Ce prevede legislatia drogurilor daca consumatorul de droguri cercetat nu este cooperant cu procurorul sau nu isi da acordul pentru a fi inclus in programul de asistenta a persoanelor consumatoare de droguri

Ce se intampla daca consumatorul de droguri cercetat nu este cooperant cu procurorul sau nu isi da acordul pentru a fi inclus in programul de asistenta a persoanelor consumatoare de droguri

Legea 143/2000 nu sanctioneaza consumul in sine de droguri,dar in multe cazuri consumatorii de droguri ajung sa fie condamnati pentru alte fapte, ilicite,dar in legatura cu aceasta.
De exemplu,detinerea,vanzarea,oferirea sau procurarea de droguri sunt pedepsite de Legea 143/2000.

Dupa cum se cunoaste,consumul de droguri pe o perioada mai indelungata presupune probleme de natura medicala.
Din acest motiv,legiutorul roman a avut in vedere in primul rand solutionarea medicala a unor astfel de probleme,nicidecum o pedeapsa,cum ar fi cea cu inchisoarea.
In acest scop,persoana care detine illicit droguri pentru consum propriu poate fi inclusa cu acordul sau intr-un program de asistenta a persoanelor consumatoare de droguri.

Astfel,art.27 din Legea nr.143/2000 se refera la masuri impotriva consumului illicit de droguri si prevede despre consumul de droguri aflate sub control naţional,ca acesta este interzis fara prescriptive medicala pe teritoriul României.

Cu toate acestea,in lege se prevede si ca persoana care consumă ilicit droguri aflate sub control naţional poate fi inclusă, cu acordul său, într-un program integrat de asistenţă a persoanelor consumatoare de droguri. Manifestarea acordului de includere în circuitul integrat de asistenţă a persoanelor consumatoare de droguri se face prin semnarea unui document, potrivit regulamentului pentru aplicarea dispoziţiilor legii.

Tot in acelasi scop,in art.19,referitor la sancţionarea traficului şi a altor operaţiuni ilicite cu substanţe aflate sub control naţional se prevede ca,in
cazul în care un consumator este condamnat la pedeapsa închisorii pentru săvârşirea unei alte infracţiuni decât cele prevăzute la art. 4, instanţa poate dispune includerea acestuia într-un program terapeutic derulat în sistemul penitenciar.

De asemenea,art. 191 prevede ca,in cazul săvârşirii infracţiunilor prevăzute la art. 4, procurorul dispune, în termen de 24 de ore de la începerea urmăririi penale, evaluarea consumatorului de către centrul de prevenire, evaluare şi consiliere antidrog,în scopul includerii acestuia în circuitul integrat de asistenţă a persoanelor consumatoare de droguri.

După primirea raportului de evaluare, întocmit de centrul de prevenire, evaluare şi consiliere antidrog, în baza expertizei medico-legale în termen de 5 zile, procurorul dispune, cu acordul învinuitului sau inculpatului, includerea acestuia în programul integrat de asistenţă a persoanelor consumatoare de droguri.

Dacă împotriva învinuitului sau inculpatului s-a luat măsura arestării preventive, aceasta poate fi revocată sau înlocuită cu altă măsură preventivă.
În toate cazurile, urmărirea penală este continuată potrivit dispoziţiilor Codului de procedură penală.

Conform art. 19 ind.2, dacă până în momentul pronunţării hotărârii, inculpatul respectă protocolul programului integrat de asistenţă a persoanelor consumatoare de droguri, instanţa de judecată poate să nu aplice nici o pedeapsă acestuia sau să amâne aplicarea pedepsei.

În cazul în care amână aplicarea pedepsei, instanţa stabileşte în cuprinsul hotărârii data la care urmează să se pronunţe asupra pedepsei, interval de timp care nu poate fi mai mare de 2 ani, corelat cu durata programului integrat de asistenţă a persoanelor consumatoare de droguri.

Intervalul de timp dintre momentul pronunţării hotărârii şi data stabilită de instanţă, potrivit alin. (2), constituie perioadă de probă pentru inculpat.

• Pentru învinuitul sau inculpatul care refuză includerea într-un
program integrat de asistenţă a persoanelor consumatoare de droguri, se aplică dispoziţiile Codului penal şi ale Codului de procedură penală.

Aceasta masura se justifica prin faptul ca un consumator de droguri poate prezenta pericol pentru societate. Fiind dependent de droguri si pentru ca nu are intentia sa se trateze, poate savarsi o infractiune prevazuta de Codul penal sau de legile speciale,cum ar fi cea prevazuta de Legea nr.143/2000,astfel ca se impune o masura de siguranta,coercitiva pentru a fi obligat la tratament medical sau chiar internare medicala.

