Care sunt conditiile pentru ca o cerere de chemare in judecata sa fie luata in considerare,sa fe primita de instanta

Care sunt conditiile pentru ca o cerere de chemare in judecata sa fie luata in considerare,sa fe primita de instanta

Ca avocat in civil din Bucuresti,cunosc faptul ca desfasurarea procesului civil ori penal se face dupa anumite reguli clare,precise. Nici nu ar putea sa fie altfel,pentru ca s-ar ajunge la un haos in aplicarea legilor,in respectarea drepturilor si obligatiilor cetatenilor.
De aceea,cunoasterea regulilor dupa care se desfasoara un proces ajuta partile implicate sa-si cunoasca drepturile si obligatiile,dar si modalitatile juridice prin care pot sa castige procesul.

Unele persoane afirma si cred ca au dreptate,dar daca intr-un proces nu actioneaza cand si cum trebuie s-ar putea sa piarda procesul.
De exemplu,probele trebuie solicitate la timpul potrivit.
Este adevarat ca regulile de procedura nu pot fi cunoscute in totalitate.
Cu toate acestea,mai ales cand ne aflam in fata unui proces,regulile respective trebuie sa se bucure de atentia celui aflat intr-un litigiu.

Un prim pas in cunoasterea regulilor dupa care se desfasoara un proces este cel referitor la conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca o cerere de chemare in judecata. Aceasta pentru daca cineva doreste sa fie parte la judecata,intr-un proces,este necesar sa existe o cerere de chemare in judecata,formulata de o persoana impotriva alteia.

Cererea de chemare in judecata este singura forma prin care o persoana poate sa se adreseze unei instante de judecata si sa solicite o rezolvare.
Procesul civil nu presupune,precum in cel penal,o sesizare din oficiu a organelor competente,ci,acesta se desfasoara ca urmare a cererii persoanei al carei drept a fost incalcat,a dreptului de dispozitie al acesteia.

Asadar,cel interesat are dreptul sa sesizeze instanta de judecata cu o
cerere de chemare in judecata prin care va solicita ca persoana raspunzatoare sa fie trasa la raspundere si sa fie aparat dreptul sau.
Prin natura lor,cererile de chemare in judecata pot fi de mai multe feluri.
Pentru ca acestea sa fie insa admisibile,trebuie sa indeplineasca anumite cerinte.

• Forma cererii de chemare in judecata

Cererea de chemare in judecata trebuie sa fie redactata intr-o anumita forma,asa cum prevede art.148 Cod procedura civila.

In primul rand se dispune ca,orice cerere adresată instanţelor judecătoreşti trebuie să fie formulată în scris. Este normal sa fie asa,pentru ca cererea de chemare in judecata este o piesa la dosar,de fapt.prima piesa.
Cererea de chemare in judecata trebuie tehnoredactata sau dactilografiata pentru ca scrisul de mana poate sa nu fie lizibil.
De asemenea,cererea de chemare in judecata trebuie sa cuprinda unele elemente obligatorii:
-indicarea instanţei căreia îi este adresată;
-numele, prenumele, domiciliul sau reşedinţa părţilor ori, după caz, denumirea şi sediul lor;
-numele şi prenumele, domiciliul sau reşedinţa reprezentanţilor lor, dacă este cazul[
-obiectul, valoarea pretenţiei, dacă este cazul, motivele cererii, precum şi semnătura.

De asemenea, cererea va cuprinde, dacă este cazul, şi adresa electronică sau coordonatele care au fost indicate în acest scop de părţi, precum numărul de telefon, numărul de fax ori altele asemenea.

Cererile adresate, personal sau prin reprezentant, instanţelor judecătoreşti pot fi formulate şi prin înscris în formă electronică, dacă sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de lege.

Dacă, din orice motive, cererea nu poate fi semnată la termenul când a fost depusă sau, după caz, la primul termen ce urmează, judecătorul va stabili identitatea părţii prin unul dintre mijloacele prevăzute de lege, îi va citi conţinutul cererii şi îi va lua consimţământul cu privire la aceasta.
Despre toate acestea se va face menţiune în încheiere.

• Cuprinsul cererii de chemare in judecata

Cererea de chemare in judecata trebuie sa aiba un cuprins corespunzator dispozitiilor art.194 Cod procedura civila,acesta fiind urmatorul:

o numele şi prenumele, domiciliul sau reşedinţa părţilor ori, pentru
persoane juridice, denumirea şi sediul lor.
De asemenea, cererea va cuprinde şi codul numeric personal sau, după caz, codul unic de înregistrare ori codul de identificare fiscală, numărul de înmatriculare in registrul comertului sau de înscriere în registrul persoanelor juridice şi contul bancar ale reclamantului, precum şi ale pârâtului, dacă părţile posedă ori li s-au atribuit aceste elemente de identificare potrivit legii, în măsura în care acestea sunt cunoscute de reclamant.

