Contestatia in anulare in noul Cod de procedura civila Necomunicarea hotararii nu se incadreaza in motivul de contestatie in anulare privind nelegala citare la termenul la care a avut loc judecata, .

Contestatia in anulare in noul Cod de procedura civila

Necomunicarea hotararii nu se incadreaza in motivul de contestatie in anulare privind nelegala citare la termenul la care a avut loc judecata, .

Ca avocat civil in Bucuresti, aratam intr-un articol anterior privind contestatia in anulare, ca este reglementata la art. 503-508 din noul Cod de procedura civila.
In art. 503 sunt prevazute motivele contestatiei in anulare, care conform unui avocat civil din Bucuresti specializat in civil sunt de doua feluri.

-de drept comun sau obisnuita.

Aceasta vizeaza hotararile definitive care pot fi atacate cu contestatie in anulare atunci cand contestatorul nu a fost legal citat si nici nu a fost prezent atunci cand a avut loc judecata.

  •  Conditiile de admisibilitate ale contestatiei in anulare obisnuite sunt urmatoarele:

-sa fie o hotarare definitiva;

-contestatorul nu a fost legal citat;

-contestatorul nu a fost prezent la termenul cand a avut loc judecata;

-contestatia in anulare este inadmisibila daca motivul putea fi invocat pe calea apelului

sau recursului.

Totusi, contestatia poate fi primita daca motivul a fost invocat prin cererea de recurs dar instanta l-a respins pentru ca avea nevoie de verificari de fapt incompatibile cu recursul sau daca recursul, fara vina partii a fost respins, fara a fi cercetat in fond.

-speciala
Aceasta se refera la hotararile instantelor de recurs, care mai pot fi atacate cu conteatatie in anulare atunci cand:

-hotararea data in recurs a fost pronuntata de o instanta necompetenta absolut sau cu incalcarea normelor referitoare la alcatuirea instantei si, desi se invocase exceptia corespunzatoare, instanta de recurs a omis sa se pronunte asupra ei;
-dezlegarea data recursului este rezultatul unei erori materiale;
-instanta de recurs, respingand recursul sau admitandu-l in parte, a omis sa cerceteze vreunul din motivele de casare invocate de recurtent in termen;

-instanta de recurs nu s-a pronuntat asupra unuia dintre recursurile declarate in cauza;

 

Admisibilitatea contestatiei in anulare speciale presupune urmatoarele conditii:
-sa existe o hotarare pronuntata de o instanta de recurs;

-sa fie indeplinit unul din cele patru motive mai sus aratate.

 

In conformitate cu art. 505 din noul Cod de procedura civila contestatia in anulare se introduce la instanta a carei hotarare se ataca iar instanta competenta poate fi:

-judecatoria, pentru hotararile care nu sunt supuse apelului si nici recursului;
-judecatoria si tribunalul pentru hotararile date in prima instanta, fara drept de apel, neatacate in recurs.

-judecatoria si tribunalul pentru hotararile date in prima instanta care nu au fost atacate cu apel;

-tribunalul si curtea de apel pentru hotararile date in apel, fara drept de recurs, precum si cele neatacate cu recurs;

-tribunalul, curtea de apel si instanta suprema pentru hotararile date in recurs, chiar daca prin acestea s-a solutionat fondul pricinii;

Contestatia in anulare poate fi introdusa in termen de 15 zile de la data comunicarii hotararii, dar nu mai tarziu de un an de la data cand hotararea a ramas definitiva.

Contestatia se motiveaza in termen de 15 zile de la data cand contestatorul a luat cunostinta de hotarare, sub sanctiunea nulitatii acesteia.

Contestatia in anulare suspenda de drept executarea hotararii in cauzele privitoare la stramutarea de hotare, desfiintarea de constructii, plantatii sau a oricaror lucrari avand o asezare fixa precum si in cazurile anume prevazute de lege. Desi contestatia in anulare nu este o cale de atac suspensiva, instanta poate dispune motivat, suspendarea si in alte cazuri.
Cererii de suspendare i se va alatura dovada depunerii cautiunii urmand a se judeca in camera de consiliu iar partile vor fi citate.

Contestatia in anulare se solutioneaza de urgenta si cu precadere, intampinarea este obligatorie si se depune la dosar cu cel putin 5 zile inaintea primului termen de judecata.
Instanta poate admite contestatia sau o poate respinge. Daca motivul de contestatie in anulare este intemeiat, instanta va pronunta o singura hotarare prin care va anula hotararea atacata si va solutiona cauza. Daca insa, solutionarea cauzei la acelasi termen nu este posibila, instanta va pronunta o hotarare de anulare a hotararii atacate si va fixa termen in vederea solutionarii cauzei printr-o noua hotarare.
Hotararea data in contestatie in anulare este supusa acelorasi cai de atac ca si hotararea atacata.

 

  • speta din care rezulta conditiile de admisibilitate a contestatiei in anulare

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului reclamanta a formulat contestație in anulare împotriva sentinței civile pronuntate.

In motivarea contestației, contestatoarea a arătat că, prin sentința civilă menționată s-a admis în parte acțiunea formulată de intimat fiind obligată să achite acestuia suma de 190.914 lei despăgubiri.

