Cum procedeaza instanta daca parintii firesti refuza adoptia copilului

Cum procedeaza instanta daca parintii firesti refuza adoptia copilului

Imagini pentru imagini adoptie copil

Parintii nu pot fi lipsiti de drepturile si indatoririle parintesti, astfel ca apare ca firesc,in cazul adoptiei sa fie luat consimtamantul acestora.

Se presupune ca in cazul adoptiei exista o trecere a drepturilor si indatoririlor parintesti de la parintii firesti la adoptator.

De aceea,in procedura adoptiei exista o reglementare distincta referitoare la consimtamantul la adoptie,aceasta nefiind valabila fara existenta consimtamantului persoanelor prevazute de lege.

 

Aceste persoane sunt aratate in art.463 Cod civil,care se refera la conditiile de fond ale adoptiei,precizandu-se ca, pentru încheierea unei adopţii este necesar consimţământul următoarelor persoane:

  1. a) părinţii fireşti ori, după caz, tutorele copilului ai cărui părinţi fireşti sunt decedaţi, necunoscuţi, declaraţi morţi sau dispăruţi ori puşi sub interdicţie, în condiţiile legii;
  2. b) adoptatul care a împlinit 10 ani;
  3. c) adoptatorul sau, după caz, soţii din familia adoptatoare, când aceştia adoptă împreună;
  4. d) soţul celui care adoptă, cu excepţia cazului în care lipsa discernământului îl pune în imposibilitatea de a-şi manifesta voinţa.

 

  • Consimtamantul la adoptie trebuie sa fie liber si in deplina cunostinta

de cauza asupra consecintelor

 

Nu este valabil consimţământul dat în considerarea promisiunii sau obţinerii efective a unor foloase, indiferent de natura acestora.

De asemenea,conform art.465 Cod civil,referitor la libertatea consimtamantului parintilor,părinţii fireşti ai copilului sau, după caz, tutorele trebuie să consimtă la adopţie în mod liber, necondiţionat şi numai după ce au fost informaţi în mod corespunzător asupra consecinţelor adopţiei, în special asupra încetării legăturilor de rudenie ale copilului cu familia sa de origine.

 

Se cunoaste ca viata unui copil nou nascut depinde de mama,astfel ca in cazul adoptiei nu poate fi separat decat in conditiile prevazute in art.466 Cod civil,care dispune urmatoarele:

1) Consimţământul la adopţie al părinţilor fireşti sau, după caz, al tutorelui poate fi dat numai după trecerea unui termen de 60 de zile de la data naşterii copilului.

(2) Consimţământul dat în condiţiile alin. (1) poate fi revocat în termen de 30 de zile de la data exprimării lu

 

  • Cum se procedeaza in cazul cand parintii biologici refuza adoptia

 

Este posibil ca parintii firesti sa refuze adoptia. Desigur ca aceasta situatie trebuie constatata in mod cert de instanta de judecata.

Modul in care legea reglementeaza o asemenea situatie se gaseste in art.8 alin.(1) din Legea 273/2004,in care se arata ca: Instanţa judecătorească poate trece peste refuzul părinţilor fireşti sau, după caz, al tutorelui de a consimţi la adopţia copilului dacă se dovedeşte, prin orice mijloc de probă, că aceştia refuză în mod abuziv să îşi dea consimţământul la adopţie şi instanţa apreciază că adopţia este în interesul superior al copilului, ţinând seama şi de opinia acestuia dată în condiţiile legii, cu motivarea expresă a hotărârii în această privinţă.

In acelasi sens, in art.467 din Codul civil,despre refuzul părinţilor de a-şi da consimţământul,se arata ca:În mod excepţional, instanţa de tutelă poate trece peste refuzul părinţilor fireşti sau, după caz, al tutorelui de a consimţi la adopţie, dacă se dovedeşte, cu orice mijloc de probă, că acesta este abuziv şi instanţa apreciază că adopţia este în interesul superior al copilului, ţinând seama şi de opinia acestuia, dată în condiţiile legii, cu motivarea expresă a hotărârii în această privinţă.

