Ce trebuie sa stii despre admiterea plangerii penale de catre judecatorul de camera preliminara

Ce trebuie sa stii despre admiterea plangerii penale de catre judecatorul de camera preliminara

Pentru ca sa se cunoasca in ce consta procedura intr-un astfel de caz, la camera preliminara,trebuie mai intai ca instanta sa fie sesizata cu o plangere penala impotriva solutiei procurorului.
De asemenea,in prealabil trebuie cunoscut ce solutii poate da procurorul.
Numai astfel se poate aprecia asupra admisibilitatii atacarii acestora.

Astfel,conform art.340 C.pr.pen. obiectul plangerii il reprezinta solutiile procurorului de neurmarire sau de netrimitere in judecata,respectiv solutia de clasare sau renuntare la urmarirea penala.

Dupa cum se cunoaste,in cazul in careo persoana este nemultumita de soluţia de neurmărire sau netrimitere în judecată poate formula plangere.
De asemenea,persoana a cărei plângere împotriva soluţiei de clasare sau renunţare la urmărirea penală, dispusă prin ordonanţă sau rechizitoriu, a fost respinsă conform art. 339 poate face plângere, în termen de 20 de zile de la comunicare,la judecătorul de cameră preliminară de la instanţa căreia i-ar reveni, potrivit legii, competenţa să judece cauza în primă instanţă.

In practica de avocat, am intalnit si cazuri in care, datorita grabei de a obtine o solutie favorabila sau din alte motive,persoana nemultumita de solutia procurorului mi-a cerut sa ma adresez direct instantei de judecata.
Nu se poate insa sesiza instanta fara respectarea procedurii administrative reglementate de lege in acest caz. Practic,nu s-a cunoscut ca plangerea impotriva rezolutiei procurorului de neincepere a urmaririi penale adresata direct instantei de judecata,fara parcurgerea mai intai a procedurii la procurorul ierarhic superior este inadmisibila.

• Modul de solutionare efectiva a plangerii penale de catre judecatorul
de camera preliminara,
Procedura,solutiile ce le poate poate pronunta,termenele,calea de atac impotriva solutiilor judecatorului de camera prelimnara sunt reglementate in art.341 C.pr.pen.. Acest articol poarta denumirea marginala de:”Solutionarea plangerii de catre judecatorul de camera preliminara” si se refera la urmatoarele:
După înregistrarea plângerii la instanţa competentă, aceasta se trimite în aceeaşi zi judecătorului de cameră preliminară. Plângerea greşit îndreptată se trimite pe cale administrativă organului judiciar competent.
Judecătorul de cameră preliminară stabileşte termenul de soluţionare, care este comunicat, împreună cu un exemplar al plângerii, procurorului şi părţilor, care pot depune note scrise cu privire la admisibilitatea ori temeinicia plângerii. Petentului i se va comunica termenul de soluţionare. Persoana care a avut în cauză calitatea de inculpat poate formula cereri şi ridica excepţii şi cu privire la legalitatea administrării probelor ori a efectuării urmăririi penale.

Procurorul, în termen de cel mult 3 zile de la primirea comunicării transmite judecătorului de cameră preliminară dosarul cauzei.
În situaţia în care plângerea a fost depusă la procuror, acesta o va înainta, împreună cu dosarul cauzei, instanţei competente.

Judecătorul de cameră preliminară se pronunţă asupra plângerii prin încheiere motivată, în camera de consiliu, fără participarea petentului, a procurorului şi a intimaţilor.
În cauzele în care nu s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale, judecătorul de cameră preliminară poate dispune una dintre următoarele soluţii:
a) respinge plângerea, ca tardivă sau inadmisibilă ori, după caz, ca nefondată;
b) admite plângerea, desfiinţează soluţia atacată şi trimite motivat cauza la procuror pentru a începe sau pentru a completa urmărirea penală ori, după caz, pentru a pune în mişcare acţiunea penală şi a completa urmărirea penală;
c) admite plângerea şi schimbă temeiul de drept al soluţiei de clasare atacate, dacă prin aceasta nu se creează o situaţie mai grea pentru persoana care a făcut plângerea.

În cauzele în care s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale, judecătorul de cameră preliminară:
1. respinge plângerea ca tardivă sau inadmisibilă;
2. verifică legalitatea administrării probelor şi a efectuării urmăririi penale, exclude probele nelegal administrate ori, după caz, sancţionează potrivit art. 280-282 actele de urmărire penală efectuate cu încălcarea legii şi:
a) respinge plângerea ca nefondată;
b) admite plângerea, desfiinţează soluţia atacată şi trimite motivat cauza la procuror pentru a completa urmărirea penală;
c) admite plângerea, desfiinţează soluţia atacată şi dispune începerea judecăţii cu privire la faptele şi persoanele pentru care, în cursul cercetării penale, a fost pusă în mişcare acţiunea penală, când probele legal administrate sunt suficiente, trimiţând dosarul spre repartizare aleatorie;
d) admite plângerea şi schimbă temeiul de drept al soluţiei de clasare atacate, dacă prin aceasta nu se creează o situaţie mai grea pentru persoana care a făcut plângerea.

