Autoritatea parinteasca (art.483-512 Codul civil)

Autoritatea parinteasca (art.483-512 Codul civil)

Tot ce trebuie sa stii despre cum sa procedezi intr-un asemenea ltigiu, chiar daca o parte locuieste in strainatate

 

Un avocat din Bucuresti in civil si dreptul familiei poate sa te consilieze in ce priveste definitia autoritatii parintesti, anume, se inteleleg toate drepturile si obligatiile pe care parintii, in mod egal, le au fata de copil, atat in ceea priveste persoana copilului, cat si in ceea ce priveste bunurile lui.

Un avocat bun Bucuresti civil si dreptul familiei cunoaste prevederile legale din care rezulta ca autoritatea parinteasca se exercita pana cand copilul dobandeste capacitatea deplina de exercitiu, respectiv:
– a implinit varsta  de 18 ani;

– s-a casatorit(minorul de 16 ani);

– a fost declarat capabil inaintea varstei de 18 ani prin hotarare judecatoreasca (a dobandit

capacitate de exercitiu anticipata);

 

Parintii sunt obligati in mod solidar:

– sa dea intretinere copilului lor minor;

– sa ii asigure cele necesare traiului;

– sa ii asigure educatia,invatatura si pregatirea profesionala

 

Parintii sunt obligati sa il intretina pe copilul devenit minor daca se afla in continuarea studiilor

pana la terminarea acestora, dar fara a depasi varsta de 26 de ani.

Copilul datoreaza respect parintilor sai, indiferent de varsta sa.

De asemenea, copiii au fata de parinti obligatia de intretinere, in conditiile legii.

Parintele nu are nici un drept asupra bunurilor copilului si nici copilul asupra bunurilor

parintelui, in afara dreptului la mostenire si la intretinere.

Ca avocat in Bucuresti civil si dreptul familiei stiu ca viata ne ofera suficiente exemple din care rezulta ca intre parinti se ivesc neintelegeri cu privire la exercitiul drepturilor sau indatoririlor parintesti.

In astfel de cazuri, instanta de tutela are competenta sa hotarasca avand in vedere interesul superior al copilului precum si concluziile anchetei psihosociale.

Neintelegerile in domeniul autoritatii parintesti, respectiv, drepturile si indatoririle parintesti, sunt diverse. Ca exemple, locuinta personale ale parintelui cu copilul minor, obligatia de intretinere a copilului.

Daca astfel de intelegeri nu se pot rezolva amiabil, urmeaza  sa introduci o cerere de chemare in judecata avand ca obiect un litigiu din dreptul familiei, din care face parte si autoritatea parinteasca si trebuiesc cunoscute regulile ce reglementeaza aceasta materie.

  • In primul rand trebuie sa cunosti la ce instanta vei introduce cererea de chemare in judecata,

Cu alte cuvinte,ce instanta este competenta sa judece litigiul avand ca obiect autoritatea parintesca.

Conform art.94 pct.1 lit.a) si b) Cod procedura civila, judecatoria judeca cererile prevazute de Codul civil in competenta instantei de tutela si de familie, inafara de cazurile in care prin lege se prevede in mod expres altfel, precum si cererile referitoare la inregistrarile in registrele de stare civila, potrivit legii iar conform art.95 pct.1 si 4 Cod procedura civila, tribunalul judeca, in prima instanta, toate cererile care nu sunt in competenta altor instante si orice alte cereri date de lege in competenta lor.

In ce priveste adoptia, conform art.74 alin.(3) din Legea 273/2004 privind procedura adoptii, sunt date in competenta tribunaluluiin a carui raza teritoriala se afla domiciliul adoptatului toate cererile prevazute in aceasta lege; cauzele pentru judecarea carora nu se poate determina instanta competenta se judeca d Tribunalul Bucuresti.

Regula de principiu este prevazuta in art.107 Cod procedura civila, care dispune ca cererea de chemare în judecată se introduce la instanţa în a cărei circumscripţie domiciliază sau îşi are sediul pârâtul, dacă legea nu prevede altfel.

Instanţa rămâne competentă să judece procesul chiar dacă, ulterior sesizării, pârâtul îşi schimbă domiciliul sau sediul.

Dispozitii speciale cu privire la competenta teritoriala se gasesc in alte articole din Codul de procedura civila. De exemplu, cererile privitoare la stabilirea filiatiei sunt de competenta instantei de domiciliu a reclamantului.

Conform art.914 Cod procedura civila cererea de divort este de competenţa judecătoriei în circumscripţia căreia se află cea din urma locuinta comună a soţilor.

Dacă soţii nu au avut locuinţă comună sau dacă niciunul dintre soţi nu mai locuieşte în circumscripţia judecătoriei în care se află cea din urmă locuinţă comună, judecătoria competentă este aceea în circumscripţia căreia îşi are locuinţa pârâtul, iar când pârâtul nu are locuinţa în ţară şi instanţele române sunt competente internaţional, este competentă judecătoria în circumscripţia căreia îşi are locuinţa reclamantul.

Dacă nici reclamantul şi nici pârâtul nu au locuinţa în ţară, părţile pot conveni să introducă cererea de divorţ la orice judecătorie din România. În lipsa unui asemenea acord, cererea de divorţ este de competenţa Judecătoriei Sectorului 5 al municipiului Bucureşti.