Legea mai prevede si ca,dacă inculpatul nu respectă programul integrat de asistenţă a persoanelor consumatoare de droguri, instanţa poate să amâne încă o dată aplicarea pedepsei, pentru acelaşi termen, şi reincluderea în circuitul integrat de asistenţă a persoanelor consumatoare de droguri sau să aplice pedeapsa prevăzută de lege.
• Alte articole de acelasi autor:
–Persoana retinuta in flagrant, cercetata pentru infractiunile de acces ilegal la un sistem informatic si efectuarea de operaţiuni financiare în mod fraudulos fiind surprinsa ca efectua operatiuni cu carduri falsificate;
–Ce a avut in vedere I.C.C.J cand a dispus încetarea procesului penal pentru infracţiunea de nerespectarea măsurilor privind încredinţarea minorului ca urmare a împăcării părţilor.
-In ce conditii in cazul cererii de divort din culpa exclusiva a paratului acesta poate fi obligat la plata unei prestatii compensatorii sub forma unei rente viagere;
–Cum solicitati audierea ca martori a rudelor in cazul contraventiilor la regimul circulatiei rutiere;
-Din ce motive DNA s-a sesizat din oficiu cu privire la infractiunea de favorizarea faptuitorului in cazul persoanelor condamnate care apar ca autori de lucrări științifice;
–In ce conditii asiguratorul raspunde pentru repararea prejudiciului cauzat prin accident;
-Ce inseamna un avocat in Uniunea Europeana;
–Conditiile in care este angajata raspunderea administratorului fata de Societatea Comerciala;
–Criterile pe baza carora daunele morale sunt apreciate de Inalta Curte de Casatie si Justitie acordarea daunelor morale in cazul unui prejudiciu de imagine.
Cabinet avocat Tudor Ion
Responsabilitate, profesionalism,loialitate fata de client
www.avocat-tudor.ro
0724260393


Ca sa previi infractiunea de evaziune fiscala in cazul documentelor contabile distruse in mod neprevazut acestea trebuie reconstituite si anuntat organul competent

Ca sa previi infractiunea de evaziune fiscala in cazul documentelor contabile distruse in mod neprevazut acestea trebuie reconstituite si anuntat organul competent

In articolul anterior am aratat ca,in conformitate cu art.9 lit.b) din Legea 241/2005,constituie infracţiune de evaziune fiscală şi se pedepseste cu închisoare de la 2 ani la 8 ani şi interzicerea unor drepturi: fapta săvârşita în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligaţiilor fiscale constand in omisiunea, în tot sau în parte, a evidenţierii, în actele contabile ori în alte documente legale, a operaţiunilor comerciale efectuate sau a veniturilor realizate.

Pentru a cunoaste in ce consta infractiunea prevazuta de art.9 lit.b) din Legea nr.241/2005 am prezentat semnificatia termenilor folositi in definitia infractiunii.

Prezentam in continuare in care s-a constatat savarsirea infractiunii prevazuta de art.9 lit.b) din Legea nr.241/2005 si,in care nu a fost respectata obligatia de consemnare a operatiunilor economico-financiare in documente justificative si evidentierea lor in contabilitate.

Astfel,intr-un dosar avand ca obiect aceasta infractiune,instanta de fond a
retinut ca la societatea administrata de inculpat s-a dasfasurat o verificare financiar-contabila. S-a constatat ca societatea nu a intocmit sau reconstituit evidenta contabila,nu s-au depus la organul fiscal competent declaratiile obligatorii de impozite si taxe,bilanturile contabile si balantele,obligatii ce sunt prevazute de Legea nr.82/1991.

Inculpatul a recunoscut aspectele retinute in actul de control al Ministerului Finantelor Publice,ca a efectuat operatiuni comerciale dar a sustinut insa ca arhivele(evidentele contabile) au fost distruse in mod accidental in urma unor inundatii.

A mai declarat ca ulterior distrugerii in proportii de 100% a evidentelor contabile nu a sesizat organul fiscal competent si nu a procedat la reconstituirea documentelor.
De asemenea,in aparare a mai invocat si existenta cazului fortuit,in sensul ca nu-i este imputabila fapta prevazuta de legea penala al carei rezultat e consecinta unei imprejurari care nu putea fi prevazuta.
Precizam ca art.31 din Codul penal se refera la cazul fortuit,acesta fiind o cauza de neimputabilitate si are continutul mai sus aratat.

