In ce situatii conflictul de interese si starea de incompatibilitate fac obiectul unui litigiu in instanta ca urmare a evaluarii Agentiei Nationale de Integritate

In ce situatii conflictul de interese si starea de incompatibilitate fac obiectul unui litigiu in instanta ca urmare a evaluarii Agentiei Nationale de Integritate

Sunt situatii in care, conflictul de interese si incompatibilitatea pot apare in activitatea unui functionar public,astfel ca acestea sunt supuse unor evaluari de catre Agentia Nationala de Integritate,iat uneori sunt nevoite sa se apere in instanta de astfel de acuzatii.

Astfel de situatii pot apare ca urmare a faptului ca cel in cauza ar avea un interes personal care influenteaza sau poate sa influenteze indeplinirea atributiilor sale cu obiectivitate si impartialitate. Astfel,se apreciaza ca,interesele private ale functionarului public pot conduce la anumite beneficii pentru sine,dar si pentru familie,rude apropiate,prieteni,persoane sau organizatii ori alte entitati fata de care ar avea anumite datorii.

In consecinta,apare un conflict intre interesele personale si modul de indeplinire a indatoririlor sale oficiale. Spre exemplu,functionarul public participa la luarea unei decizii,aceasta depinzand exclusiv de vointa sa,dar are si un interes privat in urma caruia obtine un beneficiu.

Din legislatia relevanta privind conflictul de interese si incompatibilitatea exemplificam urmatoarele:
-Legea administraţiei publice locale;
-Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei;
-Legea privind statutul aleşilor locali;
-Legea privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor;
-Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate,precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative;
-Legea 95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii;
-Codul penal al Romaniei.

• Ce persoan fac parte din categoria functionarului public conform
legislatiei penale

Pentru ca situatiile de conflict de interese si incompatibilitate pot avea si o conotatie penala,in art. 175 alin. (1) din Codul Penal se arata ca, funcţionarul public este persoana care exercită permanent sau temporar, cu sau fara remuneratie:
exercită atribuţii şi responsabilităţi, stabilite în temeiul legii, în scopul realizării prerogativelor puterii legislative, executive sau judecătoreşti;
-exercită o funcţie de demnitate publică sau o funcţie publică de orice natură;
-exercită, singură sau împreună cu alte persoane, în cadrul unei regii autonome, al altui operator economic sau al unei persoane juridice cu capital integral sau majoritar de stat, atribuţii legate de realizarea obiectului de activitate al acesteia.

De asemenea, este considerată funcţionar public, în sensul legii penale, persoana care exercită un serviciu de interes public pentru care a fost învestită de autorităţile publice sau care este supusă controlului ori supravegherii acestora cu privire la îndeplinirea respectivului serviciu public.

In legea 176/2010 privind integritatea in exercitarea functiilor si demnitatilor publice se arata care sunt categoriile de persoane care au anumite obligatii de integritate si transparenta in exercitarea functiilor si demnitatilor publice.

Astfel de situatii sunt reglementate prin Legea 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei.

• Cum defineste legea conflictul de interese:

Pentru a intelege mai bine ce inseamna conflictul de interese in opinia legiuitorului roman trebuie mai intai sa examinam dispozitiile art.70 din Legea 161/2003.
In acest text de lege se arata ca: prin conflict de interese se înţelege situaţia în care persoana ce exercită o demnitate publică sau o funcţie publică are un interes personal de natură patrimonială, care ar putea influenţa îndeplinirea cu obiectivitate a atribuţiilor care îi revin potrivit Constituţiei şi altor acte normative.

Legea defineste si principiile care stau la baza prevenirii conflictului de interese în exercitarea demnităţilor publice şi funcţiilor publice.
Acestea sunt urmatoarele:
imparţialitatea, integritatea, transparenţa deciziei şi supremaţia interesului public.

• Unele categorii de persoane la care face referire Legea 161/2003
privind situatiile de conflict de interese

Referitor la persoanele care exercită funcţia de membru al Guvernului, secretar de stat, subsecretar de stat sau funcţii asimilate acestora, prefect ori subprefect,in lege se arata ca aceasta este obligată să nu emită un act administrativ sau să nu încheie un act juridic ori să nu ia sau să nu participe la luarea unei decizii în exercitarea funcţiei publice de autoritate, care produce un folos material pentru sine, pentrul soţul său ori rudele sale de gradul I.
Cu toate acestea,obligaţiile prevăzute mai sus nu privesc emiterea, aprobarea sau adoptarea actelor normative.

In ce priveste persoanele care indeplinesc functia de Primar şi viceprimar, primarul general şi viceprimarii municipiului Bucureşti,acestea sunt obligaţi să nu emită un act administrativ sau să nu încheie un act juridic ori să nu emită o dispoziţie, în exercitarea funcţiei, care produce un folos material pentru sine, pentrul soţul său ori rudele sale de gradul I.
Actele administrative emise sau actele juridice încheiate ori dispoziţiile emise cu încălcarea obligaţiilor prevăzute mai sus sunt lovite de nulitate absolută.

