venit sau numai anumite venituri,existand totusi o evidența contabila.

Pentru intrunirea elementelor constitutive ale infracțiunii de evaziune fiscală trebuie ca,ulterior omisiunii de a întocmi documentul justificativ, contribuabilul să omită și înregistrarea operațiunii.

o Inregistrare
Aceasta a fost definita ca efectuarea unei mențiuni, pe baza documentului justificativ a acelei operațiuni sau a acelui venit în registrul contabil, cu acea destinație.

• Alte articole de acelasi autor:
-Cand exista obligatie de intretinere si cand se savarseste infractiunea de abandon de familie;
–In ce conditii instanta apreciaza ca un conducator auto este in stare de necesitate cand savarseste infractiunea de conducere a unui vehicul fara permis de conducere;
– De ce este considerata Camera preliminara o faza distincta a procesului penal
-Drept penal-legalitate;
–In ce conditii asiguratorul raspunde pentru repararea prejudiciului cauzat prin accident auto;
– -Ce avantaje prezinta solicitarea de despagubiri accidente in cadrul procesului penal;
– Persoana retinuta in flagrant, cercetata pentru infractiunile de acces ilegal la un sistem informatic si efectuarea de operaţiuni financiare în mod fraudulos fiind surprinsa ca efectua operatiuni cu carduri falsificate;
-ce criterii a avut in vedere instanta la admiterea cererii de stabilirea paternitatii din afara casatoriei formulata de reclamanta in conditiile in care tatal biologic intervine in solutionarea cererii.

Cabinet avocat Tudor Ion
Profesionalism, responsabilitate, loialitate fata de client.
www.avocat-tudor.ro
0724260393


In ce consta procedura inspectiei fiscale si care este competenta

 

In ce consta procedura inspectiei fiscale si care este competenta

 

  • Care este obiectul inspectiei fiscale

Inspecţia fiscală are ca obiect verificarea legalităţii şi conformităţii declaraţiilor fiscale, corectitudinii şi exactităţii îndeplinirii obligaţiilor de către contribuabili, respectării prevederilor legislaţiei fiscale şi contabile, verificarea sau stabilirea, după caz, a bazelor de impunere, stabilirea diferenţelor obligaţiilor de plată şi a accesoriilor aferente acestora.

 

Inspecţia fiscală se exercită asupra oricăror persoane şi entităţi, indiferent de forma lor de organizare, la contribuabili, cât şi la plătitori, adică acelei persoane care, în numele contribuabilului, are obligaţia de a plăti sau de a reţine şi de a plăti ori de a colecta şi plăti, după caz, impozite, taxe şi contribuţii sociale. De asemenea, plătitor este considerat şi sediul secundar obligat să se înregistreze fiscal ca plătitor de salarii şi de venituri asimilate salariilor.

 

  • Inspecţia fiscală are următoarele atribuţii:
  1. a) constatarea şi investigarea fiscală a tuturor actelor şi faptelor rezultând din activitatea contribuabilului supus inspecţiei sau altor persoane privind legalitatea şi conformitatea declaraţiilor fiscale, corectitudinea şi exactitatea îndeplinirii obligaţiilor fiscale, în vederea descoperirii de elemente noi relevante pentru aplicarea legii fiscale;
  2. b) analiza şi evaluarea informaţiilor fiscale, în vederea confruntării declaraţiilor fiscale cu informaţiile proprii sau din alte surse;
  3. c) sancţionarea potrivit legii a faptelor constatate şi dispunerea de măsuri pentru prevenirea şi combaterea abaterilor de la prevederile legislaţiei fiscale.

verificarea locurilor unde se realizează activităţi generatoare de venituri impozabile ori unde se află bunurile

 

  • Care este procedura organului de inspectie fiscala

Pentru ducerea la îndeplinire a atribuţiilor prevăzute la alin. (2) organul de inspecţie fiscală va proceda la:

  1. a) examinarea documentelor aflate în dosarul fiscal al contribuabilului;
  2. b) verificarea concordanţei dintre datele din declaraţiile fiscale cu cele din evidenţa contabilă a contribuabilului;
  3. c) discutarea constatărilor şi solicitarea de explicaţii scrise de la reprezentanţii legali ai contribuabililor sau împuterniciţii acestora, după caz;
  4. d) solicitarea de informaţii de la terţi;
  5. e) stabilirea corectă a bazei de impunere, a diferenţelor datorate în plus sau în minus, după caz, faţă de creanţa fiscală declarată şi/sau stabilită, după caz, la momentul începerii inspecţiei fiscale;
  6. f) stabilirea de diferenţe de obligaţii fiscale de plată, precum şi a obligaţiilor fiscale accesorii aferente acestora;