Dacă reclamantul locuieşte în străinătate, va arăta şi domiciliul ales în România unde urmează să i se facă toate comunicările privind procesul;

o numele, prenumele şi calitatea celui care reprezintă partea în proces,
iar în cazul reprezentării prin avocat, numele, prenumele acestuia şi sediul profesional. Dovada calităţii de reprezentant, în forma prevăzută la art. 151, se va alătura cererii;

o obiectul cererii şi valoarea lui, după preţuirea reclamantului, atunci
când acesta este evaluabil în bani, precum şi modul de calcul prin care s-a ajuns la determinarea acestei valori, cu indicarea înscrisurilor corespunzătoare.
Pentru identificarea imobilelor se vor arăta localitatea şi judeţul, strada şi numărul, iar în lipsă, vecinătăţile, etajul şi apartamentul, precum şi, când imobilul este înscris în cartea funciară, numărul de carte funciară şi numărul cadastral sau topografic, după caz.

La cererea de chemare în judecată se va anexa extrasul de carte funciară, cu arătarea titularului înscris în cartea funciară, eliberat de biroul de cadastru şi publicitate imobiliară în raza căruia este situat imobilul, iar în cazul în care imobilul nu este înscris în cartea funciară, se va anexa un certificat emis de acelaşi birou, care atestă acest fapt;

o arătarea motivelor de fapt şi de drept pe care se întemeiază cererea.
Adica,motivul pentru care cheama pe cineva in judecat,descrierea motivelor,a situatiilor ce justifica cererea de chemare in judecata.

o arătarea dovezilor pe care se sprijină fiecare capăt de cerere.
Când dovada se face prin înscrisuri, se vor aplica, în mod corespunzător, dispoziţiile art. 150. C
Când reclamantul doreşte să îşi dovedească cererea sau vreunul dintre capetele acesteia prin interogatoriul pârâtului, va cere înfăţişarea în persoană a acestuia, dacă pârâtul este o persoană fizică. În cazurile în care legea prevede că pârâtul va răspunde în scris la interogatoriu, acesta va fi ataşat cererii de chemare în judecată.
Când se va cere dovada cu martori, se vor arăta numele, prenumele şi adresa martorilor, dispoziţiile art. 148 alin. (1) teza a II-a fiind aplicabile în mod corespunzător;
f) semnătura.

De mentionat ca la cererea de chemare in judecata se va atasa dovada timbrarii.

• Nulitatea cererii

Conform art.196 Cod procedura civila,cererea de chemare în judecată care nu cuprinde numele şi prenumele sau, după caz, denumirea oricăreia dintre părţi, obiectul cererii, motivele de fapt ale acesteia ori semnătura părţii sau a reprezentantului acesteia este nulă.

Cu toate acestea, lipsa semnăturii se poate acoperi în tot cursul judecăţii în faţa primei instanţe. Dacă se invocă lipsa de semnătură, reclamantul care lipseşte la acel termen va trebui să semneze cererea cel mai târziu la primul termen următor, fiind înştiinţat în acest sens prin citaţie.
În cazul în care reclamantul este prezent în instanţă, acesta va semna chiar în şedinţa în care a fost invocată nulitatea.

Orice altă neregularitate în legătură cu semnarea cererii de chemare în judecată va fi îndreptată de reclamant în condiţiile prevăzute in alineatul de mai sus.
• Alte articole de acelasi autor:
-in ce conditii o persoana poate fi condamnata pentru punerea in circulatie a unui autovehicul neinmatriculat;
Pe ce criterii este sanctionata o fapta ca fiind infractiune sau contraventie la Legea nr.50/1991privind autorizarea executarii constructiilor;
–In ce conditii instanta apreciaza ca un conducator auto este in stare de necesitate cand savarseste infractiunea de conducere a unui vehicul fara permis de conducere;
–De ce este considerata Camera preliminara o faza distincta a procesului penal
-Drept penal-legalitate
–In ce conditii asiguratorul raspunde pentru repararea prejudiciului cauzat prin accident auto;
–Ce avantaje prezinta solicitarea de despagubiri accidente in cadrul procesului penal;
– Persoana retinuta in flagrant, cercetata pentru infractiunile de acces ilegal la un sistem informatic si efectuarea de operaţiuni financiare în mod fraudulos fiind surprinsa ca efectua operatiuni cu carduri falsificate;
-Ce criterii a avut in vedere instanta la admiterea cererii de stabilirea paternitatii din afara casatoriei formulata de reclamanta in conditiile in care tatal biologic intervine in solutionarea cererii.
–Pentru ce motive instanta a admis cererea de inlocuire a arestului preventiv cu o alta masura preventiva;
–INFRACTIUNILE CONTRA SIGURANTEI SI INTEGRITATII SISTEMELOR SI DATELOR INFORMATICE;
–Cum a motivat Inalta Curte de Casatie si Justitie cu privire la sanctiunea ce se aplica in cazul lipsei consimtamantului pentru incheierea unui act juridic ca efect al depasirii limitelor legale ale mandatului administra;
–Ce se poate invoca pentru anularea deciziei de sanctionare disciplinara cu referire la procedura cercetării disciplinare;
-CONTENCIOS ADMINISTRATIV SI FISCAL;
-Vanzarea imobilelor. Reguli speciale de vanzare a imobilelor;
–Infractiunile contra persoanei;
-In ce limite prin asigurarea RCA va puteti recupera prejudiciul.