 

Prin urmare,in cazul refuzului,se impun clarificate urmatoarele aspecte:

1.daca refuzul consimtamantului are un caracter abuziv.

Acest aspect se stabileste de instanta de judecata prin administrarea de probe.

Legea prevede insa in mod expres cazul ca, se poate considera refuz abuziv de a consimţi la adopţie şi situaţia în care, deşi legal citaţi, părinţii fireşti sau, după caz, tutorele nu se prezintă la două termene consecutive fixate pentru exprimarea consimţământului.

De asemenea,consimţământul la adopţie nu poate fi exprimat în locul părinţilor fireşti/tutorelui copilului de către curator, mandatar sau o altă persoană împuternicită în acest sens.

 

Un caz special este cel in care,in mod excepţional, în situaţia în care unul dintre părinţii fireşti, deşi au fost realizate demersuri suficiente, nu a putut fi găsit pentru exprimarea consimţământului, consimţământul celuilalt părinte este îndestulător. Când ambii părinţi se află în această situaţie, adopţia se poate încheia fără consimţământul lor.

De asemenea,instanţa poate încuviinţa luarea consimţământului la locuinţa celui chemat să exprime consimţământul, printr-un judecător delegat, dacă partea, din motive temeinice, este împiedicată să se prezinte în faţa instanţei.

Persoana care locuieşte în circumscripţia altei instanţe, în cazul prevăzut la alin. (5), îşi exprimă consimţământul prin comisie rogatorie.

 

2.care este interesul superior al copilului.

In art.263 din Codul civil gasim referiri la principiul interesului superior al copilului:

1) Orice măsură privitoare la copil, indiferent de autorul ei, trebuie să fie luată cu respectarea interesului superior al copilului.

(2) Pentru rezolvarea cererilor care se referă la copii, autorităţile competente sunt datoare să dea toate îndrumările necesare pentru ca părţile să recurgă la metodele de soluţionare a conflictelor pe cale amiabilă.

(3) Procedurile referitoare la relaţiile dintre părinţi şi copii trebuie să garanteze că dorinţele şi interesele părinţilor referitoare la copii pot fi aduse la cunoştinţa autorităţilor şi că acestea ţin cont de ele în hotărârile pe care le iau.

(4) Procedurile privitoare la copii trebuie să se desfăşoare într-un timp rezonabil, astfel încât interesul superior al copilului şi relaţiile de familie să nu fie afectate.

(5) În sensul prevederilor legale privind protecţia copilului, prin copil se înţelege persoana care nu a împlinit vârsta de 18 ani şi nici nu a dobândit capacitatea deplină de exerciţiu, potrivit legii.

Alte principii care trebuiesc respectate in procedura adoptiei,altele decat acest principiu, sunt urmatoarele:

-principiul creșterii și educării copilului într-un mediu familial;

principiul continuității în educarea copilului, ținându-se seama de originea sa etnică, culturală și lingvistică;

principiul informării copilului și luării în considerare a opiniei acestuia în raport cu vârsta și gradul său de maturitate;

principiul celerității în îndeplinirea oricăror acte referitoare la procedura adopției;

principiul garantării confidențialității în ceea ce privește datele de identificare ale adoptatorului sau, după caz, ale familiei adoptatoare, precum și în ceea ce privește identitatea părinților firești.

 

Tot in ce priveste libertatea consimtamantului,ca o conditie de valabilitate,in art.9 se arata ca,părinţii fireşti ai copilului sau, după caz, tutorele acestuia trebuie să consimtă la adopţie în mod liber şi necondiţionat, numai după ce li s-au explicat, într-un limbaj accesibil, consecinţele exprimării consimţământului şi asupra încetării legăturilor de rudenie ale copilului cu familia sa de origine, ca urmare a încuviinţării adopţiei.

 

Obligaţia de a asigura consilierea şi informarea înaintea exprimării consimţământului la adopţie îi revine direcţiei în a cărei rază teritorială locuiesc în fapt părinţii fireşti sau, după caz, tutorele, direcţia realizând şi un raport în acest sens.