Încheierea prin care s-a pronunţat una dintre soluţiile prevăzute la alin. (6) şi la alin. (7) pct. 1, pct. 2 lit. a), b) şi d) este definitivă.
În cazul prevăzut la alin. (7) pct. 2 lit. c), în termen de 3 zile de la comunicarea încheierii, procurorul şi inculpatul pot face, motivat, contestaţie cu privire la modul de soluţionare a excepţiilor privind legalitatea administrării probelor şi a efectuării urmăririi penale. Contestaţia nemotivată este inadmisibilă.

• Referiri la ipotezele in care solutia este de admitere a plangerii.
-in primul rand din textul de lege se observa ca partea care a formulat plangerea are posibilitatea efectiva sa-si exercite drepturile procesuale in cadrul camerei preliminare. Astfel,conform art.341 C.pr.pen.,persoana care a avut în cauză calitatea de inculpat poate formula cereri şi ridica excepţii şi cu privire la legalitatea administrării probelor ori a efectuării urmăririi penale. De mentionat insa ca,cererile si exceptiile sunt cu privire la legalitatea administrarii probelor si a efectuarii urmaririi penale.

-judecatorul de camera preliminara are atributia de a verifica legalitatea administrarii probelor si a urmaririi penale si are posibilitatea sanctionarii potrivit art.280-282 a actelor intocmite cu incalcarea legii.
Legalitatea administrarii probelor este legata insa de caracterul echitabil al procesului penal si de principiul loialitatii.
De asemenea,daca judecatorul de camera preliminara ajunge la concluzia ca se impune excluderea unor probe nelegal administrate va proceda in acest sens. Se are in vedere ca s-a produs o vatamare esentiala a drepturilor procesuale ale unei parti.

In vederea respectarea acestor principii,judecatorul de camera preliminara poate da urmatoarele solutii:
-admite plângerea, desfiinţează soluţia atacată şi trimite motivat cauza la procuror pentru a completa urmărirea penală.
-admite plângerea, desfiinţează soluţia atacată şi dispune începerea judecăţii cu privire la faptele şi persoanele pentru care, în cursul cercetării penale, a fost pusă în mişcare acţiunea penală, când probele legal administrate sunt suficiente, trimiţând dosarul spre repartizare aleatorie;
-admite plângerea şi schimbă temeiul de drept al soluţiei de clasare atacate, dacă prin aceasta nu se creează o situaţie mai grea pentru persoana care a făcut plângerea.

• procedura in cazul in care se contesta solutia judecatorului de
camera preliminara

Cum este si normal,dispozitiile judecatorului de camera preliminara nu au caracter definitiv. Incheierea prin care acesta s-a pronuntat este supusa cenzurii pe calea contestatiei. Competenta revine judecatorului de camera preliminara de la instanta ierarhic superioara.

Contestaţia se depune la judecătorul care a soluţionat plângerea şi se înaintează spre soluţionare judecătorului de cameră preliminară de la instanţa ierarhic superioară ori, când instanţa sesizată cu plângere este Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, completului competent potrivit legii, care se pronunţă prin încheiere motivată, fără participarea procurorului şi a inculpatului, putând dispune una dintre următoarele soluţii:
a) respinge contestaţia ca tardivă, inadmisibilă ori, după caz, ca nefondată şi menţine dispoziţia de începere a judecăţii;
b) admite contestaţia, desfiinţează încheierea şi rejudecă plângerea potrivit alin. (7) pct. 2, dacă excepţiile cu privire la legalitatea administrării probelor ori a efectuării urmăririi penale au fost greşit soluţionate.
Probele care au fost excluse nu pot fi avute în vedere la judecarea în fond a cauzei.
• Alte articole de acelasi autor:
-Pentru ce considerente instanta suprema a hotarat ca indiferent de gradul de îmbibatie alcoolică în sânge este atrasă răspunderea penală a oricărei persoane care săvârşeşte o vătămare corporala din culpă in modalitatea prevazuta de art.196 alin.1 Cod penal;
-Ce este mai favorabil pentru inculpatul care vrea sa recunoasca fapta,un acord de recunoastere a vinovatiei cu procurorul sau procedura simplificata de recunoastere in instanta;
-Din ce motive este bine sa se rezerve dreptul de uzufruct sau abitatie la instrainarea unei locuinte si ce greseli trebuie evitate;
-Din ce motive nu a fost anulat dreptului de a conduce un vehicul desi a fost condamnat pentru conducerea sub influenta bauturilor alcoolice;
–In ce conditii asiguratorul raspunde pentru repararea prejudiciului cauzat prin accident auto.
-Care este deosebirea dintre masurile de siguranta si pedepse;
-Conditiile in care este angajata raspunderea administratorului fata de societatea comerciala;
– Renuntarea la judecata.
–Ce prevede Regulamentul de organizare şi funcţionare a comisiei de monitorizare şi competenţă profesională pentru cazurile de malpraxis;
– Avocat dreptul muncii.
–Cum a hotarat instanta despre nerespectarea indicatorului cedeaza trecerea si prioritatea de trecere desi petentul a oprit la acest indicator.
Responsabilitate,profesionalism,confidentialitate fata de client.
www.avocat-tudor.ro
0724260393