A mai arătat contestatoarea că nu a putut formula recurs întrucât, până la data formulării contestației nu i s-a comunicat sentința pronunțată, aflând de aceasta abia cu ocazia punerii ei in executare.

Apreciază contestatoarea, față de acestea, că ar fi incident cazul de contestație in anulare prevăzut de art. 503 alin. 1 NCPC.

În drept, a invocat dispozițiile art. 503 alin. 1 NCPC.

Legal citat, intimatul a formulat întâmpinare, prin care a invocat excepția inadmisibilității acțiunii, motivat de faptul că o contestație in anulare este inadmisibilă dacă motivul prevăzut de art. 503 alin. 1 poate fi invocat pe calea apelului sau recursului.

Conform avocat Bucuresti civil, a mai arătat intimatul că sentința Tribunalului a fost legal comunicată.

Examinând admisibilitatea contestației in anulare, Tribunalul reține următoarele:

Contestatoarea a invocat cazul de contestație in anulare prevăzut de art. 503 alin.1 Cod procedură civilă, care constă in aceea că, la termenul când a avut loc judecată, contestatorul nu a fost legal citat și nici nu a fost prezent în instanță.

Deși invocă acest motiv de contestație in anulare, în susținerea lui, contestatorul invocă faptul că sentința nu i-a fost comunicată.

Ori, contestația in anulare obișnuită nu este admisibilă in cazul in care se invocă numai comunicarea greșită ori necomunicarea hotărârii.

Această necomunicare a hotărârii, pe care o invocă in cauză contestatoarea, nu este echivalentă cu nelegala citare la termenul la care a avut loc judecata, la care se referă art. 503 alin. 1 Cod procedură civilă.

De asemenea, contestația in anulare obișnuită este inadmisibilă in cazul in care comunicarea hotărârii s-a făcut legal, deoarece în această situație este deschisă calea recursului.

Ori, din examinarea dosarului în care s-a pronunțat sentința contestată rezultă că sentința a fost comunicată contestatoarei, fiind primită de persoana însărcinată cu primirea corespondenței.

Nu in ultimul rând, o condiție de admisibilitate a contestației in anulare este ca motivul prevăzut de art. 503 alin. 1 Cod procedură civilă să nu fi putut fi invocat pe cale apelului sau recursului, așa cum dispune expres art. 504 alin. 1 Cod procedură civilă.

Ori, in cauză, contestatorul putea invoca eventuala nelegală citare pe calea recursului, neavând un drept de opțiune intre recurs și contestația in anulare.

Depa deliberare, conform avocat civil Bucuresti civil, instanța apreciază ca inadmisibilă contestația in anulare de față, urmând a o respinge ca atare.

 

  • Alte articole de acelasi autor

La ce moment unei persoane i se atribuie calitatea de suspect in procesul penal;

Unele garantii in contractul de vanzare-cumparare

In ce situatii o persoana comite infractiunea de conducerea unui vehicul fără permis de conducere si pe ce argumente a respins instanta lipsa reprezentarii anularii permisului

-Pentru ce fapte pot fi sanctionati politistii si care este procedura de
cercetare a abaterii disciplinare;
DREPTURILE SI OBLIGATIILE PARTILOR IN ASIGURAREA DE RASPUNDERE CIVILA AUTO;
-Din ce motive DNA s-a sesizat din oficiu cu privire la infractiunea de
favorizarea faptuitorului in cazul persoanelor condamnate care apar ca
autori de lucrări științifice;
– Cum este aparat dreptul la propria imagine prin mijloace juridice;
– Ce criterii a avut in vedere instanta la admiterea cererii de stabilirea
paternitatii din afara casatoriei formulata de reclamanta in conditiile in tatal
biologic intervine in solutionarea cererii.
– Avocat civil Bucuresti;
-Conditiile in care este angajata raspunderea administratorului fata de
Societatea Comerciala;

-Cum se stabilesc despagubirele in cazurile de accidente produse de
vehicule si modalitatea in care trebuie sa procedati in relatiile cu societatea de asigurare;
-Persoana retinuta in flagrant, cercetata pentru infractiunile de acces illegal la un sistem informatic si efectuarea de operaţiuni financiare în mod fraudulos fiind surprinsa ca efectua operatiuni cu carduri falsificate;
-In ce poate consta consilierea de cate un avocat specializat in dreptul muncii.
www.avocat-tudor.ro

0724260393

 


UNELE REGLEMENTARI PRIVIND PERSOANA JURIDICA IN NOUL COD CIVIL(NCC). PREZENTARE DE CATRE CABINET AVOCATURA TUDOR ION

UNELE REGLEMENTARI PRIVIND PERSOANA JURIDICA IN NOUL COD CIVIL(NCC). PREZENTARE DE CATRE CABINET AVOCATURA TUDOR ION

Cererea de acordare a personalitatii juridice este repinsa in lipsa elementelor de identificare

Intr-un articol anterior , am aratat ca un avocat din Bucuresti civil iti poate explica despre

dispozitiile art.187 din NCC, respectiv, elementele constitutive ale persoanei juridice sunt: o organizare desine statatoare si un patrimoniu propriu, afectat unui anumit scop licit si moral, in acord cuinteresul general.