Raportul se comunică direcţiei de la domiciliul copilului, în termen de 15 zile lucrătoare de la solicitarea acesteia.

In art.10din lege se arata ca: in situaţia prevăzută la art. 8 alin. (4), direcţia în a cărei rază teritorială domiciliază copilul are obligaţia întocmirii unui raport cu privire la îndeplinirea demersurilor pentru găsirea părinţilor fireşti. Raportul se anexează cererii de deschidere a procedurii adopţiei.

  • Alte articole de acelasi autor:

In ce conditii o persoana poate fi condamnata pentru punerea in circulatie;

-In ce situatii martorul care nu declara realitatea nu este condamnat pentru infractiunea de marturie minicinoasa;

-Ce infractiuni contra securitatii nationale prevede Codul penal;

-In ce situatii se aplica răspunderea pentru prejudiciile cauzate de lucruri;

Persoana retinuta in flagrant, cercetata pentru infractiunile de acces ilegal la un sistem informatic si efectuarea de operaţiuni financiare în mod fraudulos fiind surprinsa ca efectua operatiuni cu carduri falsificate;

-Criterile pe baza carora daunele morale sunt apreciate de Inalta Curte de Casatie si Justitie acordarea daunelor morale in cazul unui prejudiciu de imagine;

-Cum a motivat instanta revocarea unei masuri preventive dispuse fata de un inculpat acuzat de savarsirea unei infractiuni grave;

Conditiile in care este angajata raspunderea administratorului fata de Societatea Comerciala;

Infractiunea de evaziune fiscala savarsita prin “sustragerea de la efectuarea verificarilor financiare, fiscale sau vamale, prin nedeclararea, declararea fictiva ori declararea inexacta cu privire la sediile principale sau secundare ale persoanelor verificate”.

Responsabilitate,pofesionalism,confidentialitate fata de client

www.avocat-tudor.ro

0724260393


Distanta dintre domiciliile parintilor aflati in tari diferite,mentalitatea diferita,dezinteresul unuia dintre parinti,urgenta unor situatii,pot fi motive pentru ca atribuirea autoritatii parintesti sa nu se exercite in comun

Distanta dintre domiciliile parintilor aflati in tari diferite,mentalitatea diferita,dezinteresul unuia dintre parinti,urgenta unor situatii,pot fi motive pentru ca atribuirea autoritatii parintesti sa nu se exercite in comun

 Imagini pentru imagini cu divort

Regula generala este ca exercitarea autorităţii părinteşti se face de către ambii părinţi. In acest sens,art.397 din Codul civil dispune ca,după divorţ, autoritatea părintească revine în comun ambilor părinţi, afară de cazul în care instanţa decide altfel.

 

Aceasta din urma solutie,conform art.398 din Codul civil,se dispune numai dacă există motive întemeiate, având în vedere interesul superior al copilului, instanţa hotărănd ca autoritatea părintească să fie exercitată numai de către unul dintre părinţi.

Celălalt părinte păstrează insa dreptul de a veghea asupra modului de creştere şi educare a copilului, precum şi dreptul de a consimţi la adopţia acestuia.

Prin urmare,cu toate ca regula generala în materia exercitării autorităţii  părinteşti este ca aceasta se exercita in comun de catre ambii parinti in anumite cazuri aceasta nu se aplica.

Astfel de cazuri rezulta din Legea 272/2004,privind protectia si promovarea drepturilor copilului,care dispune in art.36 alin.(7) ca: “se considera motive intemeiate pentru ca instanta sa decida ca autoritatea parinteasca sa se exercite de catre un singur parinte alcoolismul, boala psihica, dependenta de droguri a celuilalt parinte, violenta fata de copil sau fata de celalalt parinte, condamnarile pentru infractiuni de trafic de persoane, trafic de droguri, infractiuni cu privire la viata sexuala, infractiuni de violenta, precum si orice alt motiv legat de riscurile pentru copil, care ar deriva din exercitarea de catre acel parinte a autoritatii parintesti. “

 

Din practica instantelor au rezultat insa si alte motive intemeiate decat cele prevazute in art. 36 alin.(7) din Legea 272/2004,privind protectia si promovarea drepturilor copilului in care instanta poate dispune ca exercitarea autoritatii parintesti sa se faca de catre un singur parinte..