  • De asemenea, trebuie sa cunosti mentiunile obligatorii dim cererea de chemare in judecata,

Un avocat Bucuresti civil si dreptul familiei, te consiliaza in cazul in care intentionezi sa ceri tragerea la raspundere a unei persoane care a incalcat un drept din domeniul dreptului familiei, cum ar fi, ocrotirea drepturilor parintesti.

Ce cuprinde cererea de chemare in judecata, ca regula generala, veti gasi in art.194 Cod procedura civila.

Daca ne referim strict la o cerere de chemare in judecata avand ca obiect autoritatea parinteasca, cererea se va putea referi la modificarea modalitatii de exercitare a autoritatii parintesti, schimbarea locuintei minorului sau pensia de intretinere.

Dispozitii speciale prevede legea in privinta divortului.

Cererea de divort trebuie sa cuprinda, pe lângă cele prevăzute de lege pentru cererea de chemare în judecată, numele copiilor minori ai celor 2 soţi ori adoptaţi de aceştia.

Dacă nu sunt copii minori, se va menţiona în cerere această împrejurare.

La cerere se vor alătura o copie a certificatului de căsătorie şi, după caz, câte o copie a certificatelor de naştere ale copiilor minori.

La cerere se poate alătura, după caz, înţelegerea soţilor rezultată din mediere cu privire la desfacerea căsătoriei şi, după caz, la rezolvarea aspectelor accesorii divorţului.

  • speta privind pensia de intretinere cand nu s-a facut dovada veniturilor paratului realizate in alta tara

Se intalnesc cazuri cand paratul arata ca nu realizeaza venituri sau ne se poate dovedi ce venituri are acesta. Cu atat mai greu se poate dovedi aceasta cand paratul locuieste in strainatate.

Intr-o speta publicata pe site https://www.juridice.ro  se arata ca, instanta a retinut ca, referitor la veniturile pârâtului, deşi nu s-a făcut dovada că acesta ar avea un loc de muncă sau că realizează venituri constante în tara, avand resedinta in strainatate, în condiţiile în care acesta nu a învederat o stare de boală care să-l pună în incapacitate de a munci, instanţa a considerat că acesta este apt de muncă, motiv pentru care poate fi prezumată realizarea unor venituri, apreciind că altfel nu s-ar explica modul în care acesta îşi asigură propria existenţă în tara rspectiva..

În acest caz, chiar în lipsa oricăror dovezi cu privire la veniturile şi posibilitatea lor de realizare, instanţa a stabilit cuantumul pensiei de la valoarea solicitata de reclamanta, fiind vorba de o contribuţie minimă, raportată la nivelul veniturilor din tara unde are resedinta.

Conform cu dispoziţiile art. 529 Cod civil Cod Civil, care stabilesc că atunci când întreţinerea este datorată de părinte ea se stabileşte până la o pătrime din veniturile realizate dacă întreţinerea este datorată pentru un copil, ceea ce înseamnă o valoare de maxim 368,25 euro/1653,22 lei, prin raportare la venitul minim din Germania, instanţa a apreciat că solicitarea reclamantei de a-i fi plătită o pensie de 500 lei se încadrează în acest plafon stabilit de lege.

Faţă de aceste considerente, instanţa a admis acţiunea astfel cum a fost formulată şi a stabilit în sarcina pârâtului obligaţia de a plăti în favoarea reclamantei o pensie de întreţinere în cuantum de 500 lei lunar, începând cu data introducerii cererii de chemare în judecată – 07.11.2014 şi până la terminarea studiilor de către reclamant, dar nu mai mult de 26 de ani, sumă ce se va indexa de drept, trimestrial, în funcţie de rata inflaţiei, în conformitate cu dispoziţiile 531 Cod Civil.

  • Alte articole de acelasi autor:

Avocat Dreptul Familiei

Despre dreptul familiei si casatorie

Ce se poate face intr-un caz de malpraxis soldat cu decesul pacientului daca spitalul refuza accesul familiei la dosarul medical

In ce conditii se pot cere daune pentru incalcarea dreptului la propria imagine,la viata privata si libertatea de exprimare

Cum trebuie procedat pentru limitarea puterilor unui sot care prin actele sale afecteaza grav interesele familiei

In ce conditii se aplica pedeapsa interzicerii exercitarii dreptului de a conduce un vehicul in cazul savarsirii infractiunii de conducerea unui vehicul sub influenta bauturilor alcoolice sau a altor substante

In ce consta reaua-credinta in cazul savarsirii infractiunii de abandon de familie si ce prevad celelalte infractiuni contra familiei

 

CONTACTEAZA UN AVOCAT

ww.avocat-tudor.ro

avocat_tudorion@yahoo.com

0724260393


Instanta poate schimba dupa divort locuinta minorului la celalalt parinte dar exercitarea autoritatii parintesti exclusiv de acesta se face numai in anumite conditii

Instanta poate schimba dupa divort locuinta minorului la celalalt parinte dar exercitarea autoritatii parintesti exclusiv de acesta se face numai in anumite conditii

Instanta poate schimba dupa divort locuinta minorului la celalalt parinte dar exercitarea autoritatii parintesti exclusiv de acesta se face numai in anumite conditii

Ca avocat dreptul familiei, am constatat ca dupa divort, se pot schimba condiriile avute in vedere de instanta la stabilirea incredintarii copilului minor.

Intre parinti pot aparea neintelegeri cu privire la exercitarea autoritatii parintesti, legaturile personale ale parintelui cu minorul, locuita copilului, obligatia de intretinere a copilului.