Cabinet avocat Tudor Ion
Responsabilitate, profesionalism, loialitate fata de client.
www.avocat-tudor.ro
0724260393


In ce cazuri se pot propune probe chiar daca acestea nu au fost cerute prin cererea de chemare in judecata si ce restrictii sunt la proba cu martori

 

In ce cazuri se pot propune probe chiar daca acestea nu au fost cerute prin cererea de chemare in judecata si ce restrictii sunt la proba cu martori

 

In fata instantei de judecata,fiecare dintre parti este interesata sa faca dovada celor sustinute. Fie ca este vorba de reclamant ori de parat,in scopul formarii convingerii judecatorului este necesar ca fiecare sa probeze,sa faca dovada ca situatia de fapt este este asa cum sustine el.

 

De fapt,problema probelor ce se pot administra intr-o anumita cauza trebuie sa preocupe reclamantul inainte de introducerea cererii de chemare in judecata. Asadar,chiar daca reclamantul stie ca are dreptate,acesta trebuie sa aiba si reprezentarea a felului cum dovedeste,prin ce mijloace de proba. Nu de putine ori s-a intamplat ca cel care nu stie sa administreze cele mai concludente probe in dovedirea situatiei de fapt pe care vreo sa o induca instantei sa nu obtina  ceea ce astepta de la instanta de judecata.

 

In mod asemanator,partea adversa,paratul,dupa ce ia cunostinta de cererea de chemare in judecata trebuie sa se preocupe de modul cum se va apara si cum va dovedi ca sustinerile reclamantului nu sunt in concordanta cu realitatea.

 

Chiar daca reclamantul sau paratul stiu ca problemele suspuse judecatii sunt cunoscute de mai multe persoane,ar trebui sa se gandeasca sa propuna ca martori persoanele care sunt capabile sa relateze cel mai convingator ceea ce se doreste a se dovedi.

 

 

  • probele se solicita chiar prin cererea de chemare in judecata.

 

In acest sens,art.254 C.pr.civ.,referitor la Propunerea probelor.Rolul instanţei,arata ca,probele se propun, sub sancţiunea decăderii, de către reclamant prin cererea de chemare în judecată, iar de către pârât prin întâmpinare, dacă legea nu dispune altfel. Ele pot fi propuse şi oral, în cazurile anume prevăzute de lege.

 

  • exceptia de la regula de mai sus este urmatoarea:

 

Este posibil ca o anumita proba sa nu fie propusa prin cererea de chemare in judecata. Aceasta situatie este reglementata de alin.(2) al aceluiasi articol 254 C.pr.civ.,in care se arata ca,dovezile care nu au fost propuse în condiţiile alin. (1) nu vor mai putea fi cerute şi încuviinţate în cursul procesului, în afară de cazurile în care:

  1. necesitatea probei rezultă din modificarea cererii;
  2. nevoia administrării probei reiese din cercetarea judecătorească şi partea nu o putea prevedea;
  3. partea învederează instanţei că, din motive temeinic justificate, nu a putut propune în termen probele cerute;
  4. administrarea probei nu duce la amânarea judecăţii;
  5. există acordul expres al tuturor părţilor.

 

În cazurile prevăzute la alin. (2), partea adversă are dreptul la proba contrară numai asupra aceluiaşi aspect pentru care s-a încuviinţat proba invocată.

 

În cazul amânării, pentru motivele prevăzute la alin. (2), partea este obligată, sub sancţiunea decăderii din dreptul de a administra proba încuviinţată:

– să depună lista martorilor în termen de 5 zile de la încuviinţarea probei, când se cere proba cu martori;

-să depună copii certificate de pe înscrisurile invocate cu cel puţin 5 zile înainte de termenul fixat pentru judecată, dacă s-a încuviinţat proba cu înscrisuri;

-să depună interogatoriul în termen de 5 zile de la încuviinţarea acestei probe, în cazurile în care interogatoriul trebuie comunicat, potrivit legii;

 

Din cele mai sus aratate se deduce ca,probele reprezinta acele dovezi care confirma sustinerile reclamantului,respectiv,ale paratului.

In acest sens,art. 250 din C.pr.civ. referitor la obiectul probei şi mijloacele de probă arata ca,dovada unui act juridic sau a unui fapt se poate face prin înscrisuri, martori, prezumţii, mărturisirea uneia dintre părţi, făcută din proprie iniţiativă sau obţinută la interogatoriu, prin expertiză, prin mijloacele materiale de probă, prin cercetarea la faţa locului sau prin orice alte mijloace prevăzute de lege.

Asadar,probele,sunt de mai multe feluri:

-acte,adica inscrisuri oficiale prin care partile incearca sa demonstreze sustinerile acestora;

-inscrisuri private care au legatura cu cauza;

-martori,adica persoane care pot sa declare in legatura cu obiectul judecatii,modul cum s-au petrecut lucrurile,cunosc diferite situatii ce intereseaza cauza respectiva;

-expertize tehnice,contabile,topografice,medicale,psihiatrice care sunt efectuate de specialiti in domeniu si pot contribi la stabilirea adevarului;

-interogatoriu,consta in punerea unor intrebari partii adverse.