 

Activitatea de inspecţie fiscală se organizează şi se desfăşoară în baza unor programe anuale, trimestriale şi lunare. Condiţiile pentru întocmirea programelor se aprobă prin Ordin al preşedintelui A.N.A.F. în cazul inspecţiei Inspecţia fiscală are în vedere examinarea tuturor stărilor de fapt şi raporturile juridice care sunt relevante pentru impozitare sau verificarea modului de respectare a altor obligaţii prevăzute de legislaţia fiscală şi Inspecţia fiscală se efectuează în aşa fel încât să afecteze cât mai puţin activitatea curentă a contribuabilului/

 

La finalizarea inspecţiei fiscale, contribuabilul/plătitorul este obligat să dea o declaraţie scrisă, pe propria răspundere, din care să rezulte că au fost puse la dispoziţie toate documentele şi informaţiile solicitate pentru inspecţia fiscală. În declaraţie se menţionează şi faptul că au fost restituite toate documentele solicitate şi puse la dispozitie.

 

Contribuabilul/Plătitorul are obligaţia să îndeplinească măsurile prevăzute în actul întocmit cu ocazia inspecţiei fiscale, în termenele şi condiţiile stabilite de organul de inspecţie fiscala.

 

 

  • Inspecţia fiscală se efectuează în cadrul termenului de prescripţie a

dreptului de a stabili creanţe fiscale.

Selectarea perioadelor care vor fi supuse inspecţiei fiscale se efectuează de organul fiscal în funcţie de riscul fiscal identificat.

Inspecţia fiscală se poate extinde şi asupra celorlalte perioade fiscale neverificate în cadrul in cadrul termenului de prescriptive a dreptului de a stabili creante fiscal.

În cazul inspecţiei fiscale anticipate efectuate pentru soluţionarea deconturilor cu sumă negativă de TVA, perioada supusă inspecţiei fiscale va cuprinde exclusiv perioadele fiscale în care s-au derulat operaţiunile care s-au derulat operatiunile care au generat soldul sumei negative a taxei.

 

În situaţia în care se constată indicii privind nerespectarea legislaţiei fiscale ori stabilirea incorectă a obligaţiilor fiscale, prin operaţiuni care s-au desfăşurat în afara perioadei prevăzute mai sus, inspecţia fiscală se extinde corespunzător, cu respectarea termenelor prevazute de lege.

 

 

  • Care este organul fiscal competent

Inspecţia fiscală se exercită exclusiv, nemijlocit şi neîngrădit de organul fiscal competent pe a cărui rază teritoriala se afla situat sediul permanent/secundar al contribuabilului.

 

În cazul creanţelor fiscale administrate de organul fiscal central, prin ordin al preşedintelui A.N.A.F. se pot constitui, la nivelul aparatului central, structuri care au competenţă în efectuarea inspecţiei fiscale pe întreg teritoriul tarii.

Competenţa de efectuare a inspecţiei fiscale de către organul fiscal central

se poate delega altui organ fiscal in conditiile stabilite prin ordin al preşedintelui A.N.A.F

 

Delegarea de competenţă se poate acorda altui organ de inspecţie fiscală, pentru unul sau mai mulţi contribuabili/plătitori, pentru efectuarea unei acţiuni de inspecţie fiscală (control inopinat, control încrucişat, constatare la faţa locului, inspecţie fiscală generală sau parţială.

 

  • Alte articole de acelasi autor:

Preeminenta conventiei europene a drepturilor omului in dreptul intern roman;

-Infractiuni informatice

Ce nu trebuie sa omiteti in cererea de chemare in judecata prin care contestati un act administrativ fiscal;

Cum solicitati audierea ca martori a rudelor in cazul contraventiilor la regimul circulatiei rutiere;

-Din ce motive DNA s-a sesizat din oficiu cu privire la infractiunea de favorizarea faptuitorului in cazul persoanelor condamnate care apar ca autori de lucrări științifice;

In ce conditii asiguratorul raspunde pentru repararea prejudiciului cauzat prin accident;

– Ce inseamna un avocat in Uniunea Europeana;

Conditiile in care este angajata raspunderea administratorului fata de Societatea Comerciala;

Criterile pe baza carora daunele morale sunt apreciate de Inalta Curte de Casatie si Justitie acordarea daunelor morale in cazul unui prejudiciu de imagine.

Cabinet avocat Tudor Ion

Responsabilitate, profesionalism,loialitate fata de client.

www.avocat-tudor.ro

0724260393