Un avocat civil Bucuresti va face referire si la art.188 NCC, calitatea de persoana juridica o detin entitatile prevazute de lege precum si orice alte organizatii legal infiintate care, desi nu sunt declarate de lege persoane juridice, indeplinesc toate conditiile prevazute la art.187.

Categoriile de persoane juridice sunt clasificate de NCC in persoane juridice de drept privat si persoane juridice de drept public (art.189).

Persoanele juridice de drept public se infiinteaza prin lege. Prin exceptie, in cazurile anume prevazute de lege, persoanele juridice de drept public se pot infiinta prin acte ale administratiei publice centrale sau locale ori prin alte moduri prevazute de lege.

Modurile de infiintare sunt, in conformitate cu art.194 din NCC , urmatoarele:
a)prin actul de infiintare al organului competent, in cazul autoritatilor si al institutiilor publice, al

unitatilor administrative-teritoriale, precum si al operatorilor economici care se constituie de

catre stat sau de catre unitatile administrativ-teritoriale. In toate cazurile actul de infiintare

trebuie sa prevada in mod expres daca autoritatea publica sau intitutia publica este persoana juridica;

  1. b) prin actul de infiintare al celor care o constituie, autorizat, in conditiile legii;

c)in orice alt mod prevazut de lege.

Daca prin lege nu se dispune altfel, prin act de infiintare se intelege actul de constituire a

persoanei juridice si dupa caz, statutul acesteia.

 

  • Speta din care rezulta ca in lipsa elementelor de identificare nu se admite cererea de acordare a personalitatii juridice

Asupra recursului de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată s-a solicitat acordarea personalității juridice Asociației.

Pentru susținerea cererii au fost anexate următoarele;copie certificat de înregistrare fiscală;acord de asociere, în original și două copii;sratut, în original și două copii; tabele nominale anexă la acordul de asociere.

La termenul de judecata, alte doua  asociații au  depus la dosar  cereri de intervenție în interes propriu prin care au solicitat respingerea cererii de înregistrarea Asociatiei.

Cererile de intervenție în interes propriu urmează a fi respinse ca inadmisibile având în vedere natura necontencioasă a cererii cu care a fost investită instanța.

Prima instanță a reținut că orice subiect de drept, persoana juridica trebuie sa se identifice în mod obligatoriu prin anumite elemente de individualizare. Printre aceste elemente se numără si sediul social, menit sa situeze persoana juridica în spațiu. Sediul se raportează la locul unde se exercita activitatea de conducere a societății si unde se desfășoară conținutul principal al activității acesteia. Membrii Asociației au obligația sa arate sediul societății in acordul de asociere, fiind un element fără de care persoana juridica nu poate dobândi personalitate juridica.

În acest sens, art. 226, alin. 1 din Codul civil prevede că:”odată cu înregistrarea persoanei juridice se vor trece în registrul public denumirea ei și celelalte atribute de identificare”, iar art. 227 alin. 1 din același act normativ prevede că;”sediul persoanei juridice se stabilește potrivit actului de constituire sau statutului”

În speța de față,  în  statutul asociației, sediul a fost declarat la o adresa fără a se depune și un înscris pentru a se face dovada sediului. De asemenea, nu s-a precizat un număr de apartament sau un spațiu din blocul menționat, pentru a se verifica dacă a existat acordul tuturor coproprietarilor pentru stabilirea raporturilor juridice cu Asociația în ceea ce privește folosirea unui anumit spațiu. .

Prin rezoluția instanței s-a dispus efectuarea unei adrese către reprezentantul petentei, pentru a depune la dosar  înscrisuri cu care să facă dovada sediului asociației, iar cu adresa ceasta a depus la dosar declarația autentificată prin care numita C declară că este de acord ca Asociația să-și stabilească sediul la domiciliul său.

Declarația dată de numita nu poate fi luată în considerare atâta timp cât aceasta nu a făcut dovada proprietății asupra imobilului menționat în declarație.

De asemenea, nu s-a făcut dovada acordului a cel puțin 2/3 din numărul proprietarilor, membri ai asociației pentru modificarea statutului , așa cum cere  art. 8 din Legea nr. 230/2007.

Atât timp cât legea nu impune un anumit loc pentru stabilirea sediului, instanța a apreciat faptul ca Asociația are posibilități largi de găsire a unui spațiu corespunzător și încheierea unui contract de comodat sau de închiriere a spațiului.

Față de cele mai sus menționate, instanța a apreciat că petenta nu a făcut dovada sediului, astfel că, în lipsa unui element de identificare, nu se poate acorda personalitate juridică asociației, cererea fiind respinsă.

Împotriva acestei  încheieri de ședință a formulat recurs Asociația pe care  a criticat-o pentru ne legalitate și netemeinice.

În  motivare a arătat în esență că  instanța de fond nu a dat număr acestei sentințe , că din neștiință sau rea credință a încălcat  art.5 al.1 din legea nr.230/2007. .

Mai arată că din greșeală a omis să depună la dosar  contractul de vânzare cumpărare  prin care se  face dovada proprietății care  v-a reprezenta sediul asociației. În mod eronat prima instanță  a precizat că   asociația se înființează  cu acordul a 2/3.