 

 

  • Ce restrictii sunt in ce priveste proba cu martori

 

In ce priveste admisibilitatea probei cu martori, art.309 Cod procedura civila dispune referitor la proba cu martori ca aceasta este admisibilă în toate cazurile în care legea nu dispune altfel.

 

Se arata insa ca,niciun act juridic nu poate fi dovedit cu martori, dacă valoarea obiectului său este mai mare de 250 lei. Cu toate acestea, se poate face dovada cu martori, contra unui profesionist, a oricărui act juridic, indiferent de valoarea lui, dacă a fost făcut de acesta în exerciţiul activităţii sale profesionale, în afară de cazul în care legea specială cere probă scrisă.

 

În cazul în care legea cere forma scrisă pentru validitatea unui act juridic, acesta nu poate fi dovedit cu martori.

De asemenea, este inadmisibilă proba cu martori dacă pentru dovedirea unui act juridic legea cere forma scrisă, în afară de cazurile în care:

  1. partea s-a aflat în imposibilitate materială sau morală de a-şi întocmi un înscris pentru dovedirea actului juridic;
  2. există un început de dovadă scrisă, potrivit prevederilor art. 310;
  3. partea a pierdut înscrisul doveditor din pricina unui caz fortuit sau de forţă majoră;
  4. părţile convin, fie şi tacit, să folosească această probă, însă numai privitor la drepturile de care ele pot să dispună;
  5. actul juridic este atacat pentru fraudă, eroare, dol, violenţă ori este lovit de nulitate absolută pentru cauză ilicită sau imorală, după caz.

 

Am abordat aceasta tema in special din perspective probelor in procesul civil.

In procesul penal,art. 97 din Codul de procedura penala se reefera la Proba şi mijloacele de probă si arata:

Constituie probă orice element de fapt care serveşte la constatarea existenţei sau inexistenţei unei infracţiuni, la identificarea persoanei care a săvârşit-o şi la cunoaşterea împrejurărilor necesare pentru justa soluţionare a cauzei şi care contribuie la aflarea adevărului în procesul penal.

 

Proba se obţine în procesul penal prin următoarele mijloace:

-declaraţiile suspectului sau ale inculpatului;

-declaraţiile persoanei vătămate;

-declaraţiile părţii civile sau ale părţii responsabile civilmente;

  1. d) declaraţiile martorilor;

-înscrisuri, rapoarte de expertiză sau constatare, procese-verbale, fotografii, mijloace materiale de probă;

-orice alt mijloc de probă care nu este interzis prin lege.

Alte articole de acelasi autor:

CUM PROCEDATI DACA SUNTETI VICTIMA UNUI ACCIDENT PROVOCAT DE UN CONDUCATOR AUTO CE ARE AUTOVEHICULUL ÎNMATRICULAT ÎN ALTĂ ȚARĂ;

Ce infractiuni contra securitatii nationale prevede Codul penal;

Ce trebuie sa dovedesti daca esti sanctionat pentru taximetrie clandestina in scopul anularii procesului verbal;

CONTENCIOS ADMINISTRATIV SI FISCAL;

–In ce cazuri se acorda exercitarea autoritatii parintesti unui singur parinte in caz de divort;

-Ce infractiuni contra securitatii nationale prevede Codul penal;

-In ce situatii se aplica răspunderea pentru prejudiciile cauzate de lucruri;

Persoana retinuta in flagrant, cercetata pentru infractiunile de acces ilegal la un sistem informatic si efectuarea de operaţiuni financiare în mod fraudulos fiind surprinsa ca efectua operatiuni cu carduri falsificate.

– In ce situatie a fost achitat inculpatul pentru infracţiunile de conducerea unui vehicul fara permis de conducere si conducerea unui vehicul sub influenta bauturilor alcoolice;

– De ce este necesara modernizarea metodei de efectuare a anchetei psihosociale in cazul stabilirii conditiilor exercitarii autoritatii parintesti de catre instanta de tutela.

Responsabilitate,profesinalism si loialitate fata de client.

www.avocat-tudor.ro

0724260393

 

 


Cand exista obligatie de intretinere si cand se savarseste infractiunea de abandon de familie

Cand exista obligatie de intretinere si cand se savarseste infractiunea de abandon de familie

 

Atunci cand oamenii intretin relatii intime, in cadrul institutiei casatoriei sau chiar in afara ei,isi asuma riscul nasterii unui copil sau chiar isi doresc acest lucru. Dand nastere unui copil,parintii sunt datori sa ii asigure toate cele necesare pentru a ajunge si el un om integrat in societate.

 

Din pacate insa,nu toti inteleg ca venirea pe lume a unui copil inseamna o serie de obligatii. Incepand cu nerecunoasterea paternitatii,unii barbati contesta ca au avut relatii,ca ei ar fi autorii. Intr-o astfel de situatie,urmeaza stabilirea paternitatii pe cale judecatoreasca. Pentru copiii nascuti din casatorie,situatia este mai simpla,tatal nefiind contestat.