 

Astfel,prin cererea de chemare în judecată reclamanta a solicitat desfacerea căsătoriei din culpă comună, revenirea reclamantei la numele deţinut anterior căsătoriei, exercitarea autorităţii părinteşti asupra minorului rezultat din căsătorie exclusiv de către reclamantă, stabilirea domiciliului minorului la domiciliul reclamantei şi obligarea pârâtului la plata pensiei de întreţinere lunară, în favoarea minorului.

 

Reclamanta a motivat aceasta solicitare prin faptul ca nu mai exista o relaţie de afecţiune intre soti, s-au adus jigniri, exista diferente culturale, se ocupa în exclusivitate de creşterea şi educarea copilului,astfel ca este imposibilă continuarea căsătoriei.

 

In alta ordine de idei,reclamanta a mai aratat ca, acordul tatălui pentru decizii urgente in viaţa copilului este dificil de obţinut, datorita distanţei mari dintre domiciliile părinţilor, astfel că exercitarea autorităţii părinteşti în mod unilateral, numai de către mamă, este în interesul superior al copilului şi nu este de natură sa afecteze menţinerea relaţiilor personale ale minorului cu tatăl său.

 

Prin hotararea pronuntata,instanţa a dispus ca exercitarea autorităţii părinteşti cu privire la minor să se facă în mod exclusiv de către reclamantă.  A motivat  ca dispozitiile art. 398 NCC, dau posibilitatea judecătorului să dispună exercitarea autorităţii părinteşti de către un singur părinte,dacă există motive întemeiate şi având în vedere interesul superior al copilului, situatie în care celălalt părinte păstrează dreptul de a veghea asupra modului de creştere şi educare a copilului.

 

Instanta a mai aratat ca,distanţa dintre domiciliile părinţilor şi diferenţa de mentalitate între poporul român şi cel căruia ii aparţine pârâtul,soluţia de exercitare unilaterală a autorităţii părinteşti, stabilită în favoarea mamei, părinte cu care minorul locuieşte în mod statornic şi care i-a oferit, de când s-a născut, condiţii optime de viaţă, s-a preocupat în mod constant pentru a-i asigura creşterea, îngrijirea şi educarea, ar putea respecta interesul superior al copilului şi ar împiedica orice fel de risc ce ar deriva din exercitarea de către  care trăieşte în alta tara, a autorităţii părinteşti asupra minorului.

  • Alte articole de acelasi autor:

Cum solicitati audierea ca martori a rudelor in cazul contraventiilor la regimul circulatiei rutiere;

Ce trebuie sa stim, conform avocat asigurari despre ce reprezinta si ce riscuri acopera asigurarea RCA si asigurarea facultativa CASCO;

-Avocat penalist Bucuresti;

In ce situatii se poate limita programul de vizitare a minorului de catre un parinte dupa divort;

In ce situatii desi legea da posibilitatea incetarii procesului penal prin impacare sau acord de mediere unele persoane nu pot beneficia de aceste prevederi;

Ce trebuie sa stim in opinia unui avocat infractiuni trafic si consum de droguri despre ce prevede Legea nr.143/2000;

-Concedierea salariatului pentru necorespundere profesionala.

De ce este necesara modernizarea metodei de efectuare a anchetei psihosociale in cazul stabilirii conditiilor exercitarii autoritatii parintesti de catre instanta de tutela;

– In ce conditii asiguratorul raspunde pentru repararea prejudiciului cauzat prin accident auto;

– Persoana retinuta in flagrant, cercetata pentru infractiunile de acces ilegal la un sistem informatic si efectuarea de operaţiuni financiare în mod fraudulos fiind surprinsa ca efectua operatiuni cu carduri falsificate;

– Ce prevede Regulamentul de organizare şi funcţionare a comisiei de monitorizare şi competenţă profesională pentru cazurile de malpraxis;

– Ce tebuie sa stii despre conditiile in care este angajata raspunderea administratorului fata de Societatea Comerciala.