Chiar si in aceste conditii, dupa divort autoritatea parinteasca revine in comun ambilor parinti, afara de cazul in care instanta decide altfel. Cu alte cuvinte, autoritatea parinteasca apartine, in principiu, ambilor parinti, chiar si dupa divort, cu exceptia cazurilor cand legea prevede ca aceasta apartine numai unuia din parinti.

In acest sens, in Legea nr.272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului se precizeaza ca se consideră motive întemeiate pentru ca instanţa să decidă ca autoritatea părintească să se exercite de către un singur părinte alcoolismul, boala psihică, dependenţa de droguri a celuilalt părinte, violenţa faţă de copil sau faţă de celălalt părinte, condamnările pentru infracţiuni de trafic de persoane, trafic de droguri, infracţiuni cu privire la viaţa sexuală, infracţiuni de violenţă, precum şi orice alt motiv legat de riscurile pentru copil, care ar deriva din exercitarea de către acel părinte a autorităţii părinteşti.

Ca urmare, in cazul existenţei unor neînţelegeri între părinţi cu privire la exercitarea drepturilor şi îndeplinirea obligaţiilor părinteşti, instanţa judecătorească, după ascultarea ambilor părinţi, hotărăşte potrivit interesului superior al copilului.

Dupa cum am aratat, dupa divort, una din neintelegeri dintre parinti poate consta in locuinta copilului ce  a fost stabilita la unul din parinti. Daca s-au schimbat conditiile avute in vedere de instanta, celalalt parinte poate solicita instantei ca locuinta copilului sa fie la acesta.

Cu toate acestea, autoritatea parinteasca revine in comun ambilor parinti, chiar daca celalt parinte a manifestat anumite deficiente in cresterea si educarea copilului, aceasta fiind in interesul suoerior al copilului, precum in exemplul din practica judiciara, ce se va arata in contiuare.

  • Un exemplu relevant din practica instantelor

Reclamanta a chemat in judecata pe parat solicitand instantei ca prin hotararea ce se va pronunta sa se dispuna ca exercitarea autoritatii parintesti fata de minori sa se faca in mod exclusiv de catre ea si sa se stabileasca domiciliul minorilor  la domiciliul sau.

In motivare reclamanta arata ca prin sentinta civila a fost desfacuta casatoria dintre ea si parat si s-a dispus ca exercitarea autoritatii parintesti sa se realizeze in comun de catre ambii parinti iar domiciliul minorilor a fost stabilit la tata, respectiv la  parat.

Mai arata reclamanta ca minorii au locuit cu paratul dupa divort  in imobilul in care au avut domiciliul comun, imobilul avea conditii bune pentru cresterea si dezvoltarea minorilor. Dupa plecarea sa din imobilul comun casa de locuit a inceput sa se deterioreze iar paratul nu se ocupa indeajuns de minori. A incercat sa se ocupe de copii insa paratul nu i-a permis decat daca ar fi acceptat sa revina acolo in calitate de sotie a acestuia.  Casa este neintretinuta, mobilierul este deteriorat, hainele copiilor sunt murdare iar in casa nu se gasesc alimentele de baza si nici hrana zilnica a copiilor.

Din motive financiare a plecat in strainatate si in permanenta trimitea bani si pachete copiilor insa paratul influenta copii care-i reprosau la telefon ca i-a parasit si nu are grija de ei. A revenit in tara iar fiica i-a spus ca nu mai poate locui cu tatal ei intrucat o obliga sa munceasca, sa faca mancare pentru toti, sa faca curatenie, aceste treburi fiind prea grele pentru ea. Minora i-a mai spus ca vine sa locuiasca la ea impreuna cu o alta sora si sunt deja in drum spre ea. A mers cu o  masina si a luat copii la domiciliul sau iar paratul a anuntat Politia comunei, Politia a sesizat DGASPC.

Paratul, ulterior acestei situatii a amenintat-o cu violente si a fost nevoita sa mearga cu minorii in Complexul de Servicii comunitare. Copii au precizat ca le este imposibil sa mai traiasca alaturi de tatal lor intrucat acesta – i obliga sa faca munci prea grele pentru varsta lor si nu au cele necesare.

Minorul impreuna cu fratele sau in varsta de 5 ani sunt trimisi de catre parat sa pasca caprele unui om din sat si in schimbul acestui serviciu paratul incaseaza bani.

In drept cererea a fost intemeiata pe dispozitiile art. 398 si art. 400 cod civil.

In probatiune a solicitat  incuviintarea probei cu inscrisuri si evaluarea psihologica a minorilor

Paratul nu a formulat intampinare insa prezent in instanta a precizat ca minorii se afla la reclamanta, au varsta de 15, 14, 10 si 7 ani si el este de acord ca minorii sa locuiasca la reclamanta.

Minorii au fost audiati de catre instanta. Minora a precizat ca doreste sa locuiasca la mama sa impreuna cu fratii sai mai mici, iar minorul  a precizat ca doreste sa locuiasca in continuare la parat dar ca o sa – si viziteze fratii mai mici ori de cate ori o sa doreasca. .