La cine va adresati,ce etape parcurgeti si in ce termen pentru rezolvarea unei plangeri penale

La cine va adresati,ce etape parcurgeti si in ce termen pentru rezolvarea unei plangeri penale

Nu putine sunt situatiile in care,prin actele de urmarire penala sau solutiile dispuse de procuror,persoanele care fac obiectul unui dosar penal se considera nedreptatite.
In astfel de cazuri,cei care au un interes legitim au posibilitatea sa formuleze plangere penala. Daca nu au cunostinte juridice suficiente cauta raspunsuri la intrebari privind unde si in ce modalitate pot formula o plangere penala,care sunt termenele de adresare si de solutionare.
Raspunsuri in acest sens vin din analiza unor dispozitiil ale din Codul de procedura penala,dupa cum se va arata in continuare.

Astfel,din analiza dispozitiilor Codului de procedura penala rezulta ca legiuitorul a atribuit judecatorului de camera preliminara competenta de a solutiona plangerile impotriva solutiilor de neurmarire sau netrimitere in judecata.

• Care este procedura si termenele stabilite de legiuitor

In art. 339 Cod procedura penala,cu denumirea “Plangerea impotriva actelor procurorului” se arata:
Plângerea împotriva măsurilor luate sau a actelor efectuate de procuror ori efectuate pe baza dispoziţiilor date de acesta se rezolvă de prim-procurorul parchetului sau, după caz, de procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de apel ori de procurorul şef de secţie al parchetului.

În cazul când măsurile şi actele sunt ale prim-procurorului, ale procurorului general al parchetului de pe lângă curtea de apel, ale procurorului şef de secţie al parchetului ori au fost luate sau efectuate pe baza dispoziţiilor date de către aceştia, plângerea se rezolvă de procurorul ierarhic superior.

Dispoziţiile alin. (1) şi (2) se aplică în mod corespunzător atunci când ierarhia funcţiilor într-o structură a parchetului e stabilită prin lege specială.
În cazul soluţiilor de clasare ori de renunţare la urmărire, plângerea se face în termen de 20 de zile de la comunicarea copiei actului prin care s-a dispus soluţia.
Ordonanţele prin care se soluţionează plângerile împotriva soluţiilor, actelor sau măsurilor nu mai pot fi atacate cu plângere la procurorul ierarhic superior şi se comunică persoanei care a făcut plângerea şi celorlalte persoane interesate.

Din examinarea dispozitiilor art.340 din Codul de procedura penala,rezulta ca obiectul plangerii il constituie solutia de clasare sau de renuntare la urmarire penala,dispusa prin ordonanta sau rechizitoriu,numai insa dupa ce anterior a fost parcursa etapa de contestare in fata prim-procurorului parchetului sau persoanelor prevazute in art.339 Cod procedura penala.

• Cine are dreptul de a face plangere
Conform dispozitiilor art.336 Cod procedura penala orice persoană poate face plângere împotriva măsurilor şi actelor de urmărire penală, dacă prin acestea s-a adus o vătămare intereselor sale legitime.
Plângerea se adresează procurorului care supraveghează activitatea organului de cercetare penală şi se depune fie direct la acesta, fie la organul de cercetare penală.
Introducerea plângerii nu suspendă aducerea la îndeplinire a măsurii sau a actului care formează obiectul plângerii.

Art.337 Cod procedura penala se refera la obligaţia de înaintare a plângerii.
Astfel,când plângerea a fost depusă la organul de cercetare penală, acesta este obligat ca în termen de 48 de ore de la primirea ei să o înainteze procurorului împreună cu explicaţiile sale, atunci când acestea sunt necesare.

Odata ajunsa plangerea la procuror,acesta este obligat să o rezolve în termen de cel mult 20 de zile de la primire şi să comunice de îndată persoanei care a făcut plângerea un exemplar al ordonanţei.

Daca plangerea impotriva solutiei procurorului de clasare sau renuntare la urmarirea penala este respinsa de procurorul ierahic superior,persoana nemultumita poate formula in termen de 20 de zile, calculat de la data comunicarii,plangere la judecatorul de camera preliminara de la instanta careia ii revine competenta sa judece cauza in prima instanta.