 

Cabinet avocat Tudor Ion

Profesionalism,responsabilitate,loialitate fata de client.

www.avocat-tudor.ro

0724260393

 

 

 

 


Solutionarea plangerilor facute de copii se va putea face si prin Avocatul copilului

Solutionarea plangerilor facute de copii se va putea face si prin Avocatul copilului

Guvernul a emis un comunicat la data de 11.octombrie 2017 prin care anunta ca a fost aprobata infiintarea Avocatului Copilului.

Aceasta reprezinta o structura in cadrul institutiei Avocatului Poporului si are ca atributie protectia drepturilor copilului.

In sedinta de guvern din data mai sus mentionata a fost adoptat adoptat un proiect de lege care modifică și completează Legea nr. 35/1997 privind organizarea și funcționarea instituției Avocatului Poporului și creaza posibilitatea copiilor să facă plângeri direct Avocatului Copilului.

In comunicat se mai arata ca, până in prezent, problematica drepturilor copilului era inclusă într-un domeniu mai larg care viza copiii, familia, tinerii, pensionarii și persoanele cu handicap.

Imagini pentru imagini copii plangeri

  • atributiile acestei structuri:

-va putea primi și soluționa plângerile individuale făcute de copii sau de reprezentanți ai acestora față de instituții publice din domeniul sănătății, educației și protecției speciale a copilului. Ulterior, Avocatul Copilului va verifica instituțiile publice reclamate.

-va realiza studii/evaluări pentru a stabili gradul în care autoritățile administrației publice centrale sau locale, dar și specialiștii sau persoanele fizice din România respectă, în fapt, drepturile copilului, a mai menționat Guvernul.

 

  • angajari de personal:

In vederea indeplinirii acestor atributii se vor înființa 18 noi posturi în cadrul noii structuri, începând cu 1 ianuarie 2018, patru posturi în aparatul central al Avocatului Poporului și câte un post pentru fiecare birou teritorial. Persoanele respective vor instrumenta exclusiv dosarele și cazurile care vizează problematica drepturilor copilului.

 

Prin adoptarea acestui act normativ, Guvernul a respectat recomandarea de țară făcută României de Comitetul ONU pentru Drepturile Copilului de la Geneva, având în vedere că instituția Avocatului Poporului este organizată și funcționează în conformitate cu Principiile de la Paris.

Conform acestora, statele membre sunt încurajate să creeze sau să consolideze instituțiile naționale, cărora să le confere un mandat cât mai amplu posibil în promovarea și protecția drepturilor omului.

  • Alte articole de acelasi autor:

Ce trebuie stiut despre cazurile in care este angajata răspunderea contractuala;

-infractiunile contra persoanei;

Ce este adopţia internaţională;

Ce a hotarat instanta suprema in legatura cu aplicarea de pedepse distincte cand acelasi inculpat savarseste infractiunea de trafic de droguri si infractiunea de detinere de droguri in vederea consumului propriu;

– –In ce situatii in cazul raspunderii solidare pentru repararea prejudiciului fiecare inculpat raspunde doar pentru responsabilitatea sa;

– Ce prevede Ordinul nr. 1343/2006 din 06/11/2006 pentru aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a comisiei de monitorizare şi competenţă profesională pentru cazurile de malpraxis;

– De ce acuza transportatorii favorizarea unor grupuri de interese apropiate unor oameni politici si cer schimbarea legii taximetriei nr.38/2003;

-Cum te aperi in instanta cand esti acuzat de neacordarea prioritatii de trecere pietonilor angajati in traversarea drumului public.

Fapta de evaziune fiscala prevazuta de Legea 241/2005 art.9 lit.b constituie infractiune numai daca s-a produs un prejudiciu.