Din actele si lucrarile dosarului instanta retine urmatoarele:

Reclamanta si paratul au fost soti, din casatoria acestora au rezultat minorii

Prin sentinta civila a fost desfacuta casatoria incheiata de parti, parata a revenit la  numele avut anterior casatoiei, s-a dispus ca autoritatea parinteasca asupra minorilor sa fie exercitata in comun de catre parti, si a fost stabilita locuinta minorilor la domiciliul paratului. A mai fost obligata parata la plata unei pensii de intretinere pentru fiecare minor  pana la majoratul acestora.

In ceea ce priveste cererea privind exercitiul autoritatii parintesti si stabilirea locuintei minorului sunt incidente urmatoarele dispozitii legale:

Art. 397 C. civ. prevede ca regula ca, dupa divort, autoritatea parinteasca revine in comun ambilor parinti, afara de cazul in care instanta decide altfel.

In conformitate cu art. 506 C. civ., cu incuviintarea instantei de tutela parintii se pot intelege cu privire la exercitarea autoritatii parintesti sau cu privire la luarea unei masuri de protectie a copilului, daca este respectat interesul superior la minorului.

Potrivit art. 400 C.civ., in lipsa intelegerii dintre parinti sau daca aceasta este contrara interesului superior al minorului, instanta de tutela stabileste,  locuinta copilului minor la parintele cu care locuieste in mod statornic.

Potrivit art. 2 alin. 5 din Legea 272/2004 privind protectia si promovarea drepturilor copilului, astfel cum a fost modificata prin Legea 257 din data de 26.09.2013, in determinarea interesului superior al minorului se au in vedere cel putin urmatoarele:

  1. a) nevoile de dezvoltare fizica, psihologica, de educatie si sanatate, de securitate si stabilitate si apartenenta la o familie;
  2. b) opinia copilului, in functie de varsta si gradul de maturitate;
  3. c) istoricul copilului, avand in vedere, in mod special, situatiile de abuz, neglijare, exploatare sau orice alta forma de violenta asupra copilului, precum si potentialele situatii de risc care pot interveni in viitor;
  4. d) capacitatea parintilor sau a persoanelor care urmeaza sa se ocupe de cresterea si ingrijirea copilului de a raspunde nevoilor concrete ale acestuia;
  5. e) mentinerea relatiilor personale cu persoanele fata de care copilul a dezvoltat relatii de atasament.

In conformitate cu dispozitiile art. 16 indice 2 alin. 1 din acelasi act normativ, in cazul in care parintii nu se inteleg cu privire la locuinta copilului, instanta de tutela va stabili locuinta acestuia la unul dintre ei, potrivit art. 496 alin. (3) din Codul civil.

La evaluarea interesului copilului instanta poate avea in vedere, in afara elementelor prevazute la art. 2 alin. (5), si aspecte precum:

  1. a) disponibilitatea fiecarui parinte de a-l implica pe celalalt parinte in deciziile legate de copil si de a respecta drepturile parintesti ale acestuia din urma;
  2. b) disponibilitatea fiecaruia dintre parinti de a permite celuilalt mentinerea relatiilor personale;
  3. c) situatia locativa din ultimii 3 ani a fiecarui parinte;
  4. d) istoricul cu privire la violenta parintilor asupra copilului sau asupra altor persoane;
  5. e) distanta dintre locuinta fiecarui parinte si institutia care ofera educatie copilului.

intemeiata in parte cererea introductiva pentru urmatoarele considerente:

In ceea ce priveste cererea privind exercitiul autoritatii parintesti si stabilirea locuintei minorului sunt incidente urmatoarele dispozitii legale:

Noul cod civil a reglementat regula potrivit careia, exercitiul autoritatii parintesti sa revina ca regula, in comun ambilor parinti, si numai exceptional, sa revina numai unuia dintre parinti, pentru motive temeinice.

Art. 507 din Codul civil enumera cazurile in care un parinte poate exercita autoritatea parinteasca in mod exclusiv, respectiv, daca unul din parinti este decedat, declarat mort prin hotarare judecatoreasca, pus sub interdictie, decazut din exercitiul drepturilor parintesti sau daca, din orice motiv, se afla in neputinta de a-si exprima vointa.

Numai in ipoteza in care exista motive temeinice, exercitiul autoritatii parintesti urmeaza sa revina numai unuia dintre parinti.

Ceea ce primeaza la analizarea motivelor temeinice, nu este interesul parintilor, ci interesul superior al minorului, intrucat exercitarea autoritatii parintesti de catre ambii parinti este un drept al minorului.

Din probele administrate nu s-a facut dovada niciuneia dintre situatiile mai sus mentionate care sa justifice exercitarea autoritatii parintesti numai de catre unul din parinti.

In consecinta se va dispune respingerea capatului de cerere formulat de reclamanta cu privire la exercitarea autoritatii parintesti in mod exclusiv de catre aceasta.

In ceea ce priveste stabilirea locuintei minorilor se constata ca, reclamanta  a solicitat ca locuinta  minorilor sa fie stabilit la domiciliul sau.

Din procesul verbal de audiere al minorilor rezulta ca minora doreste sa locuiasca la mama sa impreuna cu fratii sai mai mici, iar minorul doreste sa locuiasca in continuare la tatal sau dar ca o sa – si viziteze fratii mai mici ori de cate ori o sa doreasca.

Din referatul de ancheta sociala intocmit de catre Primaria- Serviciul de autoritate tutelara rezulta ca minorii locuiesc la reclamanta, iar minorul locuieste cu tatal sau, paratul.