Instanta a apreciat ca fiind simple aparari de circumstanta sustinerile inculpatului cu privire la distrugerea accidentala a documentelor contabile si ca declaratiile martorilor nu sunt suficiente pentru sustinerea apararii inculpatului. A mai constatat ca in cauza au fost efectuate operatiuni comerciale,dar acestea nu au fost evdentiate in documentele legale,aspect recunoscut si de inculpat in fata instantei.

In ce priveste apararea inculpatului in sensul retinerii dispozitiilor privind cazul fortuit,instanta a motivat ca,pentru a fi incident cazul fortuit,prevederea imprejurarii care a determinat producerea rezultatului(distrugerea documentelor contabile) trebuie sa fie imposibila,si anume sa nu fi putut fi prevazuta de orice persoana,oricat de diligenta ar fi fost,iar,pe de alta parte,documentele contabile sa nu mai poata fi reconstituite.

Or,in cauza de fata inculpatul nu a dovedit ca a fost in imposibiltate de a prevedea evenimentul.

S-a mai motivat ca din actele dosarului a rezultat ca dupa inundatia care a avut loc la sediul societatii,controlul fiind la doi ani dupa acest eveniment,inculpatul avea posibilitatea sa faca o reconstituire a documentelor.
La controlul efectuat inculpatul nu a prezentat insa documente reonstituite si chiar inculpatul a recunoscut ca dupa producerea evenimentului nu a anuntat organele in drept,crezand ca poate reconstitui singur arhiva.
A constatat vinovatia inculpatului si l-a obligat la plata prejudiciului catre ANAF.

Inculpatul a declarat apel impotriva acestei hotarari,solicitand pe acelasi temei achitarea pentru infractiunea prevazuta de art.9 lit.b) din Legea nr.242/2005, insa apelul a fost respins.

• Alte articole de acelasi autor
-De ce raspund pentru malpraxis medical unitatile sanitare si pentru fapta personalului medical;
-Pentru ce fapte pot fi sanctionati politistii si care este procedura de
cercetare a abaterii disciplinare;
DREPTURILE SI OBLIGATIILE PARTILOR IN ASIGURAREA DE RASPUNDERE CIVILA AUTO;
–Din ce motive DNA s-a sesizat din oficiu cu privire la infractiunea de favorizarea faptuitorului in cazul persoanelor condamnate care apar ca autori de lucrări științifice;
–Cum este aparat dreptul la propria imagine prin mijloace juridice;
–Ce criterii a avut in vedere instanta la admiterea cererii de stabilirea paternitatii din afara casatoriei formulata de reclamanta in conditiile in tatal biologic intervine in solutionarea cererii.
– Avocat civil Bucuresti;
-Conditiile in care este angajata raspunderea administratorului fata de Societatea Comerciala;
-Cum se stabilesc despagubirele in cazurile de accidente produse de vehicule si modalitatea in care trebuie sa procedati in relatiile cu societatea de asigurare;
–Persoana retinuta in flagrant, cercetata pentru infractiunile de acces ilegal la un sistem informatic si efectuarea de operaţiuni financiare în mod fraudulos fiind surprinsa ca efectua operatiuni cu carduri falsificate;
–In ce poate consta consilierea de cate un avocat specializat in dreptul muncii;
www.avocat-tudor.ro
0724260393
avocat_tudorion@yahoo.com


In ce conditii fapta nu constituie infractiunea de evaziune fiscala prevazuta de art.9 lit.b) din Legea 241/2005

In ce conditii fapta nu constituie infractiunea de evaziune fiscala prevazuta de art.9 lit.b) din Legea 241/2005

Atunci cand s-a cautat un raspuns la intrebarea despre data de la care exista evaziunea fiscala,asa cum s-a aratat in literatura juridica,acesta a fost:de cand au fost introduse primele reguli fiscale,datorita contradictiei dintre dorinta oamenilor de a-si pastra plusvaloarea creata prin afacerile lor si statul,care are nevoie de bani pentru cheltuielile bugetare.

Este adevarat ca,fiecare dintren noi se straduieste sa acumuleze cat mai multi bani pentru un trai decent si o situatie materiala cat mai buna.
Veniturile realizate sunt insa diminuate de stat care percepe o serie de impozite si taxe.

Atunci cand in mod intentionat o persoana fizica sau juridica se sustrage de la plata obligatiilor fiscale,fapta poate constitui infractiunea de evaziune fiscala,reglementata de Legea nr.241/2005.
Dupa cum se va arata in continuare,trebuiesc dovedite daca sunt intrunite anumite conditii pentru ca fapta sa constituie infractiune.