Art.8 al.1 prevede că  2/3 din  asociați este necesar pentru modificarea , completarea statutului, în cauză  neîntâmplându-se acest  lucru.

Arată că, Asociația se reorganizează  conform legii nr.230/2007 și ființează din anul 1997.

Pentru  cele arătate solicită  admiterea  recursului, desființarea  sentinței civile având drept dovadă, consecința  pronunțării unei  hotărâri judecătorești  privind  acordarea  personalității juridice  pentru Asociație

Intimatele nu au  formulat întâmpinare însă, prezentă la dezbateri  reprezentanta acestora a solicitat respingerea recursului și menținerea încheierii  de ședință   pronunțată , ca fiind legală și  temeinică.

Examinând  recursul , prin prisma actelor și lucrărilor dosarului, a considerentelor  sentinței și a criticilor  invocate, tribunalul îl apreciază  ca  nefondat pentru  considerentele ce succed:

În  mod corect  prima instanță a respins cererea de acordare personalitate juridică formulată de către  petenta Asociația, în condițiile în care acesta nu a făcut  dovada îndeplinirii cerințelor impuse de art.226  al.1, art.227 din Noul Cod civil, în ceea ce  privește sediul declarat  în actul de constituire  și statut.

Din cuprinsul acestor acte  reiese că petenta  a stabilit drept sediu  al  asociației de p__________  spațiul situat la parterul blocului 26 C fără a depune  vreun înscris care să ateste că ar avea vreun drept asupra acestui spațiu.

În calea de atac petenta a depus  ca probă în acest sens contractul de  vânzare-cumpărare nr.193/, însă obiectul său vizează un alt  imobil decât  cel declarat  de către  petentă  ca sediu.

Mai  mult, cu privire la pretinsul sediu părțile s-au judecat într-o acțiune  de drept comun în evacuare, formulată de către  intimata acțiunea  fiind admisă prin sentința civilă dispunându-se evacuarea  petentei  și a numitei C din respectivul imobil, reținând instanța  că  pârâtele  nu dețin titlu pentru acest spațiu.

Soluția se bucură de autoritate de lucru judecat provizorie, pricina aflându-se  în  prezent  în faza recursului  la Tribunalul Suceava.

În concluzie,  reținând ca și prima instanță  că reclamanta  nu a dovedit  că ar avea vreun drept asupra sediului declarat tribunalul, în baza art. 312 al.1 Cod procedură civilă, art.1169 din vechiul cod civil va respinge  recursul  ca nefondat(sursa rolli.ro)

 

  • Alte artcole de acelasi autor:

Cum se stabilesc despagubirele in cazurile de accidente produse de vehicule si modalitatea in care trebuie sa procedati in relatiile cu societatea de asigurare

Conditiile in care este angajata raspunderea administratorului fata de Societatea Comerciala

Pentru ce motive instanta nu a aplicat cauza de nepedpsire prevazuta de art.10 din legea evaziunii fiscale desi inculpatul a acoperit integral prejudiciul

Ce se intampla daca la termen nu se indeplineste conditia de rascumparare a imobilului

Revocarea si demisia administratorului societatii comerciale obligarea asociatilor sa-i respecte hotararea

LEGEA 241/2005 PRIVIND COMBATEREA EVAZIUNII FISCALE

 

Avocat Bucuresti civil  TUDOR ION ofera servicii de consultanta juridica, sistenta si reprezentare drept civil

INTREABA UN AVOCAT

www.avocat-tudor.ro

avocat_tudorion@yahoo.com

0724260393


In ce conditii prelucrarea datelor cu caracter personal intra sub incidenta Autoritatii Naționale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal

In ce conditii prelucrarea datelor cu caracter personal intra sub incidenta Autoritatii Naționale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal

In ultimul timp, ca avocat Baroul Bucuresti apar tot mai multe stiri despre GDPR si nerespectarea prelucrarii datelor cu caracter personal, precum sanctionarea tot mai frecventa a unor firme pentru astfel de abateri, uneori cu sume mari.
Ca urmare a dezvoltarii tehnologiei informatiilor si a performantei calculatoarelor este necesar sa existe o garantie ca acestea nu vor fi folosite contrar vointei celor care le-au creat, prin colectarea unor date cu caracter personal nedistinate publicului.

Aceasta mai ales ca, odata cu dezvoltarea tehnologiei informatiilor a crescut in ritm accelerat si cantitatea de date cu caracter personal prelucrate.Toate acestea au facut necesara reglementarea unor norme privind prelucrarea datelor personale.

Referitor la preocuparile in acest sens ale Uniunii Europeane, mentionam Directiva 95/46/CE a Parlamentului European si a Consiliului privind protectia persoanelor fizice in ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si libera circulatie a acestor date.
Dupa abrogare, aceasta functie se exercita prin Regulamentul(UE) 2016/679 al Parlamentului European si Consilului din 27 aprilie 2016 privind protectia persoanelor fizice in ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si libera circulatie a acestor date(in continuare, Regulamentul general pentru protectia datelor, GDPR) .