Avand in vedere intreg materialul probatoriu administrat in cauza, pozitia procesuala a partilor, referatul de ancheta sociala intocmit in cauza si procesul verbal de audiere al minorilor,  instanta urmeaza sa admita in parte cererea formulata de reclamanta si sa stabileasca locuinta minorei la domiciliul reclamantei iar domiciliul minorului  va fi stabilit la domiciliul paratului.

Alte articole de acelasi autor:

Ce se poate face intr-un caz de malpraxis soldat cu decesul pacientului daca spitalul refuza accesul familiei la dosarul medical;

In ce conditii se pot cere daune pentru incalcarea dreptului la propria imagine,la viata privata si libertatea de exprimare;

Cum trebuie procedat pentru limitarea puterilor unui sot care prin actele sale afecteaza grav interesele familiei;

In ce conditii se aplica pedeapsa interzicerii exercitarii dreptului de a conduce un vehicul in cazul savarsirii infractiunii de conducerea unui vehicul sub influenta bauturilor alcoolice sau a altor substante;

Cum este aparat dreptul la propria imagine prin mijloace juridice;

In ce consta reaua-credinta in cazul savarsirii infractiunii de abandon de familie si ce prevad celelalte infractiuni contra familiei;

Despre dreptul familiei si casatorie

In ce conditii raspunde transportatorul in contractul de transport de pierderea marfii,vicii si cum se constata;

Ce conditii trebuie indeplinite pentru ca sa nu fie considerata nelegala concedierea;

Care sunt criteriile de stabilire a daunelor morale in cazul unui accident cu mai multe victime.

www.avocat-tudor.ro

0724260393

 

 

 


Cum procedeaza instanta daca parintii firesti refuza adoptia copilului

Cum procedeaza instanta daca parintii firesti refuza adoptia copilului

Imagini pentru imagini adoptie copil

Parintii nu pot fi lipsiti de drepturile si indatoririle parintesti, astfel ca apare ca firesc,in cazul adoptiei sa fie luat consimtamantul acestora.

Se presupune ca in cazul adoptiei exista o trecere a drepturilor si indatoririlor parintesti de la parintii firesti la adoptator.

De aceea,in procedura adoptiei exista o reglementare distincta referitoare la consimtamantul la adoptie,aceasta nefiind valabila fara existenta consimtamantului persoanelor prevazute de lege.

 

Aceste persoane sunt aratate in art.463 Cod civil,care se refera la conditiile de fond ale adoptiei,precizandu-se ca, pentru încheierea unei adopţii este necesar consimţământul următoarelor persoane:

  1. a) părinţii fireşti ori, după caz, tutorele copilului ai cărui părinţi fireşti sunt decedaţi, necunoscuţi, declaraţi morţi sau dispăruţi ori puşi sub interdicţie, în condiţiile legii;
  2. b) adoptatul care a împlinit 10 ani;
  3. c) adoptatorul sau, după caz, soţii din familia adoptatoare, când aceştia adoptă împreună;
  4. d) soţul celui care adoptă, cu excepţia cazului în care lipsa discernământului îl pune în imposibilitatea de a-şi manifesta voinţa.

 

  • Consimtamantul la adoptie trebuie sa fie liber si in deplina cunostinta

de cauza asupra consecintelor

 

Nu este valabil consimţământul dat în considerarea promisiunii sau obţinerii efective a unor foloase, indiferent de natura acestora.

De asemenea,conform art.465 Cod civil,referitor la libertatea consimtamantului parintilor,părinţii fireşti ai copilului sau, după caz, tutorele trebuie să consimtă la adopţie în mod liber, necondiţionat şi numai după ce au fost informaţi în mod corespunzător asupra consecinţelor adopţiei, în special asupra încetării legăturilor de rudenie ale copilului cu familia sa de origine.

 

Se cunoaste ca viata unui copil nou nascut depinde de mama,astfel ca in cazul adoptiei nu poate fi separat decat in conditiile prevazute in art.466 Cod civil,care dispune urmatoarele:

1) Consimţământul la adopţie al părinţilor fireşti sau, după caz, al tutorelui poate fi dat numai după trecerea unui termen de 60 de zile de la data naşterii copilului.

(2) Consimţământul dat în condiţiile alin. (1) poate fi revocat în termen de 30 de zile de la data exprimării lu

 

  • Cum se procedeaza in cazul cand parintii biologici refuza adoptia

 

Este posibil ca parintii firesti sa refuze adoptia. Desigur ca aceasta situatie trebuie constatata in mod cert de instanta de judecata.

Modul in care legea reglementeaza o asemenea situatie se gaseste in art.8 alin.(1) din Legea 273/2004,in care se arata ca: Instanţa judecătorească poate trece peste refuzul părinţilor fireşti sau, după caz, al tutorelui de a consimţi la adopţia copilului dacă se dovedeşte, prin orice mijloc de probă, că aceştia refuză în mod abuziv să îşi dea consimţământul la adopţie şi instanţa apreciază că adopţia este în interesul superior al copilului, ţinând seama şi de opinia acestuia dată în condiţiile legii, cu motivarea expresă a hotărârii în această privinţă.

In acelasi sens, in art.467 din Codul civil,despre refuzul părinţilor de a-şi da consimţământul,se arata ca:În mod excepţional, instanţa de tutelă poate trece peste refuzul părinţilor fireşti sau, după caz, al tutorelui de a consimţi la adopţie, dacă se dovedeşte, cu orice mijloc de probă, că acesta este abuziv şi instanţa apreciază că adopţia este în interesul superior al copilului, ţinând seama şi de opinia acestuia, dată în condiţiile legii, cu motivarea expresă a hotărârii în această privinţă.