Daca plangerea nu a fost solutionata in termen de 20 de zile de la primire de catre procuror,plangerea poate fi adresa judecatorului de camera preliminara oricand dupa implinirea termenului de 20 de zile de la data comunicarii.
• Alte articole de acelasi autor:
-Din ce motive este bine sa se rezerve dreptul de uzufruct sau abitatie la instrainarea unei locuinte si ce greseli trebuie evitate;
Din ce motive nu a fost anulat dreptului de a conduce un vehicul desi a fost condamnat pentru conducerea sub influenta bauturilor alcoolice;
–In ce conditii asiguratorul raspunde pentru repararea prejudiciului cauzat prin accident auto.
-Care este deosebirea dintre masurile de siguranta si pedepse;
-Conditiile in care este angajata raspunderea administratorului fata de societatea comerciala;
– Renuntarea la judecata.
– Ce prevede Regulamentul de organizare şi funcţionare a comisiei de monitorizare şi competenţă profesională pentru cazurile de malpraxis;
– Avocat dreptul muncii.
–Cum a hotarat instanta despre nerespectarea indicatorului cedeaza trecerea si prioritatea de trecere desi petentul a oprit la acest indicator.
Responsabilitate,profesionalism,confidentialitate fata de client.
www.avocat-tudor.ro
0724260393


In ce conditii nu se pedepseste infractiunea de violarea secretului corespondentei prevazuta de art.302 Cod penal

In ce conditii nu se pedepseste infractiunea de violarea secretului corespondentei prevazuta de art.302 Cod penal

Art.302 Cod penal reglementeaza infractiunea de violarea secretului corespondentei,intentia legiuitorului fiind de a apara relatiile sociale referitoare la libertatea persoanei de a comunica cu alte persoane,prin intermediul corespondentei,telefonului sau al oricarui mijloc electronic de comunicatii.

Infractiunea de violarea secretului corespondentei face parte din categoria infractiunilor de serviciu. Cu toate acestea,din examinarea continului dispozitiilor art.302 Cod penal rezulta ca,violarea secretului corespondentei constituie infractiune chiar daca faptele au fost comise in cadrul unor relatii de serviciu sau in afara lor.

• Cum este reglementata in Codul penal infractiunea de violarea
secretului corespondentei prevazuta de art.3012 Cod penal

Alin.(1) al acestui articol se refera la lai multe alternative ale savarsirii infractiunii. Astfel,constituie infractiune fapta constand in deschiderea,sustragerea, distrugerea sau reținerea, fără drept,aunei corespondențe adresate altuia, precum și divulgarea fără drept a conținutului unei asemenea corespondențe, chiar atunci când aceasta a fost trimisă deschisă ori a fost deschisă din greșeală.
De mentionat faptul ca nu prezinta relevanta ca faptuitorul a luat sau nu cunostinta de continut,doar simpla deschidere fiind suficienta pentru ca acesta sa fie acuzat de savarsirea acestei infractiuni.
Sanctiunea pentru astfel de fapte este închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă.
De mentionat ca art.28 din Constitutia Romaniei se refera,de asemenea, la faptul ca secretul scrisorilor, al telegramelor, al altor trimiteri poştale, al convorbirilor telefonice şi al celorlalte mijloace legale de comunicare este inviolabil.

La alin.(2) al acestei articol se prevede ca interceptarea, fără drept, a unei convorbiri sau a unei comunicări efectuate prin telefon sau prin orice mijloc electronic de comunicații se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.
Prin urmare,faptuitorul savarseste infractiunea in alta modalitate,respectiv,interceptarea fara drept a a unei convorbiri sau a unei comunicări efectuate prin telefon sau prin orice mijloc electronic de comunicații.
Se observa si ca,in acest caz si limitele de pedeapsa sunt mai mari.
Dacă faptele prevăzute în alin. (1) și alin. (2) au fost săvârșite de un funcționar public care are obligația legală de a respecta secretul profesional și confidențialitatea informațiilor la care are acces,
Dupa cum se poate constata,in alin.(3) suntem in prezenta unei agravante a infractiunii,care se refera la relatiile sociale privind asigurarea secretului profesional si a confidentialitatii informatiilor de catre persoanele care au acces la ele in baza atributiilor de serviciu.
In acest caz si limitele pedepsei sunt mai mari, pedeapsa fiind închisoarea de la unu la 5 ani și interzicerea unor drepturi.

In alin.(4) al art.302 Cod penal este reglementata fapta privind divulgarea, difuzarea, prezentarea sau transmiterea, către o altă persoană sau către public, fără drept, a conținutului unei convorbiri sau comunicări interceptate, chiar în cazul în care făptuitorul a luat cunoștință de aceasta din greșeală sau din întâmplare, se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.

• In ce conditii nu constituie infractiune fapta privind violarea
secretului corespondentei

In dispozitiile alin.(5) al art.302 Cod penal legiuitorul a reglementat conditiile in care fapta nu constituie infracțiune,aceste fiind urmatoarele:
-dacă făptuitorul surprinde săvârșirea unei infracțiuni sau contribuie la dovedirea săvârșirii unei infracțiuni;
-dacă surprinde fapte de interes public, care au semnificație pentru viața comunității și a căror divulgare prezintă avantaje publice mai mari decât prejudiciul produs persoanei vătămate.