Astfel,conform art.9 lit.b) din Legea 241/2005,constituie infracţiune de evaziune fiscală şi se pedepseste cu închisoare de la 2 ani la 8 ani şi interzicerea unor drepturi: fapta săvârşita în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligaţiilor fiscale constand in omisiunea, în tot sau în parte, a evidenţierii, în actele contabile ori în alte documente legale, a operaţiunilor comerciale efectuate sau a veniturilor realizate.

Pornind de la definitia data de legiuitor infractiunii prevazute de art.9 lit.b)
din Legea nr.241/2005 este necesar sa cunostem semnificatia urmatorilor termeni pentru ca sa cunoastem daca fapta constituie aceasta infractiune:

-indeplinirea obligatiilor fiscale.
Obligatiile fiscale incriminate in acest text de lege se regasesc in dispozitiile art.2 alin.)1 din Legea nr.82/1991 a contabilitatii,care dispune:
Contabilitatea este o activitate specializata in masurarea, evaluarea, cunoasterea, gestiunea si controlul activelor, datoriilor si capitalurilor proprii, precum si a rezultatelor obtinute din activitatea persoanelor prevazute la art. 1. În acest scop, contabilitatea trebuie sa asigure inregistrarea cronologica si sistematica, prelucrarea, publicarea si pastrarea informatiilor cu privire la pozitia financiara, performanta financiara si alte informatii referitoare la activitatea desfasurata, atat pentru cerintele interne ale acestora, cat si in relatiile cu investitorii prezenti si potentiali, creditorii financiari si comerciali, clientii, institutiile publice si alti utilizatori.

Se mai observa ca modalitatea de comitere a infractiunii este omiterea evidentierii.

In raport de cele de mai sus,se constata ca:
daca nu se poate dovedi ca a existat intentia contribuabilului de a se sustrage de la indeplinirea obligatiilor fiscale,fapta nu constituie infractiunea prevazuta de art.9 lit.b) din legea nr.241/2005.
Avem in vedere ca infractiunea se comite numai sub forma intentiei.
Asadar,fapta nu constituie infractiune daca se dovedeste si ca scopul nu a fost sustragerea de la indeplinirea obligatiilor fiscale.

-omisiunea evidentierii
Exista situatii in care contribuabilul omite evidentierea in documentele de evident contabila a operatiunilor economice effectuate,in scopul sustragerii de la indeplinirea obligatiilor fiscale.
Omisiunea poate consta atat in situatia in care documentul nu este intocmit dar si cand,desi este intocmit nu sunt evidentiate operatiunile economice efectuate.
Este evident ca atunci cand nu se produce un prejudiciu bugetului consolidat al statului si intentia de a se sustrage de la indeplinirea obligatiilor fiscale nu este dovedita fapta nu poate fi considerata infractiune.

Cand insa documentul este intocmit si cuprinde operatiunile efectuate dar nu este depus la organul fiscal fapta constituie alta infractiune decat cea prevazuta de art.9 lit.b) din Legea nr.241/2005.

-evidentierea in acte contabile
Se intelege,obligatia de consemnare a operatiunilor economic-financiare in documente justificative si evidentierea lor in contabilitate.
Documentele legale sunt cele prevazute in art.2 lit.c) din Legea nr.241/2005 si anume:documentele prevăzute de Codul fiscal, Codul de procedură fiscală, Codul vamal, Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată, şi de reglementările elaborate pentru punerea în aplicare a acestora;

Operatiune comerciala
In literatura de specialitate s-a aratat ca,operatiunea comerciala este o activitate economica desfasurata de contribuabil si care,potrivit art.6 alin.(1) din Legea 82/1991,in momentul efectuarii ei se consemneaza in documente justificative care sta la baza inregistrarii operatiunii in contabilitate.
Conform altei definitii date in literatura de specialitate,prin operatiuni economice se inteleg operatiunile generatoare de obligatii fiscale.
Daca nu sunt indeplite conditiile mai sus aratate fapta nu poate constitui infractiunea prevazuta de art.9 lit.b) din legea nr.241/2005.
• Alte articole de autor:
-In ce conditii beneficiaza de reducerea pedepsei persoana care a savarsit o infractiune de evaziune fiscal;
-–Ce informatii trebuie sa furnizeze angajatorul salariatului in mod obligatoriu la incheierea contractului de munca si ce se poate face in caz de neexecutare;
–Pe ce criterii este sanctionata o fapta ca fiind infractiune sau contraventie la Legea nr.50/1991privind autorizarea executarii constructiilor;
–In ce conditii instanta apreciaza ca un conducator auto este in stare de necesitate cand savarseste infractiunea de conducere a unui vehicul fara permis de conducere;
–De ce este considerata Camera preliminara o faza distincta a procesului penal
-Drept penal-legalitate
–In ce conditii asiguratorul raspunde pentru repararea prejudiciului cauzat prin accident auto;
–Ce avantaje prezinta solicitarea de despagubiri accidente in cadrul procesului penal;
– Persoana retinuta in flagrant, cercetata pentru infractiunile de acces ilegal la un sistem informatic si efectuarea de operaţiuni financiare în mod fraudulos fiind surprinsa ca efectua operatiuni cu carduri falsificate;
-Ce criterii a avut in vedere instanta la admiterea cererii de stabilirea paternitatii din afara casatoriei formulata de reclamanta in conditiile in care tatal biologic intervine in solutionarea cererii.