 

Prin urmare,in cazul refuzului,se impun clarificate urmatoarele aspecte:

1.daca refuzul consimtamantului are un caracter abuziv.

Acest aspect se stabileste de instanta de judecata prin administrarea de probe.

Legea prevede insa in mod expres cazul ca, se poate considera refuz abuziv de a consimţi la adopţie şi situaţia în care, deşi legal citaţi, părinţii fireşti sau, după caz, tutorele nu se prezintă la două termene consecutive fixate pentru exprimarea consimţământului.

De asemenea,consimţământul la adopţie nu poate fi exprimat în locul părinţilor fireşti/tutorelui copilului de către curator, mandatar sau o altă persoană împuternicită în acest sens.

 

Un caz special este cel in care,in mod excepţional, în situaţia în care unul dintre părinţii fireşti, deşi au fost realizate demersuri suficiente, nu a putut fi găsit pentru exprimarea consimţământului, consimţământul celuilalt părinte este îndestulător. Când ambii părinţi se află în această situaţie, adopţia se poate încheia fără consimţământul lor.

De asemenea,instanţa poate încuviinţa luarea consimţământului la locuinţa celui chemat să exprime consimţământul, printr-un judecător delegat, dacă partea, din motive temeinice, este împiedicată să se prezinte în faţa instanţei.

Persoana care locuieşte în circumscripţia altei instanţe, în cazul prevăzut la alin. (5), îşi exprimă consimţământul prin comisie rogatorie.

 

2.care este interesul superior al copilului.

In art.263 din Codul civil gasim referiri la principiul interesului superior al copilului:

1) Orice măsură privitoare la copil, indiferent de autorul ei, trebuie să fie luată cu respectarea interesului superior al copilului.

(2) Pentru rezolvarea cererilor care se referă la copii, autorităţile competente sunt datoare să dea toate îndrumările necesare pentru ca părţile să recurgă la metodele de soluţionare a conflictelor pe cale amiabilă.

(3) Procedurile referitoare la relaţiile dintre părinţi şi copii trebuie să garanteze că dorinţele şi interesele părinţilor referitoare la copii pot fi aduse la cunoştinţa autorităţilor şi că acestea ţin cont de ele în hotărârile pe care le iau.

(4) Procedurile privitoare la copii trebuie să se desfăşoare într-un timp rezonabil, astfel încât interesul superior al copilului şi relaţiile de familie să nu fie afectate.

(5) În sensul prevederilor legale privind protecţia copilului, prin copil se înţelege persoana care nu a împlinit vârsta de 18 ani şi nici nu a dobândit capacitatea deplină de exerciţiu, potrivit legii.

Alte principii care trebuiesc respectate in procedura adoptiei,altele decat acest principiu, sunt urmatoarele:

-principiul creșterii și educării copilului într-un mediu familial;

principiul continuității în educarea copilului, ținându-se seama de originea sa etnică, culturală și lingvistică;

principiul informării copilului și luării în considerare a opiniei acestuia în raport cu vârsta și gradul său de maturitate;

principiul celerității în îndeplinirea oricăror acte referitoare la procedura adopției;

principiul garantării confidențialității în ceea ce privește datele de identificare ale adoptatorului sau, după caz, ale familiei adoptatoare, precum și în ceea ce privește identitatea părinților firești.

 

Tot in ce priveste libertatea consimtamantului,ca o conditie de valabilitate,in art.9 se arata ca,părinţii fireşti ai copilului sau, după caz, tutorele acestuia trebuie să consimtă la adopţie în mod liber şi necondiţionat, numai după ce li s-au explicat, într-un limbaj accesibil, consecinţele exprimării consimţământului şi asupra încetării legăturilor de rudenie ale copilului cu familia sa de origine, ca urmare a încuviinţării adopţiei.

 

Obligaţia de a asigura consilierea şi informarea înaintea exprimării consimţământului la adopţie îi revine direcţiei în a cărei rază teritorială locuiesc în fapt părinţii fireşti sau, după caz, tutorele, direcţia realizând şi un raport în acest sens.

Raportul se comunică direcţiei de la domiciliul copilului, în termen de 15 zile lucrătoare de la solicitarea acesteia.

In art.10din lege se arata ca: in situaţia prevăzută la art. 8 alin. (4), direcţia în a cărei rază teritorială domiciliază copilul are obligaţia întocmirii unui raport cu privire la îndeplinirea demersurilor pentru găsirea părinţilor fireşti. Raportul se anexează cererii de deschidere a procedurii adopţiei.

  • Alte articole de acelasi autor:

In ce conditii o persoana poate fi condamnata pentru punerea in circulatie;

-In ce situatii martorul care nu declara realitatea nu este condamnat pentru infractiunea de marturie minicinoasa;

-Ce infractiuni contra securitatii nationale prevede Codul penal;

-In ce situatii se aplica răspunderea pentru prejudiciile cauzate de lucruri;

Persoana retinuta in flagrant, cercetata pentru infractiunile de acces ilegal la un sistem informatic si efectuarea de operaţiuni financiare în mod fraudulos fiind surprinsa ca efectua operatiuni cu carduri falsificate;

-Criterile pe baza carora daunele morale sunt apreciate de Inalta Curte de Casatie si Justitie acordarea daunelor morale in cazul unui prejudiciu de imagine;

-Cum a motivat instanta revocarea unei masuri preventive dispuse fata de un inculpat acuzat de savarsirea unei infractiuni grave;

Conditiile in care este angajata raspunderea administratorului fata de Societatea Comerciala;

Infractiunea de evaziune fiscala savarsita prin “sustragerea de la efectuarea verificarilor financiare, fiscale sau vamale, prin nedeclararea, declararea fictiva ori declararea inexacta cu privire la sediile principale sau secundare ale persoanelor verificate”.