 

Cabinet avocat Tudor Ion

Responsabilitate, profesionalism, loialitate fata de client

www.avocat-tudor.ro

0724260393

 

 

 

 


In ce situatii nerespectarea obligatiilor reciproce ale sotilor este sanctionata

In ce situatii nerespectarea obligatiilor reciproce ale sotilor este sanctionata

 

Ca avocat in dreptul familiei cunosc dispozitiile potrivit carora incheierea casatoriei da nastere la drepturi ale sotilor dar si ca intre soti există obligaţii reciproce. Intre acestea sunt evidente indatoririle de a se respecta, inclusiv, viaţa privată a fiecăruia dintre ei.

De altfel, art. 309 alin. (1) C. civ. face si o enumerare a acestora, si in acest sens dispune ca soţii îşi datorează reciproc respect, fidelitate şi sprijin moral.

In mod evident, o conduita contrara poate fi sanctionata cu desfacerea căsătoriei, din vina exclusivă a aceluia dintre soţi care a nesocotit oricare dintre aceste datorii si in unele cazuri chiar sanctiuni penale.

 

  • Obligatia de respect reciproc a sotilor

Este prima obligatie enumerata de art. 309 C.civ. şi prin aceasta se intelege spre exemplu, excluderea violentelor in familie, recunoaşterea opiniilor, a religiei, a profesiei  celuilat sot.

 

  • Obligaţia de fidelitate

Manifestarea acestei obligatii constă în întreţinerea de relaţii sexuale cu un alt partener decât soţul său. Dupa cum se cunoaste, adulterul poate constitui un motiv de divorţ.

 

  • Obligaţia de sprijin moral.

Codul civil nu arata in mod expres care este conţinutul efectiv al acestei obligaţii. Din acest motiv, facem referire la exemplele din literatura de specialitate cum ar fi: sprijinul moral in caz de boala, ajutorare in menajul casnic, in caz de şomaj, decese în familie

 

  • Obligaţia de a locui împreună

Art.309 alin.(2) C.civ. dispune cu privire la o alta obligatie reciproca a sotilor, respectiv, îndatorirea de a locui împreună iar pentru motive temeinice, ei pot hotărî să locuiască separat.

Explicatii suplimentare despre aceasta indatorire rezulta din continutul art. 321 alin.(1) C.civ. care arata ca: “Locuinţa familiei este locuinţa comună a soţilor sau, în lipsă, locuinţa soţului la care se află copiii”.

Din cele de mai sus rezulta ca prin vointa lor comuna sotii stabilesc locuinţa familiei.  Asa cum rezulta din textul articolului citat anterior precum si din practica judiciara, pentru motive temeinice sotii se pot înţelege ca fiecare să aibă domicilii separate. Motive temeinice care se pot invoca in acest sens sunt  cele legate de exercitarea unei profesii, anumite probleme de sanatate,  insuficienta  spaţiului de locuit.

 

Incălcarea obligaţiei de a locui impreuna, in anumite cazuri poate fi sanctionata. Astfel, parasirea nejustificata a domiciliului se poate invoca drept motiv de divorţ.  Separatia in fapt datorata unor motive culpabile ale unuia din soti, alungarea celuilalt sot din locuinta comuna, ori refuzul de a-l reprimi pot fi sanctionate penal sau contraventional.

 

De asemenea, despărţirea în fapt pe timp de cel puţin 2 ani se poate invoca drept motiv de divorţ, conform art. 373 lit. c) C. civ

Pentru ca printre indatoririle sotilor sunt si cele conjugale, se intelege ca au indatorirea  de a avea relaţii sexuale împreună, Din acest motiv, poate fi invocat ca motiv de divort refuzul nejustificat de a întreţine relaţii sexuale cu soţul său.