Cabinet avocat Tudor Ion
Profesionalism,responsabilitate,loialitate fata de client.
www.avocat-tudor.ro
0724260393


In ce conditii o persoana care a comis o fapta penala nu raspunde pentru ca fapta este justificata

In ce conditii o persoana care a comis o fapta penala nu raspunde pentru ca fapta este justificata

In legea penala exista nu numai norme care sanctioneaza un anumit comportament,dar si norme care inlatura caracterul nepermis al unor fapte,chiar daca acesta este incriminata. Se apreciaza ca fapta respectiva nu este contrara dreptului si ordinii de drept.
In literatura juridica s-a aratat ca fapta comisa in aceasta modalitate nu tulbură ordinea de drept, deoarece nu există niciun prejudiciu pentru societate, comportarea celui care se salvează, sacrificând un alt bun, fiind conformă intereselor ordinii de drept.

Un exemplu in acest sens este al celui care comite o fapta penala fiind in stare de legitima aparare.
Astfel,in art.19 Cod penal se arata ca este în legitimă apărare persoana care săvârşeşte fapta pentru a înlătura un atac material, direct, imediat şi injust, care pune în pericol persoana sa, a altuia, drepturile acestora sau un interes general, dacă apărarea este proporţională cu gravitatea atacului.
Se prezumă a fi în legitimă apărare, acela care comite fapta pentru a respinge pătrunderea unei persoane într-o locuinţă, încăpere, dependinţă sau loc împrejmuit ţinând de aceasta, fără drept, prin violenţă, viclenie, efracţie sau alte asemenea modalităţi nelegale ori în timpul nopţii.

Alte cauze justificative sunt starea de necesitate,exercitarea unui drept sau indeplinirea unei obligatii,consimtamantul persoanei vatamate.
Legiuitorul impune insa anumite conditii pentru existenta acestor fapte care inlatura raspunderea penala.
Din dispozitiile art. 20 din Codul penal,care reglementeaza starea de necesitate, la care ne referim in continuare,se constata care sunt aceste conditii.

• Cum este definita de legiuitor starea de necesitate
In textul de lege mentionat se arata ca este justificată fapta prevăzută de legea penală săvârşită în stare de necesitate.
In acest sens se arata ca este în stare de necesitate persoana care săvârşeşte fapta pentru a salva de la un pericol imediat şi care nu putea fi înlăturat altfel viaţa, integritatea corporală sau sănătatea sa ori a altei persoane sau un bun important al său ori al altei persoane sau un interes general, dacă urmările faptei nu sunt vădit mai grave decât cele care s-ar fi putut produce în cazul în care pericolul nu era înlăturat.

• Care sunt conditiile pentru existenta starii de necesitate
Una din conditii este ca fapta prevăzută de legea penală comisă în stare de necesitate trebuie sa fie săvârşită sub imperiul unei constrângeri de factură psihică. De aici apare si necesitatea de a înlătura pericolul, fără vinovăţie care să genereze răspundere penală.

Pentru existenta starii de necessitate este necesar ca pericolul sa aiba un caracter imediat si inevitabil,adica nu putea fi inlaturat altfel,iar amenintarea de catre acest pericol sa fie asupra unor valori precum:viata,integritatea corporala sau sanatatea unei persoane,un bun important,intersul general.

De asemenea,actiunea de salvare trebuie sa se efectueze prin comiterea unei fapte prevazute de legea penala, care sa fi constituit singurul mijloc de inlaturare a pericolului.
Un caz special il reprezinta excesul neimputabil în acţiunea de salvare,aceasta fiind o cauză de neimputabilitate, prevăzută de art. 26 alin. (2) NCP, iar depăşirea limitelor stării de necesitate constituie o circumstanţă atenuantă legală, conform art. 75 alin. (1) lit. c) NCP.