Legislatia romana in domeniu a pus in aplicare prevederile din Regulamentul general pentru protectia datelor.
Prin lege, Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal, în calitate de autoritate publică centrală autonomă cu competență generală în domeniul protecției datelor personale, reprezintă garantul respectării drepturilor fundamentale la viaţă privată și la protecţia datelor personale, statuate cu precădere de art. 7 și 8 din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene, de art. 16 din Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene și de art. 8 din Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și libertăților fundamentale.

Asadar, pentru a cunoaste in ce masura prelucrarea datelor cu caracter personal ar intra sub incidenta legii si Autoritatii Nationale de Supraveghere trebuie sa cunoastem competenta acesteia.

In acest sens, Autoritatea Nationala de Supraveghere primeşte plângerile depuse de o persoană vizată sau de un organism, o organizaţie sau o asociaţie, investighează într-o măsură adecvată obiectul plângerii şi informează persoana care a depus plângerea cu privire la evoluţia şi rezultatul investigaţiei, într-un termen rezonabil, în special dacă este necesară efectuarea unei investigaţii mai amănunţite sau coordonarea cu o altă autoritate de supraveghere; verifică legalitatea prelucrării şi informează persoana vizată, într-un termen rezonabil, cu privire la rezultatul verificării sau cu privire la motivele pentru care nu a avut loc verificarea;

-desfăşoară investigaţii privind aplicarea prezentei legi, inclusiv pe baza unor informaţii primite de la o altă autoritate de supraveghere sau autoritate publică;
-monitorizează evoluţiile relevante, în măsura în care acestea au impact asupra protecţiei datelor cu caracter personal, în special evoluţia tehnologiilor informaţiilor şi comunicaţiilor;
-oferă consiliere cu privire la operaţiunile de prelucrare

În exercitarea competenţelor de investigare, autoritatea de supraveghere are acces la toate datele cu caracter personal prelucrate de operator şi persoana împuternicită de operator, precum şi la toate informaţiile necesare pentru îndeplinirea sarcinilor sale. Autorităţii de supraveghere îi revine competenţa de a emite avertizări în atenţia unui operator sau a unei persoane împuternicite de operator cu privire la probabilitatea ca operaţiunile de prelucrare vizate să încalce prevederile prezentei legi;

Pe de alta parte, pentru ca dvs., sau Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal sa constatate daca prelucrarea unor date de către autoritățile publice respectă normele aplicabile în materie de protecție a datelor, în conformitate cu scopurile prelucrării, este necesar ca mai intai sa cunoastem:
• Cum sunt definiti termenii folositi in Regulament si in legislatia
romana si in ce constau acestia.

• Ce sunt datele cu caracter personal?
Datele cu caracter personal sunt definite ca orice informații referitoare la o persoană fizica identificata sau identificabila.
O persoană identificabila este acea persoana care poate fi identificata, direct sau indirect, în mod particular prin referire la un număr de identificare ori la unul sau la mai mulți factori specifici identității sale fizice, fiziologice, psihice, economice, culturale sau sociale;

• Ce se intelege prin prelucrarea datelor cu caracter personal?

Prelucrarea datelor cu caracter personal constituie orice operațiune sau set de operațiuni care se efectuează asupra datelor cu caracter personal, prin mijloace automate sau neautomate, cum ar fi colectarea, înregistrarea, organizarea, stocarea, adaptarea ori modificarea, extragerea, consultarea, utilizarea, dezvaluirea către terți prin transmitere, diseminare sau în orice alt mod, alaturarea ori combinarea, blocarea, ștergerea sau distrugerea;

• Ce reprezinta stocarea datelor cu caracter personal
Prin stocare se intelege păstrarea pe orice fel de suport a datelor cu caracter personal culese;

• Ce conditii trebuie sa respecte operatorul cand prelucreaza
datele cu caracter personal?
-sa le prelucreze cu buna-credința și în conformitate cu dispozițiile legale în vigoare;
-sa le colecteze în scopuri determinate, explicite și legitime; prelucrarea ulterioară a datelor cu caracter personal în scopuri statistice, de cercetare istorica sau științifică nu va fi considerată incompatibilă cu scopul colectării dacă se efectuează cu respectarea dispozițiilor prezentei legi, inclusiv a celor care privesc efectuarea notificării către autoritatea de supraveghere, precum și cu respectarea garanțiilor privind prelucrarea datelor cu caracter personal, prevăzute de normele care reglementează activitatea statistica ori cercetarea istorica sau științifică;

-sa fie adecvate, pertinente și neexcesive prin raportare la scopul în care sunt colectate și ulterior prelucrate;
-datele sa fie exacte și, dacă este cazul, actualizate; în acest scop se vor lua măsurile necesare pentru ca datele inexacte sau incomplete din punct de vedere al scopului pentru care sunt colectate și pentru care vor fi ulterior prelucrate, să fie șterse sau rectificate;

-stocate într-o formă care să permită identificarea persoanelor vizate strict pe durata necesară realizării scopurilor în care datele sunt colectate și în care vor fi ulterior prelucrate; stocarea datelor pe o durată mai mare decât cea menționată, în scopuri statistice, de cercetare istorica sau științifică, se va face cu respectarea garanțiilor privind prelucrarea datelor cu caracter personal, prevăzute în normele care reglementează aceste domenii, și numai pentru perioada necesară realizării acestor scopuri.