Cand este in conflict de interese functionarul public

O categorie de persoane la care Legea 161/2003 face mai multe referiri in ce priveste conflictul de interese,dat fiind si numarul mai mare al acestora este cea a functionarilor publici.
In acest sens, se arata ca,functionarul public este în conflict de interese dacă se află în una dintre următoarele situaţii:
-este chemat să rezolve cereri, să ia decizii sau să participe la luarea deciziilor cu privire la persoane fizice şi juridice cu care are relaţii cu caracter patrimonial;
-participă în cadrul aceleiaşi comisii, constituite conform legii, cu funcţionari publici care au calitatea de soţ sau rudă de gradul I;
-interesele sale patrimoniale, ale soţului sau rudelor sale de gradul I pot influenţa deciziile pe care trebuie să le ia în exercitarea funcţiei publice.

• Cum trebuie sa procedeze functionarul public in cazul unui
conflict de interese

În cazul existenţei unui conflict de interese, funcţionarul public este obligat să se abţină de la rezolvarea cererii, luarea deciziei sau participarea la luarea unei decizii şi să-l informeze de îndată pe şeful ierarhic căruia îi este subordonat direct. Acesta este obligat să ia măsurile care se impun pentru exercitarea cu imparţialitate a funcţiei publice, în termen de cel mult 3 zile de la data luării la cunoştinţă.

În cazurile de mai sus, conducătorul autorităţii sau instituţiei publice, la propunerea şefului ierarhic căruia îi este subordonat direct funcţionarul public în cauză, va desemna un alt funcţionar public, care are aceeaşi pregătire şi nivel de experienţă.
Încălcarea dispoziţiilor alin. poate atrage, după caz,răspunderea disciplinară, administrativă, civilă ori penală, potrivit legii.

• Cum este reglementata incompatibilitatea

In Legea 161/2003 se arata ca incompatibilităţile privind demnităţile publice şi funcţiile publice sunt cele reglementate de Constituţie, de legea aplicabilă autorităţii sau instituţiei publice în care persoanele ce exercită o demnitate publică sau o funcţie publică îşi desfăşoară activitatea, precum şi de dispoziţiile din aceasta lege.

Cu titlu general,calitatea de funcţionar public este incompatibilă cu orice altă funcţie publică decât cea în care a fost numit, precum şi cu funcţiile de demnitate publică.

• Funcţionarii publici nu pot deţine alte funcţii şi nu pot desfăşura alte
activităţi, remunerate sau neremunerate, după cum urmează:
-în cadrul autorităţilor sau instituţiilor publice;
-în cadrul cabinetului demnitarului, cu excepţia cazului în care functionarul public este suspendat din funcţia publică, în condiţiile legii, pe durata numirii sale;
-în cadrul regiilor autonome, societăţilor comerciale ori în alte unităţi cu scop lucrativ din sectorul public;
-în calitate de membru al unui grup de interes economic.

Nu se află în situaţie de incompatibilitate, în sensul prevederilor alin. (2) lit. a) şi c), funcţionarul public care:
-este desemnat printr-un act administrativ, emis în condiţiile legii, să reprezinte interesele statului în legătură cu activităţile desfăşurate de operatorii economici cu capital ori patrimoniu integral sau majoritar de stat, în condiţiile rezultate din actele normative în vigoare;
-este desemnat printr-un act administrativ, emis în condiţiile legii, să participe în calitate de reprezentant al autorităţii ori instituţiei publice în cadrul unor organisme sau organe colective de conducere constituite în temeiul actelor normative în vigoare;
-exercită un mandat de reprezentare, pe baza desemnării de către o autoritate sau instituţie publică, în condiţiile expres prevăzute de actele normative în vigoare.

Nu se află în situaţie de incompatibilitate, în sensul prevederilor de mai sus, funcţionarul public care este desemnat prin act administrativ pentru a face parte din echipa de proiect finanţat din fonduri comunitare nerambursabile postaderare, precum şi din împrumuturi externe contractate sau garantate de stat rambursabile sau nerambursabile, cu excepţi functionarilor publici care exercită atribuţii ca auditor sau atribuţii de control asupra activităţii derulate în cadrul acesteia şi a funcţionarilor publici care fac parte din echipa de proiect, dar pentru care activitatea desfăşurată în cadrul respectivei echipe generează o situaţie de conflict de interese cu funcţia publică pe care o ocupă.

Funcţionarii publici care, în exercitarea funcţiei publice, au desfăşurat activităţi de monitorizare şi control cu privire la societati comerciale alte unităţi cu scop lucrativ de natura celor prevăzute la alin. (2) lit. c) nu pot să-şi desfăşoare activitatea şi nu pot acorda consultantă de specialitate la aceste societăţi timp de 3 ani după ieşirea din corpul funcţionarilor publici.
Funcţionarii publici nu pot fi mandatari ai unor persoane în ceea ce priveşte efectuarea unor acte în legătură cu funcţia publică pe care o exercită.
• Alte articole de acelasi autor:
-Pentru ce motive Curtea Constitutionala a apreciat ca dispoziţiile art. 15 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, sunt formulate insuficient de clar;
–In ce situatii se poate limita programul de vizitare a minorului de catre un parinte dupa divort;
– Avocat accidente – dspagubiri accidente rutiere;
– Care sunt conditiile de admisibilitate a emiterii ordinului de protectie intr-un caz de violenta in familie;
-Cum este aparat dreptul la propria imagine prin mijloace juridice;
–In ce situatii conflictul de interese este apreciat ca fiind infractiune.
–Cum va poate ajuta un avocat in cazul producerii unui accident rutier