 

  • Ce prevede Codul civil despre obligatia de intretinere

 

In Codul civil,in art.499, Drepturile si indatoririle parintesti,Obligatia de intretinere este stabilit clar ca tatăl şi mama sunt obligaţi, în solidar, să dea întreţinere copilului lor minor, asigurându-i cele necesare traiului, precum şi educaţia, învăţătura şi pregătirea sa profesională.

 

Dacă minorul are un venit propriu care nu este îndestulător, părinţii au obligaţia de a-i asigura condiţiile necesare pentru creşterea, educarea şi pregătirea sa profesională.

 

Părinţii sunt obligaţi să îl întreţină pe copilul devenit major, dacă se află în continuarea studiilor, până la terminarea acestora, dar fără a depăşi vârsta de 26 de ani.

În caz de neînţelegere, întinderea obligaţiei de întreţinere, felul şi modalităţile executării, precum şi contribuţia fiecăruia dintre părinţi se stabilesc de instanţa de tutelă pe baza raportului de anchetă psihosocială.

De mentionat ca, părinţii au indatorirea de intretinere faţă de toţi copiii, fara deosebire dacă sunt din căsătorie, din afara ei (situatie in care este necesar să se fi stabilit filiaţia în mod legal) sau sa fie adoptaţi.

Chiar si părintele decăzut din drepturile părinteşti, sau pus sub interdicţie nu este scutit de a presta întreţinere copilului minor.

Obiectul obligaţiei de intretinere îl reprezinta mijloacele necesare traiului, inclusiv mijloacele pentru asigurarea creşterii, educării, învăţăturii şi pregătirii profesionale a copiilor în măsura în care nu au fost preluate de către stat.  .

 

  • Starea de nevoie ca si conditie a obligatiei de intretinere

 

Conceptia legilor noastre este ca cel aflat in nevoie are dreptul la intretinere. Desigur ca,primii aflati intr-o asemenea situatie sunt copiii minori. Ei,din principiu nu-si pot castiga existenta. Pe de o parte varsta,pe de alta faptul ca ei trebuie sa invete ca sa dobandeasca o profesie fac ca minorii sa fie primii indreptatiti la intretinere din partea parintilor.

 

In mod corespunzator,condtia pe care trebuie sa o indeplineasca minorul pentru a fi indreptit la intretinere este să fie în stare de nevoie. Chiar in situatia in care minorul are bunuri care ar putea fi valorificate  si chiar dacă are capacitatea de a munci.

 

Asemenea oblgatiii exista insa si intre soti,intre copiii(majori) si parinti,bunici si nepoti,infiat si infietor.

Desigur, o atfel de problema nu se pune in discutie in familiile unde sotii sunt impreuna,unde relatiile de familie sunt normale. Dar colo unde unul dintre soti neglijeaza casa,familia si risipeste veniturile si nu se intereseaza de greutatile materiale prin care trece celalalt partener,legea poate sa intervena.

 

Actiunea de stabilire a pensiei de intretinere pentru copii constituie intr-un astfel de caz un remediu. Parintele care se ocupa efectiv de copil il cheama in judecata pe parintele care uita ca are obligatii si solicita sa se stabileasca o pensie de intretinere pentru copilul minor.

 

In ce priveste cuantumul întreţinerii,art.529 Cod civil referitor la stabilirea si executarea obligatiei de intretinere, prevede ca intreţinerea este datorată potrivit cu nevoia celui care o cere şi cu mijloacele celui care urmează a o plăti.

 

Când întreţinerea este datorată de părinte, ea se stabileşte până la o pătrime din venitul său lunar net pentru un copil, o treime pentru 2 copii şi o jumătate pentru 3 sau mai mulţi copii.

Cuantumul întreţinerii datorate copiilor, împreună cu întreţinerea datorată altor persoane, potrivit legii, nu poate depăşi jumătate din venitul net lunar al celui obligat.

Obligatia de intretinere exista si intre soti. Legea prevede, ca o conditie indispenabila, ca cel care solicita pensia sa se afle intr-o reala stare de nevoie si sa nu poata realiza venituri din munca din cauza incapacitatii sale.

 

  • Neplata pensiei de intretinere stabilita de instanta de judecata

constituie infractiunea de abandon de familie.

 

In acest sens,art.378cod penal prevede ca infractiunea de abandon de familie se savarseste in urmatoarele conditii:

-săvârşirea de către persoana care are obligaţia legală de întreţinere, faţă de cel îndreptăţit la întreţinere, a uneia dintre următoarele fapte:

-părăsirea, alungarea sau lăsarea fără ajutor, expunându-l la suferinţe fizice sau morale;

-neîndeplinirea, cu rea-credinţă, a obligaţiei de întreţinere prevăzute de lege;

-neplata, cu rea-credinţă, timp de 3 luni, a pensiei de întreţinere stabilite pe cale judecătorească,se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.

-Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează neexecutarea, cu rea-credinţă, de către cel condamnat a prestaţiilor periodice stabilite prin hotărâre judecătorească, în favoarea persoanelor îndreptăţite la întreţinere din partea victimei infracţiunii.

 

Acţiunea penală se pune în mişcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate.

Fapta nu se pedepseşte dacă, înainte de terminarea urmăririi penale, inculpatul îşi îndeplineşte obligaţiile.

 

Dacă, până la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare, inculpatul îşi îndeplineşte obligaţiile, instanţa dispune, după caz, amânarea aplicării pedepsei sau suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, chiar dacă nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de lege pentru aceasta.

 

  • Alte articole de acelasi autor:

 

In ce conditii instanta apreciaza ca un conducator auto este in stare de necesitate cand savarseste infractiunea de conducere a unui vehicul fara permis de conducere;

– De ce este considerata Camera preliminara o faza distincta a procesului penal

-Drept penal-legalitate;

–In ce  conditii asiguratorul raspunde  pentru repararea prejudiciului cauzat prin accident auto;

 -Ce avantaje prezinta solicitarea de despagubiri accidente in cadrul procesului penal;

– Persoana retinuta in flagrant, cercetata pentru infractiunile de acces ilegal la un sistem informatic si efectuarea de operaţiuni financiare în mod fraudulos fiind surprinsa ca efectua operatiuni cu carduri falsificate;

-ce criterii a avut in vedere instanta la admiterea cererii de stabilirea paternitatii din afara casatoriei formulata de reclamanta in conditiile in care tatal biologic intervine in solutionarea cererii.

 

Cabinet avocat Tudor Ion

Profesionalism, responsabilitate, loialitate fata de client.

www.avocat-tudor.ro

0724260393

 

 

 


In ce situatii instanta poate sa respinga tranzactia incheiata de parti

In ce situatii instanta poate sa respinga  tranzactia incheiata de parti

 

In vederea stingerii unui proces partile se pot invoi,isi pot face una alteia concesii reciproce, renuntand la anumite drepturi sau stipuland chiar prestatii noi, in schimbul unor renuntari facute de partea cealalata. incheind astfel o tranzactie.

De fapt,tranzactia se poate incheia in orice etapa a procesului, de la judecarea pe fond a cauzei si pana la faza executarii silite.

Cu alte cuvinte,partile se pot infatisa oricand in cursul judecatii, chiar fara sa fi fost citate, pentru a cere sa se dea o hotarare care sa consfinteasca tranzactia lor,adica invoiala lor.

 

De aceea, hotararea care consfinteste invoiala partilor este un contract intervenit intre parti, sub auspiciile instantei,un contract judiciar,astfel ca trebuie respectate conditiile pentru incheierea acestuia.

 

Se considera ca,tranzactia este o expresie a dreptului de dispozitie al partilor. In acest sens, legea procesual civila dispune ca obiectul şi limitele procesului sunt stabilite prin cererile şi apărările părţilor.

În condiţiile legii, partea poate, după caz, renunţa la judecarea cererii de chemare în judecată sau la însuşi dreptul pretins, poate recunoaşte pretenţiile părţii adverse, se poate învoi cu aceasta pentru a pune capăt, în tot sau în parte, procesului, poate renunţa la exercitarea căilor de atac ori la executarea unei hotărâri. De asemenea, partea poate dispune de drepturile sale în orice alt mod permis de lege.

 

  • Pentru a fi valabila o tranzactie trebuiesc indeplinite urmatoarele

conditii cumulative

 

-existenta unui drept litigios sau cel putin indoielnic, cu potential de a genera un proces; aprecierea caracterului indoielnic apartine partilor;
-intentia partilor de a stinge procesul inceput ori de a preveni un proces pe cale sa fie declansat;

-existenta concesiilor reciproce, indiferent daca acestea sunt sau nu de valoare egala. Aprecierea valorii echivalente revine tot partilor.

 

Contractul de tranzactie are ca finalitate terminarea unui proces existent,fiind specific litigiilor civile.

De aceea,se considera ca tranzactia este un contract cu titlu oneros deoarece,prin incheierea sa,in toate cazurile,partile contractante urmaresc un avantaj de natura patrimoniala.

 

  • Ce este tranzactia

Tranzactia este contractul prin care partile previn sau sting un litigiu,inclusiv in faza executarii silite,prin concesii sau renuntari reciproce la drepturi ori prin transferul unor drepturi de la una la cealalta.

 

  • Situatii in care partile nu pot tranzactiona

Nu se poate tranzactiona in urmatoarele cazuri:

-asupra capacitatii sau starii civile a persoanelor;

-cu privire la drepturi de care partile nu pot dispune potrivit legii(cum ar fi obligatia de intretinere a parintilor fata de copiii lor minori in cdrul unui process de partaj al bunurilor fostilor soti);

 

  • Cand este nula o tranzactie

O tranzactie este nula in situatia in care;

-are ca obiect executarea unui act juridic lovit de nulitate absoluta,in afara de cazul in care partile au tranzactionat asupra nulitatii;

-se incheie pe baza unor insrisuri dovedite ulterior ca fiind false.