• Cerinta ca orice prelucrare de date cu caracter personal, cu anumite
excepții, poate fi efectuată numai dacă persoana vizata și-a dat consimțământul în mod expres și neechivoc pentru acea prelucrare.

• In ce cazuri nu se cere consimtamantul persoanei?
Consimțământul persoanei vizate nu este cerut în următoarele cazuri:
-când prelucrarea este necesară în vederea executării unui contract sau antecontract la care persoana vizata este parte ori în vederea luării unor măsuri, la cererea acesteia, înaintea încheierii unui contract sau antecontract;
-când prelucrarea este necesară în vederea protejării vieții, integrității fizice sau sănătății persoanei vizate ori a unei alte persoane amenintate;
-când prelucrarea este necesară în vederea îndeplinirii unei obligații legale a operatorului;
-când prelucrarea este necesară în vederea aducerii la îndeplinire a unor măsuri de interes public sau care vizează exercitarea prerogativelor de autoritate publică cu care este investit operatorul sau terțul căruia îi sunt dezvăluite datele;
-când prelucrarea este necesară în vederea realizării unui interes legitim al operatorului sau al terțului căruia îi sunt dezvăluite datele, cu condiția ca acest interes sa nu prejudicieze interesul sau drepturile și libertățile fundamentale ale persoanei vizate;
-când prelucrarea privește date obținute din documente accesibile publicului, conform legii;
-când prelucrarea este făcuta exclusiv în scopuri statistice, de cercetare istorica sau științifică, iar datele rămân anonime pe toată durata prelucrării.(3) Prevederile alin. (2) nu aduc atingere dispozițiilor legale care reglementează obligația autorităților publice de a respecta și de a ocroti viața intima, familială și privată.Încheierea operațiunilor de prelucrare

• Ce prelucrari vizează date din categoriile menționate ca exceptii
-prelucrarea datelor cu caracter personal legate de originea rasială sau etnică, de convingerile politice, religioase, filozofice sau de natura similară, de apartenența sindicala, precum și a datelor cu caracter personal privind starea de sănătate sau viața sexuală este interzisă.
-prelucrarea codului numeric personal sau a altor date cu caracter personal având o funcție de identificare de aplicabilitate generală poate fi efectuată numai dacă:
-persoana vizata și-a dat în mod expres consimțământul; sau
-prelucrarea este prevăzută în mod expres de o dispoziție legală.
Autoritatea de supraveghere poate stabili și alte cazuri în care se poate efectua prelucrarea datelor prevăzute la alin. (1), numai cu condiția instituirii unor garanții adecvate pentru respectarea drepturilor persoanelor vizate.Prelucrarea datelor cu caracter personal privind starea de sănătate

-prelucrarea datelor cu caracter personal referitoare la săvârșirea de infracțiuni de către persoana vizata ori la condamnări penale, măsuri de siguranță sau sancțiuni administrative ori contravenționale, aplicate persoanei vizate, poate fi efectuată numai de către sau sub controlul autorităților publice, în limitele puterilor ce le sunt conferite prin lege și în condițiile stabilite de legile speciale care reglementează aceste materii.
Autoritatea de supraveghere poate stabili și alte cazuri în care se poate efectua prelucrarea datelor prevăzute la alin. (1), numai cu condiția instituirii unor garanții adecvate pentru respectarea drepturilor persoanelor vizate.
Un registru complet al condamnărilor penale poate fi ținut numai sub controlul unei autorități publice, în limitele puterilor ce îi sunt conferite prin lege.

• Care sunt condițiile de acordare și valabilitate a
consimțământului?
Potrivit art. 7 alin. (1) din Regulament, operatorul trebuie să fie în măsură să demonstreze faptul că persoana vizată și-a dat consimțământul pentru operațiunea de prelucrare a datelor cu caracter personal.
În cazul în care consimțământul persoanei vizate este dat în contextual unei declarații scrise care se referă și la alte aspecte, cererea privind consimțământul trebuie să fie prezentată într-o formă care o diferențiază în mod clar de celelalte aspecte, într-o formă inteligibilă și ușor accesibilă, utilizând un limbaj clar și simplu.
Art. 7 alin. (3) din Regulament prevede faptul că retragerea consimțământului se face la fel de simplu ca și acordarea acestuia.
În situația în care consimțământul este retras, operatorul are obligația de a șterge, fără întârzieri nejustificate, toate datele cu caracter personal ale persoanei vizate care și-a exercitat dreptul prevăzut la art. 17 alin. (1) lit. b) din Regulament.
Considerentul 32 din Regulamentul (UE) nr. 2016/679 stabilește următoarele: ”Consimțământul ar trebui acordat printr-o acțiune neechivocă care să constituie o manifestare liber exprimată, specifică, în cunoștință de cauză și clară a acordului persoanei vizate pentru prelucrarea datelor sale cu caracter personal, ca de exemplu o declarație făcută în scris, inclusiv în format electronic, sau verbal. Acesta ar putea include bifarea unei căsuțe atunci când persoana vizitează un site, alegerea parametrilor tehnici pentru serviciile societății informaționale sau orice altă declarație sau acțiune care indică în mod clar în acest context acceptarea de către persoana vizată a prelucrării propuse a datelor sale cu caracter personal. Prin urmare, absența unui răspuns, căsuțele bifate în prealabil sau absența unei acțiuni nu ar trebui să constituie un consimțământ. Consimțământul ar trebui să vizeze toate activitățile de prelucrare efectuate în același scop sau în aceleași scopuri. Dacă prelucrarea datelor se face în mai multe scopuri, consimțământul ar trebui dat pentru toate scopurile prelucrării. În cazul în care consimțământul persoanei vizate trebuie acordat în urma unei cereri transmise pe cale electronică, cererea respectivă trebuie să fie clară și concisă și să nu perturbe în mod inutil utilizarea serviciului pentru care se acordă consimțământul.