In ce priveste aceste fapte,in literatura de specialitate s-a aratat ca ele reprezinta cauze justificative care il apara de raspundere penala pe faptuitor. S-a apreciat in acest sens si ca intre apararea secretului corespondentei si interesul public,prioritate are interesul public.

In ultimul alineat al art.3012 Cod penal se arata ca acțiunea penală se pune în mișcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate.
• Alte articole de acelasi autor:
-Din ce motive este bine sa se rezerve dreptul de uzufruct sau abitatie la instrainarea unei locuinte si ce greseli trebuie evitate;
–Din ce motive nu a fost anulat dreptului de a conduce un vehicul desi a fost condamnat pentru conducerea sub influenta bauturilor alcoolice;
–In ce conditii asiguratorul raspunde pentru repararea prejudiciului cauzat prin accident auto.
-Care este deosebirea dintre masurile de siguranta si pedepse;
-Conditiile in care este angajata raspunderea administratorului fata de societatea comerciala;
– Renuntarea la judecata.
– Ce prevede Regulamentul de organizare şi funcţionare a comisiei de monitorizare şi competenţă profesională pentru cazurile de malpraxis;
– Avocat dreptul muncii.
–Cum a hotarat instanta despre nerespectarea indicatorului cedeaza trecerea si prioritatea de trecere desi petentul a oprit la acest indicator.
Responsabilitate,profesionalism,confidentialitate fata de client.
www.avocat-tudor.ro
0724269383


In ce conditii repararea autovehiculelor avand urme de accident poate constitui infractiunea de nerespectarea atribuţiilor privind verificarea tehnică ori efectuarea reparaţiilor prevazuta de art.340 Cod penal

In ce conditii repararea autovehiculelor avand urme de accident poate constitui infractiunea de nerespectarea atribuţiilor privind verificarea tehnică ori efectuarea reparaţiilor prevazuta de art.340 Cod penal

In practica instatelor s-au intalnit dosare penale in care au fost cercetate persoane care au reparat autovehicule ce prezentau urme de accident,dar care nu posedau documentele prevazute de lege in acest sens,
Astfel de fapte pot intra sub incidenta infractiunii de nerespectarea atribuţiilor privind verificarea tehnică ori efectuarea reparaţiilor, prevazuta de art.340 din Codul penal,ce face parte din infractiunile contra sigurantei circulatiei pe drumurile publice.

• Care este continutul infractiunii de nerespectarea atribuţiilor privind
verificarea tehnică ori efectuarea reparaţiilor

La alineatul (1) al acestei infractiuni se prevede ca,indeplinirea defectuoasă sau neîndeplinirea atribuţiilor de verificare tehnică ori inspecţie tehnică periodică a autovehiculelor, remorcilor sau tramvaielor ori a celor referitoare la efectuarea unor reparaţii sau intervenţii tehnice de către persoanele care au asemenea atribuţii, dacă din cauza stării tehnice a vehiculului s-a pus în pericol siguranţa circulaţiei pe drumurile publice, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.

In alineatul( 2) al infractiunii se arata ca,se pedepseste situatia in care,urmare a faptei prevăzute în alin. (1), s-a produs un accident de circulaţie care a avut ca urmare vătămarea integrităţii corporale sau a sănătăţii uneia sau mai multor persoane, pedeapsa este închisoarea de la unu la 5 ani, iar dacă s-a produs moartea uneia sau mai multor persoane, pedeapsa este închisoarea de la 3 la 10 ani.

In alineatul (3) se arata ca, dacă faptele prevăzute în alin. (1) şi alin. (2) au fost săvârşite din culpă, limitele speciale ale pedepsei se reduc cu o treime.

In ultimul alineat se dispune ca repararea autovehiculelor, remorcilor, tramvaielor sau mopedelor având urme de accident, fără a fi îndeplinite condiţiile prevăzute de lege, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda.

• Ce categorii de persoane pot fi subiectul infractiunii

In ce priveste persoana care poate fi subiect al infractiunii prevazute de art.340 Cod penal , din textul de lege se poate constata ca la alineatele 1-3 aceasta trebuie sa fie calificata,avand atribuţii de verificare tehnică ori de inspecţie tehnică periodică a autovehiculelor, remorcilor sau tramvaielor ori a celor referitoare la efectuarea unor reparaţii sau intervenţii tehnice.
In ce priveste fapta de la ultimul alineat,se poate savarsi aceasta infractiune de orice persoana care indeplineste conditiile prevazute de lege in vederea tragerii la raspundere penala.