-descoperirea ulterioara de inscrisuri necunoscute partilor si care ar fi putut influenta continutul tranzactiei nu reprezinta o cauza de nulitate a acesteia, cu exceptia ipotezei in care inscrisurile au fost ascunse de catre una dintre parti sau, cu stiinta acesteia, de catre un tert;

-tranzactia asupra unui proces este anulabila la cererea partii care nu a cunoscut ca litigiul fusese solutionat printr-o hotarare judecatoreasca intrata in puterea lucrului judecat.

 

  • In ce fel se constata o tranzactie

-tranzactia trebuie sa fie incheiata in scris pentru a fi dovedita.

 

  • Ce verifica instanta in cazul unei tranzactii

 

De regula,instanta va consfinti invoiala partilor de a stinge prin concesii reciproce vointa partilor litigiul dintr ele.

Cu toate acestea,instanta are obligatia sa verifice:

-daca partile au capacitatea legala de a tranzactiona;

-daca au consfintit prin vointa lor libera;

-daca nu este incalcata o anumita dispozitie imperativa a legii.

 

Daca nu se respecta astfel de  cerinte,instanta va putea sa respinga cererea de a pronunta o hotarare care sa consfinteasca invoiala lor(hotararea de expedient) si sa continue judecata prin administrara de probe.

Aceeasi finalitate este posibila si in situatia in care partile se invoiesc asupra unor drepturi de care nu pot sa dispuna,ori sa convina asupra conditii privind nerespectarea conditiilor de valabilitate a contractului.

 

  • Cai de atac

Hotărârea care consfinţeşte tranzacţia intervenită între părţi poate fi atacată, pentru motive procedurale, numai cu recurs la instanţa ierarhic superioară.

Tranzacţia care, punând capăt unui proces început, este constatată printr-o hotărâre judecătorească poate fi desfiinţată prin acţiune în nulitate sau acţiune în rezoluţiune ori reziliere, precum orice alt contract. Ea poate fi, de asemenea, atacată cu acţiune revocatorie sau cu acţiunea în declararea simulaţiei.

Hotărârea prin care s-a desfiinţat tranzacţia în cazurile prevăzute la alin. (1) face ca hotărârea judecătorească prin care tranzacţia fusese constatată să fie lipsită de orice efect.

  • Alte articole de acelasi autor:

Ce sunt clauzele abuzive in contracte si care sunt sanctiunile impotriva acestora;

– –Ce se poate invoca pentru anularea deciziei de sanctionare disciplinara cu referire la procedura cercetării disciplinare;

-Criterile pe baza carora daunele morale sunt apreciate de Inalta Curte de Casatie si Justitie acordarea daunelor morale in cazul unui prejudiciu de imagine

– Cum a motivat instanta revocarea unei masuri preventive dispuse fata de un inculpat acuzat de savarsirea unei infractiuni grave;

– Conditiile in care este angajata raspunderea administratorului fata de Societatea Comerciala;

– Infractiunea de evaziune fiscala savarsita prin “sustragerea de la efectuarea verificarilor financiare, fiscale sau vamale, prin nedeclararea , declararea fictiva ori declararea inexacta cu privire la sediile principale sau secundare ale persoanelor verificate.

Cabinet avocat Tudor Ion

Responsabilitate, profesionalism, loialitate fata de client.

www.avocat-tudor.ro

0724260383

 

 


Ce obligatii revin partilor in cazul descoperirii unor vicii aparente sau ascunse

Ce obligatii revin partilor in cazul  descoperirii  unor vicii aparente sau ascunse   

Imagini pentru imagini vicii constructie

Comerciantul care a cumparat un bun se poate afla in situatia de a constata ca starea bunului respectiv prezinta unele vicii ori nu corespunde calitativ sau cantitativ.  Aceasta situatie se poate intampla chiar daca comerciantul ar fi prezent la locul livrarii bunului,astfel ca nu are posibilitatea sa constate anumite vicii ale bunului.

Cu atat mai mult exista exista aceasta probabilitate daca comerciantul comparator se afla la distanta de locul livrarii bunului iar bunul este adus printr-un transportator.

Un astfel de caz s-ar putea intalni,de exemplu, la bunurile care se livreaza ambalate. Dar astfel de cazuri se pot intalni in practica si in cazul domeniul imobiliar,al cumpararii de autovehicule,etc.. Cunoscute sunt si cazurile cand cumparatorul unui imobil a constatat vicii ascunse sau aparente.

 

Tocmai in scop de reglementare a unor astfel de situatii,Codul civil dispune o serie de prevederi referitoare la obligatiile ce revin partilor in cazul descoperirii viciilor aparente,al viciilor ascunse precum si obligatii de garantie.

  • vânzătorul

-trebuie să asigure cumpărătorului folosința lucrului si sa garanteze cumpărătorul contra oricăror vicii ascunse care fac bunul vândut impropriu întrebuințării la care este destinat sau care îi micșorează în asemenea măsură întrebuințarea sau valoarea încât, dacă le-ar fi cunoscut, cumpărătorul nu ar fi cumpărat sau ar fi dat un preț mai mic.  Pentru ca sa existe raspunderea vanzatorului ar trebui ca viciul sa fi existat la data predarii bunului.