  • Alte articole de acelasi autor:

Aplicarea masurilor preventive fata de minori in noul Cod de procedura penala;

Noul Cod de procedura civila, dispozitii privind cheltuielile de judecata;

Sistemul de comercializare in Franciza;

Unele dispozitii din Noul Cod de procedura penala cu privire la protectia minorilor;

-Motivele de recurs in noul Cod de procedura civila.

 

Cabinet avocat Tudor Ion

Responsabilitate, profesionalism, loialitate fata de client.

www.avocat-tudor.ro

0724260393

 

 

 

 


In ce situatii este atrasa răspunderea pentru neîndeplinirea îndatoririlor părinteti


In ce situatii este atrasa răspunderea pentru neîndeplinirea îndatoririlor părinteti

 

Sancţiunile aplicabile părinţilor pot fi de natură penală, administrativă, civilă sau de dreptul familiei. O alta clasificare a sanctiunilor este cea pentru neîndeplinirea îndatoririlor cu privire la persoana minorului ori cu privire la bunurile acestuia.

  • Sancţiunile civile

-exercitarea autorităţii părinteşti de către alte persoane.

Plasamentul constituie o măsură de protecţie specială, cu caracter temporar, ce poate fi dispusă de către comisia pentru protecţia copilului sau de către instanţa de judecată în raport cu împrejurările concrete care fac necesară instituirea acestei măsuri şi de existenţa sau lipsa acordului părinţilor. Masura se instituie pentru protecţia copilului atunci când copilul nu poate fi lăsat în grija părinţilor dinmotive neimputabile acestora.

Astfel, conform art. 399 C. civ., in mod excepţional, instanţa de tutelă poate hotărî plasamentul copilului la o rudă sau la o altă familie ori persoană, cu consimţământul acestora, sau într-o instituţie de ocrotire. Acestea exercită drepturile şi îndatoririle care revin părinţilor cu privire la persoana copilului.

Instanţa stabileşte dacă drepturile cu privire la bunurile copilului se exercită de către părinţi în comun sau de către unul dintre ei.

Conform art.68 alin.(1) din Legea nr.272/2004 plasamentul în regim de urgenţă,  se dispune când copilul este abuzat sau neglijat sau când este găsit ori abandonat în unităţi sanitare.

  • decăderea din drepturile părinteşti

conform art. 508 C. civ.   Instanţa de tutelă, la cererea autorităţilor administraţiei publice cu atribuţii în domeniul protecţiei copilului, poate pronunţa decăderea din exerciţiul drepturilor părinteşti dacă părintele pune în pericol viaţa, sănătatea sau dezvoltarea copilului prin relele tratamente aplicate acestuia, prin consumul de alcool sau stupefiante, prin purtarea abuzivă, prin neglijenţa gravă în îndeplinirea obligaţiilor părinteşti ori prin atingerea gravă a interesului superior al copilului.

Cererea se judecă de urgenţă, cu citarea părinţilor şi pe baza raportului de anchetă psihosocială. Participarea procurorului este obligatorie.

-de asemenea, in art.41-43 din Legea nr.272/2004 se dispun urmatoarele in legatura cu decaderea din depturile parintesti:

Daca exista motive temeinice de a suspecta ca viata si securitatea copilului sunt primejduite in familie, reprezentantii serviciului public de asistenta sociala ori, dupa caz, ai Directiei generale de asistenta sociala si protectia copilului de la nivelul sectoarelor municipiului Bucuresti au dreptul sa viziteze copiii la locuinta lor si sa se informeze despre felul in care acestia sunt ingrijiti, despre sanatatea si dezvoltarea lor fizica, educarea, invatatura si pregatirea lor profesionala, acordand, la nevoie, indrumarile necesare.
Daca, in urma vizitelor efectuate potrivit alin. (1), se constata ca dezvoltarea fizica, mentala, spirituala, morala sau sociala a copilului este primejduita, serviciul public de asistenta sociala este obligat sa sesizeze de indata Directia generala de asistenta sociala si protectia copilului in vederea luarii masurilor prevazute de lege.