• In ce modalitati se savarseste infractiunea

Fapta de la primul alineat se comite printr-o actiune,respectiv, indeplinirea defectuoasă a atribuţiilor de verificare tehnică ori inspecţie tehnică periodică a autovehiculelor, remorcilor sau tramvaielor ori a celor referitoare la efectuarea unor reparaţii sau intervenţii tehnice de către persoanele care au asemenea atribuţii.
A doua varianta se refera insa la o inactiune din partea faptuitorului,respectiv,neindeplinirea atributiilor prevazute in textul de lege.

In mod concret,este vorba de acele situatii in care din superficialitate,neatentie,lipsa de cunostinte in domeniu,faptuitorul fiind o persoana care are atributiile mai sus aratate, indeplineste gresit verificarea tehnică ori inspecţie tehnică periodică a autovehiculelor, remorcilor sau tramvaielor ori cele referitoare la efectuarea unor reparaţii sau intervenţii tehnice.

Fapta prevazuta la alineatul doi este o varianta agravata,ca urmare a faptei prevăzute în alin. (1) s-a produs un accident de circulaţie care a avut ca urmare vătămarea integrităţii corporale sau a sănătăţii uneia sau mai multor persoane ori chiar decesul unei persoane. In consecinta,si pedeapsa prevazuta de lege este in limite mai mari decat cea de la primul alineat.

S-au avut in vedere consecintele grave, s-a produs un accident de circulaţie care a avut ca urmare vătămarea integrităţii corporale sau a sănătăţii uneia sau mai multor persoane, ori decesul.
In consecinta,in astfel de situatii,organul de cercetare penala va dispune efectuarea unui raport de expertiza tehnica.
Obiectivele expertizei urmeaza sa stabileasca daca indeplinirea defectuoasă a atribuţiilor de verificare tehnică ori inspecţie tehnică periodică a autovehiculelor, remorcilor sau tramvaielor ori a celor referitoare la efectuarea unor reparaţii sau intervenţii tehnice de către persoanele care au asemenea atribuţii au determinat accidentul de circulatie si celelalte consecinte,respectiv,vătămarea integrităţii corporale sau a sănătăţii uneia sau mai multor persoane.
Cu alte cuvinte,daca exista legatura de cauzalitate.

• Referire la repararea autovehiculelor avand urme de accident

In ce priveste infractiunea prevazuta la alin.(4),aceasta se savarseste printr-o actiune referitoare la repararea autovehiculelor, remorcilor, tramvaielor sau mopedelor având urme de accident, fără a fi îndeplinite condiţiile prevăzute de lege.
Conditiile in care pot fi reparate autovehiculele care au suferit avarii ca urmare a unor accidente sunt prevazute in dispozitii legale,intre care mentionam Ordinul ministrului transportului nr.1022/2013.
In literatura juridica s-au dat exemple privind modul de savarsire a acestei infractiuni in varianta prevazuta de alin.(4) a infractiunii de nerespectarea atribuţiilor privind verificarea tehnică ori efectuarea reparaţiilor prevazuta de art.340 din Codul penal.

Astfel,intr-un caz, dupa comiterea unui accident de circulatie,faptuitorul care nu poseda documente de constatare a accidentului eliberate de politie a reparat prin intermediul unor cunostinte autovehiculul sau,ce prezenta urme de accident.
Intr-un alt caz,dupa producerea accidentului,faptuitorul a parasit locul faptei si a reparat autovehiculul ce prezenta urme de accident, desi nu poseda documentele prevazute lege,cum ar fi cele eliberate de societatea de asigurare.
Tot din literatura juridica se cunoaste ca in astfel de cazuri,pentru a se evita tragerea la raspundere penala in urma unui accident de circulatie,uneori faptuitorul apeleaza la cunostinte apropiate sau la prieteni care au posibilitatea sa il ajute sa repare autoturismul.
In functie de modalitatea de comitere a faptei,exista posibilitatea ca si aceasta persoana sa fie cercetata penal pentru infractiunea de nerespectarea atribuţiilor privind verificarea tehnică ori efectuarea reparaţiilor prevazuta de art.340 din Codul penal sau alta infractiune.
• Alte articole de acelasi autor:
-In ce consta infractiunea de frauda informatica
–Ce avantaje prezinta solicitarea de despagubiri accidente in cadrul procesului penal;
-Care sunt criteriile de stabilire a daunelor morale in cazul unui accident cu mai multe victime;
-Cand o persoana devine din suspect inculpat si ce drepturi si obligatii are un inculpat in procesul penal;
–Conditiile in care este angajata raspunderea administratorului fata de Societatea Comerciala;
-Care sunt conditiile de admisibilitate a emiterii ordinului de protectie intr-un caz de violenta in familie.
-Persoana retinuta in flagrant, cercetata pentru infractiunile de acces ilegal la un sistem informatic si efectuarea de operaţiuni financiare în mod fraudulos fiind surprinsa ca efectua operatiuni cu carduri falsificate;
-Infractiuni Informatice – Perchezitia informatica;
Resoonsabilitate,profesionalsm,confidentialitate fata de client
www.avocat-tudor.ro
07242601393

.