Cabinet avocat Tudor Ion
Responsabilitate, professionalism, loialitate fata de client
www.avocat-tudor.ro
0724250393


CONTENCIOS ADMINISTRATIV SI FISCAL

  • Ce servicii avocatilale pot fi aduse in domeniul dreptului contencios administrativ si fiscal
  -consultanta juridica referitoare la emiterea de acte administrative nelegale, consiliere cu privire la caile prin care pot fi atacate in justitie actele autoritatilor publice central si locale;
-analiza de acte administrative, asistare si  reprezentare in cadrul procedurilor administrative prealabile prin care sunt atacate acte administrative;
-formularea de cereri de chemare in judecata împotriva organelor administraţiei publice;
-in situatia cand se impune in urma analizei actelor administrative, se invoca  exceptii de nelegalitate ale actelor administrative;
-consultanta juridica, asistenta si reprezentare in instanta sau in fata unor autoritati in dosarele care au ca obiect  suspendarea executarii actelor administrative;
-litigii generate de solutionarea in termen legal ori de refuzul nejustificat al autoritatilor publice de solutionare a cererilor ce privesc un drept sau un interes legitim.
Principiul separatiei puterilor in stat, conform caruia sunt organizate si functioneaza cele trei puteri in statul de drept-puterea legislativa, executiva si judecatoreasca-presupun atat o colaborare, cat si un control reciproc al activitatii lor.
Contenciosul administrativ reprezinta intocmai cazul in care activitatea unor organe de stat  este controlata de organele altei puteri in stat.
Instanta cea mai inalta, pe scara ierarhica in acest domeniu al dreptului contencios administrativ este Secţia de contencios administrativ şi fiscal a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
In functie de anumite criterii, au competenta in acest domeniu si secţiile de contencios administrativ ale Curtilor de Apel.
 
Chiar in art. 1 din Legea contenciosului administrativ se arata ca persoana care este vătămată într-un drept recunoscut de lege sau într-un interes legitim, printr-un act administrativ unilateral, nemultumita de răspunsul primit la plângerea prealabilă adresată autorităţii publice emitente sau dacă nu a primit nici un răspuns în termenul prevăzut, poate sesiza instanta de contencios administrativ competent.
De aemenea, din acelasi articol mai rezulta si ca, in acest caz, persoana respectiva poate sa solicite anularea, în tot sau în parte, a actului, repararea pagubei cauzate şi, eventual, reparaţii pentru daune morale.
In mod corespunzator, se poate adresa instanţei de contencios administrativ şi cel care se considera vătămat într-un drept al sau, recunoscut de lege, prin nesoluţionarea în termen sau prin refuzul nejustificat de soluţionare a cererii.
In sensul celor de mai sus, in doctrina s-a arata ca, prin contencios administrativ, in sens larg, intelegem acele forme de control al legalitatii actelor administrative de autoritate, exercitat la cererea celor care se considera vatamati in drepturile lor recunoscute de lege, de catre instantele judecatoresti de contencios administrativ, de catre instantele judecatoresti de drept comun si de catre organele de jurisdictie speciala, care functioneaza in cadrul unor organe ale administratiei publice.
Cu privire la actul administrativ ce poate forma obiectul unei actiuni in contencios administrativ , s-a mai aratat si ca, este necesar ca actul administrativ prin care o persoana fizica sau juridica se considera vatamata in drepturile ei, trebuie sa fie un act administrativ de autoritate si pentru care legea speciala sa nu prevada o alta cale de atac.
Actul administrativ treebuie sa fie adoptat sau emis, in baza si in vederea executarii legii, de un serviciu public administrativ, investit, prin lege,cu dreptul de a adopta sau emite asemenea acte.
Practica instantelor de contencios administrative a inclus, pe parcursul timpului, in categoria litigiilor ce au ca obiect refuzul nejustificat al unei autoritati administrative de a rezolva o cerere referitoare le un drept recunoscut de lege  si cauzele care au ca obiect refuzul comisiilor comunale pentru aplicarea legii fondului funciar nr. 19/1991 de a pune in posesie, in baza adeverintelor de reconstituire sau de constituire a dreptului de proprietate private asupra terenurilor.
Au constituit obiectul altor cauze, refuzul autoritatilor administrative de a solutiona anumite cereri ale persoanelor fizice  precum si cererea de reparare a pagubelor ce i-au fost cauzate reclamantului, fie printr-un act administrativ, de a rezolva o cerere referitoare la un drept recunoscut de lege, precum prin faptul de a nu raspunde petitionarului in termenul prevazut de lege.
www.avocat-tudor.ro
Av. Tudor Ion 0724260393