Astfel,in art.26 Cod penal se arata ca nu este imputabilă fapta prevăzută de legea penală săvârşită de persoana aflată în stare de legitimă apărare, care a depăşit, din cauza tulburării sau temerii, limitele unei apărări proporţionale cu gravitatea atacului.
De asemenea,nu este imputabilă fapta prevăzută de legea penală săvârşită de persoana aflată în stare de necesitate, care nu şi-a dat seama, în momentul comiterii faptei, că pricinuieşte urmări vădit mai grave decât cele care s-ar fi putut produce dacă pericolul nu era înlăturat

• Alte conditii necesare pentru existenta starii de necesitate sunt
urmatoarele:
-salvarea nu este cu putinta decat prin savarsirea unei fapte prevazute de legea penala.
In acest sens,un exemplu este cel al soferului care depaseste viteza legala pentru a salva viata unui bolnav.

-starea de necesitate presupune o stare de pericol din care cel amenintat nu poate salva pe altul decat recurgand la o fapta penala.
In literatura juridica s-a apreciat ca starea de necesitate este justificata pe ideea de constrangere morala,pericolul grav in care se afla o persoana o constringe pe aceasta sa comita o fapta prevazuta de legea penala,aceasta actionand fara sa existe o dirijare libera a vointei sale.
Cu alte cuvinte,a actionat sub imperiul constrangerii psihice pentru salvarea unei valori mai pretioase decat cea sacrificata.

Un exemplu din practica instantelor este fapta inculpatului de a circula cu o viteza nelegala si cu o imbibatie alcoolica peste limita legala,motivand ca trebuit sa procure un medicament pentru cel bolnav de cancer,nu poate fi considerate ca a fost comisa in stare de necesitate.pericolul trebuie sa fie o realitate efectiva,nu o banuiala sau o impresie a faptuitorului;daca acesta se afla in eroare asupra existentei pericolului,vor fi aplicabile regulile privitoare la eroarea de fapt(Decizia 1457/1998CABucuresti s.II_a penala).

Pericolul sa fie iminent,adica,acesta a devenit imediat amenintator,actiunea fiind in curs de desfasurare si sa nu poata fi inlaturat in alt mod decat savarsind o fapta penala.
Daca persoana respectiva a avut reprezentarea ca existau si alte mijloace de salvare decat incalcarea legii,nu se va putea invoca starea de necesitate.

Si intr-o astfel de situatie,trebuie avuta in vedere starea psihofizica a persoanei,respectiv,daca a avut reprezentarea ca pericolul putea fi inlaturat si in alt mod decat prin savarsirea unei fapte prevazute de legea penala.

In literatura juridica s-a dat exemplul ca,nu poate invoca starea de necesitate inculpatul care a condus fara permis pentru a transporta un prieten la gara,chiar daca acesta se grabea sa ajunga in localitatea unde domicilia pentru a-si salva familia si bunurileamenintate de inundatie,deoarece in acest caz existau si alte mijloace licite spre a transport ape cel interesat la gara. Solutia este corecta numai daca,in adevar,in momentul in care s-a impus deplasarea la gara a persoanei in nevoie,existau mijloace licite de deplasare,la dispozitia acesteia;daca asemenea mijloace nu ar fi existat la ora cand trebuia sa faca deplasarea sau fata de conditiile concrete din localitatea respectiva,credem ca se putea invoca starea de necesitate.

-sa fie necesara si de neinlaturat comiterea unei fapte prevazute de legea penala.
-urmarile faptei sa nu fie vadit mai grave decat daca pericolul nu era inlaturat.
• Alte articole de acelasi autor:
Ce neregularitate a procesului verbal de contraventie rutiera se poate invoca in instanta conform ultimei hotarari a instantei supreme publicate recent in Monitorul Oficial;
–Ce masuri trebuiesc intreprinse daca ti-a fost avariata masina;
–Ce avantaje prezinta solicitarea de despagubiri accidente in cadrul procesului penal;
–Actiunea in despagubire dintr-un contract de asigurare nu poate fi respinsa doar pentru motivul ca asiguratul nu a reclamat evenimentul in termenul prevazut in contract;
–Ce prevede Ordinul nr. 1343/2006 din 06/11/2006 pentru aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a comisiei de monitorizare şi competenţă profesională pentru cazurile de malpraxis.
– In ce situatii autoritatea parinteasca este exercitata dupa divort doar de catre un parinte.
–Preeminenta conventiei europene a drepturilor omului in dreptul intern roman;
-Infractiuni informatice
–Ce nu trebuie sa omiteti in cererea de chemare in judecata prin care contestati un act administrativ fiscal;
–Cum solicitati audierea ca martori a rudelor in cazul contraventiilor la regimul circulatiei rutiere;
-Din ce motive DNA s-a sesizat din oficiu cu privire la infractiunea de favorizarea faptuitorului in cazul persoanelor condamnate care apar ca autori de lucrări științifice;
–In ce conditii asiguratorul raspunde pentru repararea prejudiciului cauzat prin accident;
– Ce inseamna un avocat in Uniunea Europeana;
–Conditiile in care este angajata raspunderea administratorului fata de Societatea Comerciala;
–Criterile pe baza carora daunele morale sunt apreciate de Inalta Curte de Casatie si Justitie acordarea daunelor morale in cazul unui prejudiciu de imagine;
Cabinet avocat Tudor Ion
Responsabilitate,profesionalism,loialitate fata de client;
www.avocat-tudor.ro
0724260393
avocat_tudorion@yahoo.com