In ce conditii beneficiaza de reducerea pedepsei persoana care a savarsit o infractiune de evaziune fiscala

 

In ce conditii beneficiaza de reducerea pedepsei persoana care a savarsit o infractiune de evaziune fiscala

 

In scopul recuperarii mai rapide a prejudiciului adus bugetului de stat, in art.10 din Legea nr.241/2005 este prevazuta o cauza de de reducere a pedepsei.

Caracteristicile pentru aplicarea cauzei  de reducere a pedepsei sunt urmatoarele:

  1. conditia repararii integrale a prejudiciului;
  2. aceasta sa se realizeze pana la primul termen de judecata.

 

In mod concret,in art.10 din Legea nr.241/2005 pentru prevenirea si combaterea evaziunii fiscale,in forma modificata prin art.79 pcr.2 din Legea nr.255 din 2013 se arata ca,  in cazul săvârşirii unei infracţiuni de evaziune fiscală prevăzute la art. 8 şi 9, dacă în cursul urmăririi penale sau al judecăţii, până la primul termen de judecată, inculpatul acoperă integral pretenţiile părţii civile, limitele prevăzute de lege pentru fapta săvârşită se reduc la jumătate.

 

  • Infractiunile la care se aplica cauzele de reducere a pedepsei in cazul

evaziunii fiscal sunt urmatoarele:

 

-art.8 din Legea nr.241/2005 prevede:

Constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 ani la 10 ani şi interzicerea unor drepturi stabilirea cu rea-credinţă de către contribuabil a impozitelor, taxelor sau contribuţiilor, având ca rezultat obţinerea, fără drept, a unor sume de bani cu titlu de rambursări sau restituiri de la bugetul general consolidat ori compensări datorate bugetului general consolidat.

(2) Constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 5 ani la 15 ani şi interzicerea unor drepturi asocierea în vederea săvârşirii faptei prevăzute la alin. (1).

(3) Tentativa faptelor prevăzute la alin. (1) şi (2) se pedepseşte.

 

Art.9 din Legea nr.241/2005:

Constituie infracţiuni de evaziune fiscală şi se pedepsesc cu închisoare de la 2 ani la 8 ani şi interzicerea unor drepturi următoarele fapte săvârşite în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligaţiilor fiscale:

  1. a) ascunderea bunului ori a sursei impozabile sau taxabile;
  2. b) omisiunea, în tot sau în parte, a evidenţierii, în actele contabile ori în alte documente legale, a operaţiunilor comerciale efectuate sau a veniturilor realizate;
  3. c) evidenţierea, în actele contabile sau în alte documente legale, a cheltuielilor care nu au la bază operaţiuni reale ori evidenţierea altor operaţiuni fictive;
  4. d) alterarea, distrugerea sau ascunderea de acte contabile, memorii ale aparatelor de taxat ori de marcat electronice fiscale sau de alte mijloace de stocare a datelor;
  5. e) executarea de evidenţe contabile duble, folosindu-se înscrisuri sau alte mijloace de stocare a datelor;
  6. f) sustragerea de la efectuarea verificărilor financiare, fiscale sau vamale, prin nedeclararea, declararea fictivă ori declararea inexactă cu privire la sediile principale sau secundare ale persoanelor verificate;
  7. g) substituirea, degradarea sau înstrăinarea de către debitor ori de către terţe persoane a bunurilor sechestrate în conformitate cu prevederile Codului de procedură fiscală şi ale Codului de procedură penală.

 

  • Exceptie de la aplicarea dispozitiilor art.10:

Dispoziţiile prevăzute la alin. (1) nu se aplică dacă făptuitorul a mai săvârşit o infracţiune prevăzută de prezenta lege într-un interval de 5 ani de la comiterea faptei pentru care a beneficiat de prevederile alin. (1).

 

 

  • Masura sechestrului asigurator

in cazul în care s-a săvârşit o infracţiune prevăzută de prezenta lege, luarea măsurilor asigurătorii este obligatorie.

 

  • spete in care s-a dispus asupra incidentei art.10 din Legea

nr.241/2005

 

Intr-o speta solutionata in recurs de catre Curtea de Apel Oradea, Sectia penala s-a dispus ca nu sunt aplicabile dispozitiile art.10 din Legea 241/2005.

Motivarea a fost in sensul ca,art.10 din Legea 241/2005 privind evaziunea fiscala care prevede existenta unei cauze de nepedepsire este aplicabil doar atunci când achitarea contravalorii integrale a prejudiciului se face de catre învinuit sau inculpat în cursul urmaririi penale sau al judecatii, pâna la primul termen de judecata.

 

Achitarea de catre inculpata a contravalorii prejudiciului doar în apel, înainte de solutionarea acestuia, face ca dispozitiile art.10 din Legea 241/2005 sa nu poata fi aplicate.

 

  • Intr-o speta avuta spre solutionare,instanta suprema a hotarat:

Pentru aplicarea dispoziţiilor art. 10 din Legea nr. 241/2005, inculpatul trebuie să facă însă dovada achitării integrale a prejudiciului cauzat.