In ce condiții pot prelucra datele cu caracter personal ale copiilor în ceea ce privește oferirea de servicii ale societății informaționale?
Prelucrarea datelor cu caracter personal ale unui copil este legală dacă copilul are cel puțin vârsta de 16 ani. Dacă copilul are sub vârsta de 16 ani, respectiva prelucrare este legală numai dacă și în măsura în care consimțământul este acordat sau autorizat de titularul răspunderii părintești asupra copilului. Operatorul depune toate eforturile rezonabile pentru a verifica în astfel de cazuri că titularul răspunderii părintești a acordat sau a autorizat consimțământul, ținând seama de tehnologiile disponibile (art. 8 din Regulamentul (UE) 2016/679).

• Ce se poate intampla la incheierea operatiunilor de prelucrare?

La încheierea operațiunilor de prelucrare, dacă persoana vizata nu și-a dat în mod expres și neechivoc consimțământul pentru o alta destinație sau pentru o prelucrare ulterioară, datele cu caracter personal vor fi:
-distruse;
-transferate unui alt operator, cu condiția ca operatorul inițial sa garanteze faptul ca prelucrările ulterioare au scopuri similare celor în care s-a făcut prelucrarea inițială;
-transformate în date anonime și stocate exclusiv în scopuri statistice, de cercetare istorica sau științifică.(2) În cazul operațiunilor de prelucrare efectuate în condițiile prevăzute la art. 5 alin. (2) lit. c) sau d), în cadrul activităților descrise la art. 2 alin. (5), operatorul poate stoca datele cu caracter personal pe perioada necesară realizării scopurilor concrete urmărite, cu condiția asigurării unor măsuri corespunzătoare de protejare a acestora, după care va proceda la distrugerea lor dacă nu sunt aplicabile prevederile legale privind păstrarea arhivelor.
• Alte articole de acelasi autor
-In ce domenii poate apare conflictul de interese si cum este reglementat inlegislatie;
-Cum stabileste instanta cat de mare este pedepsa cand pronunta condamnarea pentru savarsirea unei infractiuni;
–Persoana retinuta in flagrant, cercetata pentru infractiunile de acces illegal
la un sistem informatic si efectuarea de operaţiuni financiare în mod fraudulos fiind surprinsa ca efectua operatiuni cu carduri falsificate;
–Ce a avut in vedere I.C.C.J cand a dispus încetarea procesului penal
pentru infracţiunea de nerespectarea măsurilor privind încredinţarea
minorului ca urmare a împăcării părţilor.
-In ce conditii in cazul cererii de divort din culpa exclusiva a paratului
acesta poate fi obligat la plata unei prestatii compensatorii sub forma unei rente viagere;
–Cum solicitati audierea ca martori a rudelor in cazul contraventiilor la
regimul circulatiei rutiere;
-Din ce motive DNA s-a sesizat din oficiu cu privire la infractiunea de
favorizarea faptuitorului in cazul persoanelor condamnate care apar ca autori de lucrări științifice;
–In ce conditii asiguratorul raspunde pentru repararea prejudiciului cauzat
prin accident;
–Ce inseamna un avocat in Uniunea Europeana;
–Conditiile in care este angajata raspunderea administratorului fata de Societatea Comerciala;
–Criterile pe baza carora daunele morale sunt apreciate de Inalta Curte de
Casatie si Justitie acordarea daunelor morale in cazul unui prejudiciu de imagine.
Cabinet avocat Tudor Ion
Responsabilitate, profesionalism,loialitate fata de client
www.avocat-tudor.ro
0724260393


In ce consta infractiunea privind prezentarea cu rea-credinta de date neadevarate prevazuta in Legea 31/1990

In ce consta infractiunea privind prezentarea cu rea-credinta de date neadevarate prevazuta in Legea 31/1990

Infractiunea privind prezentarea cu rea-credinta de date neadevarate este prevazuta de art.271 din Legea nr.31/1990 privind societatile
Din definitia acesteia rezulta ca se pedepseste fondatorul, administratorul, directorul, directorul executiv sau reprezentantul legal al societatii, care:
-prezinta, cu rea-credinta, in prospectele, rapoartele si comunicarile adresate publicului, date neadevarate asupra constituirii societatii ori asupra conditiilor economice ale acesteia sau ascunde, cu rea-credinta, in tot sau in parte, asemenea date;
-prezinta, cu rea-credinta, actionarilor/asociatilor o situatie financiara inexacta sau cu date inexacte asupra conditiilor economice ale societatii, in vederea ascunderii situatiei ei reale;

-refuza sa puna la dispozitie expertilor, in cazurile si in conditiile prevazute la art. 26 si 38, documentele necesare sau ii impiedica, cu rea-credinta, sa indeplineasca insarcinarile primite.