Directia generala de asistenta sociala si protectia copilului este obligata sa sesizeze instanta judecatoreasca in situatia in care considera ca sunt intrunite conditiile prevazute de lege pentru decaderea, totala sau partiala, a parintilor ori a unuia dintre ei din exercitiul drepturilor parintesti.

Directia generala de asistenta sociala si protectia copilului va lua toate masurile necesare pentru ca parintii decazuti din drepturile parintesti, precum si cei carora le-a fost limitat exercitiul anumitor drepturi sa beneficieze de asistenta specializata pentru cresterea capacitatii acestora de a se ocupa de copii, in vederea redobandirii exercitiului drepturilor parintesti.
Parintii care solicita redarea exercitiului drepturilor parintesti beneficiaza de asistenta juridica gratuita, in conditiile legii.

Instanta judecatoreasca este singura autoritate competenta sa se pronunte, luand in considerare, cu prioritate, interesul superior al copilului, cu privire la:

-persoana care exercita drepturile si indeplineste obligatiile parintesti in situatia in care copilul este lipsit, temporar sau permanent, de ocrotirea parintilor sai;

-modalitatile in care se exercita drepturile si se indeplinesc obligatiile parintesti;
-decaderea totala sau partiala din exercitiul drepturilor parintesti;
-redarea exercitiului drepturilor parintesti.

Din literatura de specialitate si practica instantelor, au rezultat urmatoarele motive pentru care se poate solicita decaderea din drepturile parintesti: abandonarea copiilor,neacordarea întreţinerii, lipsa de supraveghere a minorului, conduita imorală a parintilor, insa exemplele pot fi numeroase.

Sancţiunii decăderii are ca efect pierderea de către părintelerespectiiv a drepturilor părinteşti cu privire la persoana şi bunurile minorului.

  • Răspunderea civilă a părinților pentru faptele ilicite ale copiilor

-art. 1372 alin. (1) C. civ. prevede ca cel care în temeiul legii, al unui contract ori al unei hotărâri judecătoreşti este obligat să supravegheze un minor sau o persoană pusă sub interdicţie răspunde de prejudiciul cauzat altuia de către aceste din urme persoane.

Răspunderea subzistă chiar în cazul când făptuitorul, fiind lipsit de discernământ, nu răspunde pentru fapta proprie.

Cel obligat la supraveghere este exonerat de răspundere numai dacă dovedeşte că nu a putut împiedica fapta prejudiciabilă. În cazul părinţilor sau, după caz, al tutorilor, dovada se consideră a fi făcută numai dacă ei probează că fapta copilului constituie urmarea unei alte cauze decât modul în care şi-au îndeplinit îndatoririle decurgând din exerciţiul autorităţii părinteşti.

Din cele aratate mai sus se observa ca parintii au obligatia de supraveghere a copilului, aceasta obligatie se prezuma,astfel ca atunci cand acesta comite fapte ilicite este atrasa raspunderea parintilor.

Victima va trebui sa dovedeasca insa existenţa prejudiciului, a faptei ilicite a minorului şi a legăturii de cauzalitate dintre această faptă şi prejudiciu.

Alte articole de acelasi autor:

Pentru ce motive instanta suprema a considerat ca fapta de a introduce droguri în ţară şi aceea de a transporta astfel de substanţe pe teritoriul altui stat şi ulterior pe teritoriul României, constituie infracţiuni distincte, prevăzute de art. 2 şi de art. 3 din Legea nr. 143/2000, aflate în concurs.

-De ce acuza transportatorii favorizarea unor grupuri de interese apropiate unor oameni politici si cer schimbarea legii taximetriei nr.38/2003;

Ce trebuie sa dovedesti daca esti sanctionat pentru taximetrie clandestina in scopul anularii procesului verbal;

– Conditiile in care este angajata raspunderea administratorului fata de Societatea Comerciala;

– Cum te aperi in instanta cand esti acuzat de neacordarea prioritatii de trecere pietonilor angajati in traversarea drumului public.

 

Cabinet avocat Tudor Ion

Responsabilitate, professionalism, loialitate

www.avocat-tudor.ro

0724260393