 

Inculpatul a fost condamnat de prima instanta pentru infractiunea de evaziune fiscala prevazuta de art.9 alin.(1) lit.b) din Legea nr.241/2005 iar prin cererea de apel a solicitat achitarea pentru lipsa vinovatiei.

In acest sens, a aratat ca i-au fost blocate conturile in intregime si din acest motiv nu a avut posibilitatea sa plateasca debitul la care este obligat,ceea ce dovedeste lipsa vinovatiei.

 

A solicitat instantei sa se pronunte asupra imprejurarii blocarii conturilor sale bancare in intregime si asupra consecintelor privind imposibilitatea achitarii debitului ceea ce dovedeste nevinovatia sa.

 

  • instanta a dat posibilitatea inculpatului,apreciat ca necitat legal, sa

achite debitul

 

Instanta a dispus amânarea judecării cauzei pentru reluarea procedurii de citare a inculpatului pentru încunoştinţarea că, până la noul termen de judecată,are posibilitatea să achite prejudiciul produs.

S-a retinut ca inculpatul nu a întocmit niciun document contabil, nu a condus oevidenţă a încasărilor şi plăţilor şi nu a depus declaraţiile fiscale, fapte ce realizează latura obiectivă a infracţiunii constând în omisiunea înregistrării veniturilor realizate, în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligaţiilor fiscale.

 

În sarcina inculpatului nu s-a reţinut neplata debitului care i-a fost stabilit în sarcină, astfel că lipsa resurselor necesare achitării obligaţiilor fiscale nu constituie un indiciu al lipsei de vinovăţie în ceea ce priveşte fapta săvârşită.

 

Mai mult, în faza de urmărire penală, inculpatul nu a contestat datele prezentate prin procesul-verbal de inspecţie fiscală şi nici cuantumul sumei cu care Direcţia Generală a Finanţelor Publice s-a constituit partecivila.

 

La primul termen de judecată în calea de atac a apelului, faţă de lipsa inculpatului, citat atât la domiciliul procesual ales din Irlanda, cât şi la domiciliul din ţară, astfel cum acestea au fost indicate în declaraţia de apel,date fiind şi prevederile art. 10 din Legea nr. 241/2005, care prevăd cauza de impunitate în situaţia în care se achită prejudiciul, instanţa, din ofi ciu, a pus în discuţie necesitatea reluării procedurii de citare cu apelantul-inculpat atât în Irlanda, cât şi în ţară, la domiciliile cunoscute, pentru a fi încunoştinţat că, până la noul termen de judecată, are posibilitatea să achite prejudiciul produs Statului Român, prin fapta de evaziune fiscală reţinută în sarcina sa,împreună cu accesoriile calculate până la data plăţii integrale a debitului.

 

A constatat că, pe parcursul urmăririi penale, inculpatul a declarat că ar fi de acord să achite prejudiciul cauzat, fără a contesta în vreun fel, în cuprinsul declaraţiilor, sub aspectul laturii obiective, că nu ar fi săvârşit fapta de evaziune fiscală pe parcursul desfăşurării profesiei de avocat.

Pentru aplicarea dispoziţiilor art. 10 din Legea nr. 241/2005, inculpatul trebuie să facă însă dovada achitării integrale a prejudiciului cauzat.

 

  • Instanta a retinut ca pana la solutionarea cauzei inculpatul nu a

achitat debitul

In consecinta,a mentinut solutia de condamnare pronuntata de prima instanta.

 

  • Alte articole de acelasi autor:

Ce informatii trebuie sa furnizeze angajatorul salariatului in mod obligatoriu la incheierea contractului de munca si ce se poate face in caz de neexecutare;

Pe ce criterii este sanctionata o fapta ca fiind infractiune sau contraventie la Legea nr.50/1991privind autorizarea executarii constructiilor;

In ce conditii instanta apreciaza ca un conducator auto este in stare de necesitate cand savarseste infractiunea de conducere a unui vehicul fara permis de conducere;

De ce este considerata Camera preliminara o faza distincta a procesului penal

-Drept penal-legalitate

–In ce  conditii asiguratorul raspunde  pentru repararea prejudiciului cauzat prin accident auto;

Ce avantaje prezinta solicitarea de despagubiri accidente in cadrul procesului penal;

– Persoana retinuta in flagrant, cercetata pentru infractiunile de acces ilegal la un sistem informatic si efectuarea de operaţiuni financiare în mod fraudulos fiind surprinsa ca efectua operatiuni cu carduri falsificate;

-Ce criterii a avut in vedere instanta la admiterea cererii de stabilirea paternitatii din afara casatoriei formulata de reclamanta in conditiile in care tatal biologic intervine in solutionarea cererii.

 

Cabinet avocat Tudor Ion

Profesionalism,responsabilitate,loialitate fata de client.

www.avocat-tudor.ro

0724260393