In ce conditii se pot obtine intr-un dosar penal date despre numerele de telefon apelate si durata convorbirii

In ce conditii se pot obtine intr-un dosar penal date despre numerele de telefon apelate si durata convorbirii

Obţinerea datelor generate sau prelucrate de către furnizorii de reţele publice de comunicaţii electronice sau furnizorii de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului, altele decât conţinutul comunicaţiilor, şi reţinute de către aceştia

Ca avocat drept penal in Baroul Bucuresti,am avut cazuri in care pentru a se stabili daca o fapta s-a savarsit cu vinovatia ceruta de lege parchetula considerat ca este necesar sa obtina date despre o anumita convorbire telefonica purtata de persoana pe care o asistam.

Aceasta pentru ca,dezvoltarea tehnologica contemporana favorizeaza totodata si folosirea mijloacelor moderne de comunicatii electronice in vederea savarsirii de infractiuni. Ca urmare,si legiuitorul a reglementat anumite procedee probatorii speciale,care sa faciliteze tragerea la raspundere penala a persoanelor care comit infractiuni.

Fiind intr-o asemenea situatie s-a apelat la metoda speciala de supraveghere si cercetare prevazuta deart. 152 Cod procedura penala,ce consta in obtinerea de date de catre organele de urmarire penala,cu autorizarea prealabila a judecatorului de drepturi si libertati,de la anumiti furnizori de servicii.
Trebuie insa precizat ca dispozitiile acestui articol se completeaza cu cele din Legea nr.82/2012 precum si din OUG nr.111/2011.

Legea nr.82/2012 la care se face trimitere reglementeaza reţinerea datelor generate sau prelucrate de furnizorii de reţele publice de comunicaţii electronice şi de furnizorii de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 506/2004 privind prelucrarea datelor cu caracter personal şi protecţia vieţii private în sectorul comunicaţiilor electronice.

OUG 111/2011 se refera la comunicatiile electronice

Astfel,in art.152 se arata ca organele de urmărire penală, cu autorizarea prealabilă a judecătorului de drepturi şi libertăţi, pot solicita unui furnizor de reţele publice de comunicaţii electronice sau unui furnizor de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului transmiterea datelor reţinute, în baza legii speciale privind reţinerea datelor generate sau prelucrate de furnizorii de reţele publice de comunicaţii electronice şi de furnizorii de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului, altele decât conţinutul comunicaţiilor, în cazul în care există o suspiciune rezonabilă cu privire la săvârşirea unei infracţiuni şi există temeiuri pentru a se crede că datele solicitate constituie probe, pentru categoriile de infracţiuni prevăzute de legea privind reţinerea datelor generate sau prelucrate de furnizorii de reţele publice de comunicaţii electronice şi de furnizorii de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului.

Judecătorul de drepturi şi libertăţi se pronunţă în termen de 48 de ore cu privire la solicitarea organelor de urmărire penală de transmitere a datelor, prin încheiere motivată, în camera de consiliu.

Furnizorii de reţele publice de comunicaţii electronice şi furnizorii de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului care colaborează cu organele de urmărire penală au obligaţia de a păstra secretul operaţiunii efectuate.

• in ce conditii se pot solicita aceste date
-datele sunt altele decat continutul comunicatiilor propriu-zise.
In acest fel se pot obtine:numarul de telefon appellant de la telefonia fixa sau mobile,numarul de telefon apelat,data cand a avut loc convorbirea telefonica.