 

  • cumpărătorul

-are obligaţia ca imediat după preluare să verifice starea bunului potrivit uzanţelor, iar dacă în urma verificării se constată existenţa unor vicii aparente,cumpărătorul trebuie să îl informeze pe vânzător despre acestea fără întârziere, în lipsa informării considerându-se că vânzătorul şi-a executat obligaţia de predare a bunului înstarea în care se afla la momentul încheierii contractului.

Este de mentionat ca,garanția contra viciilor ascunse se aplica si in cazul in care bunul vândut nu corespunde calităților convenite de către părți.

 

 

  • Ce este viciul ascuns:

-conform Codului civil,viciul care, la data predării, nu putea fi descoperit, fără asistenţă de specialitate, de către un cumpărător prudent şi diligent. Garanţia este datorată dacă viciul sau cauza lui exista la data predării bunului.

De asemenea,vânzătorul nu datorează garanţie contra viciilor pe care cumpărătorul le cunoştea la încheierea contractului. În vânzările silite nu se datorează garanţie contra viciilor ascunse

Comerciantii,in special cei care revand un bun, cunosc cat de util este ca,pentru comparator sa se prevada o clauză contractuală prin care să solicite un termen de la sosirea mărfurilor pentru descoperirea şi reclamarea viciilor.

 

  • cumpărătorul care a descoperit viciile ascunse ale lucrului are  

obligatii in ce priveste denuntarea viciilor

-de exemplu,este obligat să le aducă la cunoştinţa vânzătorului într-un termen rezonabil, stabilit potrivit cu împrejurările, sub sancţiunea decăderii din dreptul de a cere măsura rezolutiunii.

 

  • in temeiul obligaţiei vânzătorului de garanţie contra viciilor,

cumpărătorul poate obţine, după caz:

-înlăturarea viciilor de către vânzător sau pe cheltuiala acestuia;

-înlocuirea bunului vândut cu un bun de acelaşi fel, însă lipsit de vicii;

-reducerea corespunzătoare a preţului;

-rezoluţiunea vânzării.

 

  • In ce priveste termenele:

-legea dispune ca,la cererea vânzătorului, instanţa, ţinând seama de gravitatea viciilor şi de scopul pentru care contractul a fost încheiat, precum şi de alte împrejurări, poate dispune o altă măsură prevăzută maisus,decât cea solicitată de cumpărător.

În cazul în care cumpărătorul este profesionist, iar bunul vândut este mobil corporal, termenul este de două zile lucrătoare.

 

Pentru ca viciul poate sa apara in timp,deci,atunci când apare în mod gradual, termenele încep să curgă din ziua în care cumpărătorul îşi dă seama de gravitatea şi întinderea viciului.

Vânzătorul care a tăinuit viciul nu poate invoca prevederile prezentului articol.

  

  • cumparatorul are dreptul la acţiunea în răspundere pentru vicii

aparente:

 

Dacă prin lege nu se prevede altfel, prescripţia dreptului la acţiune izvorât din transmiterea unor bunuri sau executarea unor lucrări, cu vicii aparente, în cazurile în care legea sau contractul obligă la garanţie şi pentru asemenea vicii, începe să curgă de la data predării sau recepţiei finale a bunului ori a lucrării sau, după caz, de la data împlinirii termenului prevăzut de lege ori stabilit prin procesul-verbal de constatare a viciilor, pentru înlăturarea de către debitor a viciilor constatate.

se aplică şi în cazul lipsei calităţilor convenite ori al lipsurilor cantitative, însă numai dacă oricare dintre aceste lipsuri puteau fi descoperite, fără cunoştinţe speciale, printr-o verificare normală.

  • Alte articole de acelasi autor:

-In ce consta infractiunea de frauda informatica;

Cum se poate obtine anularea procesului verbal de contraventie constand in neacordarea prioritatii de trecere pietonului angajat în traversare pe trecerea de pietoni;

-Ce motive pot fi considerate temeinice pentru incredintarea copilului minor;

-La ce moment unei persoane i se atribuie calitatea de suspect in procesul penal;

Care sunt criteriile de stabilire a daunelor morale in cazul unui accident cu mai multe victime;

Ce reguli de circulatie trebuie sa respectam pe autostrada;

– Cand o persoana devine din suspect inculpat si ce drepturi si obligatii are un inculpat in procesul penal;

– Care sunt criteriile de stabilire a daunelor morale in cazul unui accident cu mai multe victime;

 Ce avantaje prezinta solicitarea de despagubiri accidente in cadrul procesului penal;

 In ce situatii se aplica raspunderea pentru ruina edificiului;

Care sunt asemanarile si desosebirile la infracţiunile contra libertăţii şi integrităţii sexuale prin modul de reglementare.

Responsabilitate,professionalism,fidelitate fata de client

www.avocat-tudor.ro

0724260393