Responsabilitate,pofesionalism,confidentialitate fata de client

www.avocat-tudor.ro

0724260393


Distanta dintre domiciliile parintilor aflati in tari diferite,mentalitatea diferita,dezinteresul unuia dintre parinti,urgenta unor situatii,pot fi motive pentru ca atribuirea autoritatii parintesti sa nu se exercite in comun

Distanta dintre domiciliile parintilor aflati in tari diferite,mentalitatea diferita,dezinteresul unuia dintre parinti,urgenta unor situatii,pot fi motive pentru ca atribuirea autoritatii parintesti sa nu se exercite in comun

 Imagini pentru imagini cu divort

Regula generala este ca exercitarea autorităţii părinteşti se face de către ambii părinţi. In acest sens,art.397 din Codul civil dispune ca,după divorţ, autoritatea părintească revine în comun ambilor părinţi, afară de cazul în care instanţa decide altfel.

 

Aceasta din urma solutie,conform art.398 din Codul civil,se dispune numai dacă există motive întemeiate, având în vedere interesul superior al copilului, instanţa hotărănd ca autoritatea părintească să fie exercitată numai de către unul dintre părinţi.

Celălalt părinte păstrează insa dreptul de a veghea asupra modului de creştere şi educare a copilului, precum şi dreptul de a consimţi la adopţia acestuia.

Prin urmare,cu toate ca regula generala în materia exercitării autorităţii  părinteşti este ca aceasta se exercita in comun de catre ambii parinti in anumite cazuri aceasta nu se aplica.

Astfel de cazuri rezulta din Legea 272/2004,privind protectia si promovarea drepturilor copilului,care dispune in art.36 alin.(7) ca: “se considera motive intemeiate pentru ca instanta sa decida ca autoritatea parinteasca sa se exercite de catre un singur parinte alcoolismul, boala psihica, dependenta de droguri a celuilalt parinte, violenta fata de copil sau fata de celalalt parinte, condamnarile pentru infractiuni de trafic de persoane, trafic de droguri, infractiuni cu privire la viata sexuala, infractiuni de violenta, precum si orice alt motiv legat de riscurile pentru copil, care ar deriva din exercitarea de catre acel parinte a autoritatii parintesti. “

 

Din practica instantelor au rezultat insa si alte motive intemeiate decat cele prevazute in art. 36 alin.(7) din Legea 272/2004,privind protectia si promovarea drepturilor copilului in care instanta poate dispune ca exercitarea autoritatii parintesti sa se faca de catre un singur parinte..

 

Astfel,prin cererea de chemare în judecată reclamanta a solicitat desfacerea căsătoriei din culpă comună, revenirea reclamantei la numele deţinut anterior căsătoriei, exercitarea autorităţii părinteşti asupra minorului rezultat din căsătorie exclusiv de către reclamantă, stabilirea domiciliului minorului la domiciliul reclamantei şi obligarea pârâtului la plata pensiei de întreţinere lunară, în favoarea minorului.

 

Reclamanta a motivat aceasta solicitare prin faptul ca nu mai exista o relaţie de afecţiune intre soti, s-au adus jigniri, exista diferente culturale, se ocupa în exclusivitate de creşterea şi educarea copilului,astfel ca este imposibilă continuarea căsătoriei.

 

In alta ordine de idei,reclamanta a mai aratat ca, acordul tatălui pentru decizii urgente in viaţa copilului este dificil de obţinut, datorita distanţei mari dintre domiciliile părinţilor, astfel că exercitarea autorităţii părinteşti în mod unilateral, numai de către mamă, este în interesul superior al copilului şi nu este de natură sa afecteze menţinerea relaţiilor personale ale minorului cu tatăl său.

 

Prin hotararea pronuntata,instanţa a dispus ca exercitarea autorităţii părinteşti cu privire la minor să se facă în mod exclusiv de către reclamantă.  A motivat  ca dispozitiile art. 398 NCC, dau posibilitatea judecătorului să dispună exercitarea autorităţii părinteşti de către un singur părinte,dacă există motive întemeiate şi având în vedere interesul superior al copilului, situatie în care celălalt părinte păstrează dreptul de a veghea asupra modului de creştere şi educare a copilului.

 

Instanta a mai aratat ca,distanţa dintre domiciliile părinţilor şi diferenţa de mentalitate între poporul român şi cel căruia ii aparţine pârâtul,soluţia de exercitare unilaterală a autorităţii părinteşti, stabilită în favoarea mamei, părinte cu care minorul locuieşte în mod statornic şi care i-a oferit, de când s-a născut, condiţii optime de viaţă, s-a preocupat în mod constant pentru a-i asigura creşterea, îngrijirea şi educarea, ar putea respecta interesul superior al copilului şi ar împiedica orice fel de risc ce ar deriva din exercitarea de către  care trăieşte în alta tara, a autorităţii părinteşti asupra minorului.