-judecatorul de drepturi si libertati autorizeaza transmiterea acestor date;
-trebuie sa existe o suspiciune rezonabila cu privire la savarsirea unei infractiuni grave dintre cele prevazute de art.2) alin.1,lit.e) din Legea nr.82/2012.

-infracţiunea este gravă si face parte din una dintre următoarele categorii:
1. infracţiunile prevăzute la art. 2 lit. b) din Legea nr. 39/2003 privind prevenirea şi combaterea criminalităţii organizate, cu modificările ulterioare, săvârşite sau nu de un grup infracţional organizat;
2. infracţiunile prevăzute în cap. IV din Legea nr. 535/2004 privind prevenirea şi combaterea terorismului;
3. următoarele infracţiuni prevăzute de Codul penal, republicat, cu modificările şi completările ulterioare: infracţiuni contra siguranţei statului, pruncucidere, vătămare corporală gravă, viol, tâlhărie, act sexual cu un minor, distrugere, ultraj, evadare, înlesnirea evadării, infracţiunile de falsuri în înscrisuri, asociere pentru săvârşirea de infracţiuni, furt calificat sau înşelăciune;
4. infracţiunile de corupţie, infracţiunile asimilate acestora, infracţiunile în legătură directă cu infracţiunile de corupţie sau cu cele asimilate acestora, precum şi infracţiunile împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene, prevăzute de Legea nr.78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, cu modificările şi completările ulterioare;
5. infracţiunea de falsificare a unui instrument de plată electronică, prevăzută la art. 24 din Legea nr. 365/2002 privind comerţul electronic, republicată;
6. infracţiunile de evaziune fiscală, prevăzute la art. 9 din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale, cu modificările ulterioare;
7. infracţiunea de pornografie infantilă, prevăzută la art. 18 din Legea nr. 678/2001 privind prevenirea şi combaterea traficului de persoane, cu modificările şi completările ulterioare;
8. infracţiunea de pornografie infantilă prin sisteme informatice, prevăzută la art. 51 din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, cu modificările şi completările ulterioare;

-exista temeiuri pentru a se crede ca datele solicitate constituie probe in raport de infractiunile mai sus mentionate.
Alte articole de acelasi autor:
–Ce informatii trebuie sa furnizeze angajatorul salariatului in mod obligatoriu la incheierea contractului de munca si ce se poate face in caz de neexecutare;
–Pe ce criterii este sanctionata o fapta ca fiind infractiune sau contraventie la Legea nr.50/1991privind autorizarea executarii constructiilor;
–In ce conditii instanta apreciaza ca un conducator auto este in stare de necesitate cand savarseste infractiunea de conducere a unui vehicul fara permis de conducere;
–De ce este considerata Camera preliminara o faza distincta a procesului penal
-Drept penal-legalitate
–In ce conditii asiguratorul raspunde pentru repararea prejudiciului cauzat prin accident auto;
–Ce avantaje prezinta solicitarea de despagubiri accidente in cadrul procesului penal;
– Persoana retinuta in flagrant, cercetata pentru infractiunile de acces ilegal la un sistem informatic si efectuarea de operaţiuni financiare în mod fraudulos fiind surprinsa ca efectua operatiuni cu carduri falsificate;
-Ce criterii a avut in vedere instanta la admiterea cererii de stabilirea paternitatii din afara casatoriei formulata de reclamanta in conditiile in care tatal biologic intervine in solutionarea cererii.
–Ce prevede legea despre independenta sotilor si controlul corespondentei celuilalt sot;
Intre ce persoane exista obligatia de intretinere conform Codului civil;
-In ce conditii se apreciaza ca divortul este din culpa unuia dintre soti;
-Ce prevede Codul civil despre intinderea acordului sotilor cand acesta are loc pe cale judiciara;
Din ce motive nu a fost anulat dreptului de a conduce un vehicul desi a fost condamnat pentru conducerea sub influenta bauturilor alcoolice;
–In ce conditii asiguratorul raspunde pentru repararea prejudiciului cauzat prin accident auto.
-Care este deosebirea dintre masurile de siguranta si pedepse;
-Conditiile in care este angajata raspunderea administratorului fata de societatea comerciala;
-Renuntarea la judecata.
– Ce prevede Regulamentul de organizare şi funcţionare a comisiei de monitorizare şi competenţă profesională pentru cazurile de malpraxis;
–Avocat dreptul muncii.
Responsabilitate,profesionalism,confidentialitate fata de clien

Cabinet avocat Tudor Ion
Profesionalism,responsabilitate,loialitate fata de client.
www.avocat-tudor.ro
0724260393
avocat_tudorion@yahoo.com