  • Alte articole de acelasi autor:

Cum solicitati audierea ca martori a rudelor in cazul contraventiilor la regimul circulatiei rutiere;

Ce trebuie sa stim, conform avocat asigurari despre ce reprezinta si ce riscuri acopera asigurarea RCA si asigurarea facultativa CASCO;

-Avocat penalist Bucuresti;

In ce situatii se poate limita programul de vizitare a minorului de catre un parinte dupa divort;

In ce situatii desi legea da posibilitatea incetarii procesului penal prin impacare sau acord de mediere unele persoane nu pot beneficia de aceste prevederi;

Ce trebuie sa stim in opinia unui avocat infractiuni trafic si consum de droguri despre ce prevede Legea nr.143/2000;

-Concedierea salariatului pentru necorespundere profesionala.

De ce este necesara modernizarea metodei de efectuare a anchetei psihosociale in cazul stabilirii conditiilor exercitarii autoritatii parintesti de catre instanta de tutela;

– In ce conditii asiguratorul raspunde pentru repararea prejudiciului cauzat prin accident auto;

– Persoana retinuta in flagrant, cercetata pentru infractiunile de acces ilegal la un sistem informatic si efectuarea de operaţiuni financiare în mod fraudulos fiind surprinsa ca efectua operatiuni cu carduri falsificate;

– Ce prevede Regulamentul de organizare şi funcţionare a comisiei de monitorizare şi competenţă profesională pentru cazurile de malpraxis;

– Ce tebuie sa stii despre conditiile in care este angajata raspunderea administratorului fata de Societatea Comerciala.

 

Cabinet avocat Tudor Ion

Profesionalism,responsabilitate,loialitate fata de client.

www.avocat-tudor.ro

0724260393

 

 

 

 


Solutionarea plangerilor facute de copii se va putea face si prin Avocatul copilului

Solutionarea plangerilor facute de copii se va putea face si prin Avocatul copilului

Guvernul a emis un comunicat la data de 11.octombrie 2017 prin care anunta ca a fost aprobata infiintarea Avocatului Copilului.

Aceasta reprezinta o structura in cadrul institutiei Avocatului Poporului si are ca atributie protectia drepturilor copilului.

In sedinta de guvern din data mai sus mentionata a fost adoptat adoptat un proiect de lege care modifică și completează Legea nr. 35/1997 privind organizarea și funcționarea instituției Avocatului Poporului și creaza posibilitatea copiilor să facă plângeri direct Avocatului Copilului.

In comunicat se mai arata ca, până in prezent, problematica drepturilor copilului era inclusă într-un domeniu mai larg care viza copiii, familia, tinerii, pensionarii și persoanele cu handicap.

Imagini pentru imagini copii plangeri

  • atributiile acestei structuri:

-va putea primi și soluționa plângerile individuale făcute de copii sau de reprezentanți ai acestora față de instituții publice din domeniul sănătății, educației și protecției speciale a copilului. Ulterior, Avocatul Copilului va verifica instituțiile publice reclamate.

-va realiza studii/evaluări pentru a stabili gradul în care autoritățile administrației publice centrale sau locale, dar și specialiștii sau persoanele fizice din România respectă, în fapt, drepturile copilului, a mai menționat Guvernul.

 

  • angajari de personal:

In vederea indeplinirii acestor atributii se vor înființa 18 noi posturi în cadrul noii structuri, începând cu 1 ianuarie 2018, patru posturi în aparatul central al Avocatului Poporului și câte un post pentru fiecare birou teritorial. Persoanele respective vor instrumenta exclusiv dosarele și cazurile care vizează problematica drepturilor copilului.

 

Prin adoptarea acestui act normativ, Guvernul a respectat recomandarea de țară făcută României de Comitetul ONU pentru Drepturile Copilului de la Geneva, având în vedere că instituția Avocatului Poporului este organizată și funcționează în conformitate cu Principiile de la Paris.

Conform acestora, statele membre sunt încurajate să creeze sau să consolideze instituțiile naționale, cărora să le confere un mandat cât mai amplu posibil în promovarea și protecția drepturilor omului.

  • Alte articole de acelasi autor:

Ce trebuie stiut despre cazurile in care este angajata răspunderea contractuala;

-infractiunile contra persoanei;

Ce este adopţia internaţională;

Ce a hotarat instanta suprema in legatura cu aplicarea de pedepse distincte cand acelasi inculpat savarseste infractiunea de trafic de droguri si infractiunea de detinere de droguri in vederea consumului propriu;

– –In ce situatii in cazul raspunderii solidare pentru repararea prejudiciului fiecare inculpat raspunde doar pentru responsabilitatea sa;

– Ce prevede Ordinul nr. 1343/2006 din 06/11/2006 pentru aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a comisiei de monitorizare şi competenţă profesională pentru cazurile de malpraxis;

– De ce acuza transportatorii favorizarea unor grupuri de interese apropiate unor oameni politici si cer schimbarea legii taximetriei nr.38/2003;

-Cum te aperi in instanta cand esti acuzat de neacordarea prioritatii de trecere pietonilor angajati in traversarea drumului public.

Fapta de evaziune fiscala prevazuta de Legea 241/2005 art.9 lit.b constituie infractiune numai daca s-a produs un prejudiciu.

 

Cabinet avocat Tudor Ion

Responsabilitate, profesionalism, loialitate fata de client

www.avocat-tudor.ro

0724260393