Art.28,mai sus mentionat, se refera la situatia in care,daca există aporturi în natură, avantaje acordate oricărei persoane care a participat la constituirea societăţii sau la tranzacţii conducând la acordarea autorizaţiei, operaţiuni încheiate de fondatori pe seama societăţii ce se constituie şi pe care aceasta urmează să le ia asupra sa, fondatorii vor solicita judecătorului-delegat numirea unuia sau mai multor experţi. Dispoziţiile art. 38 şi 39 se aplică în mod corespunzător.
Raportul expertului sau experţilor va fi pus la dispoziţia subscriitorilor, la locul unde urmează să se întrunească adunarea constitutivă.

Art.38 se refera la inmatricularea societatii si dispune ca la societăţile pe acţiuni, dacă există aporturi în natură, avantaje rezervate oricărei persoane care a participat la constituirea societăţii sau la tranzacţii conducând la acordarea autorizaţiei, operaţiuni încheiate de fondatori pe seama societăţii ce se constituie şi pe care aceasta urmează să le ia asupra sa, judecătorul-delegat numeşte, în termen de 5 zile de la înregistrarea cererii, unul sau mai mulţi experţi din lista experţilor autorizaţi. Aceştia vor întocmi un raport cuprinzând descrierea şi modul de evaluare a fiecărui bun aportat şi vor evidenţia dacă valoarea acestuia corespunde numărului şi valorii acţiunilor acordate în schimb, precum şi alte elemente indicate de judecătorul-delegat.

Fondatorii vor depune raportul în termen de 15 zile de la data aprobării sale la oficiul registrului comerţului registrul comertului va transmite o notificare cu privire la această depunere către Regia Autonomă Monitorul Oficial”, pentru a fi publicată pe cheltuiala societăţii.
(3) În cazul societăţilor comerciale constituite prin fuziune sau divizare nu este necesară întocmirea raportului prevăzut la alin. (1) şi depunerea sa la oficiul registrului comerţului în condiţiile dispoziţiilor alin. (2), dacă proiectul de fuziune sau divizare a fost supus examinării unui expert independent potrivit dispoziţiilor art. 2433 alin. (1)-(4).

Revenind la textul de lege care reglementeaza infractiunea privind prezentarea cu rea-credinta de date neadevarate,din analiza acestuia se constata ca fapta pedepsita de lege consta in actiunea de a prezenta,cu rea credinta, in prospectele, rapoartele si comunicarile adresate publicului, date neadevarate asupra constituirii societatii ori asupra conditiilor economice ale acesteia sau ascunde, cu rea-credinta, in tot sau in parte, asemenea date.

• Ce persoane pot fi subiectul acestei infractiuni
Subiectul acestei infractiuni nu pot fi decat fondatorul,administratorul,directorul general,directorul,membrul consiliului de supraveghere sau al directoratului,reprezentantul legal al societatii sau lichidatorul.

Prin urmare,nu conteaza forma sub care se face prezentarea(ex.prin internet,televziune),important pentru existenta infractiunii fiind inserarea unor date necorespunzatoare adevarului referitoare la constituirea societatii ori la conditiile economice sau juridice ale acesteia,ori omiterea prezentarii corecte a unor asemenea informatii in rapoartele efectuate.

O precizare ce se impune este ca aceasta infractiune se poate comite atat la constituirea societatii(prospecte) cat si oricand pe parcursul existentei societatii(prospecte,rapoarte,comunicari).

In literatura de specialitate s-a dat ca exemplu privind savarsirea acestei infractiuni cazul directorului care,avand pe ordinea de zi aprobarea actelor constutive ale societatii a prezentat cu rea credinta date neadevarate despre numarul actionarilor,capitalul societatii pentru a impiedica cunoasterea exacta a situatiei economice a societatii si privatizarea.

• In Legea 31/1990 s-au prevazut si alte dispozitii legate de
constituirea societatii si care daca nu sunt respectate,pot constitui infractiuni si conduc la sanctionarea persoanelor vizate.

De exemplu,fondatorii si primii membri ai consiliului de administratie,respectiv ai directoratului si ai consiliului de supraveghere sunt solidari raspunzatori din momentul constituirii societatii fata de societate si de terti,pentru subscrierea integrala a capitalului social si efectuarea varsamintelor stabilite de lege sau prin actul constitutiv,de existenta aporturilor in natura,de veridicitatea publicatiilor facute in vederea constituirii societatii.

Conform art. 272 din Legea nr. 31/1990, se pedepsesc cu închisoare de la 1 la 3 ani fondatorul, administratorul, directorul, directorul executiv sau reprezentantul legal al societăţii, care au săvârşit următoarele fapte penale:
-infracţiunea de dobândire, în contul societăţii, de acţiuni ale altor
societăţi la un preţ pe care făptuitorul îl ştie vădit superior valorii lor efective sau vinderea, pe seama societăţii, de acţiuni pe care acesta le deţine, la preţuri despre care făptuitorul are cunoştinţă că sunt vădit inferioare valorii lor efective, în scopul obţinerii pentru el sau pentru alte persoane a unui folos în paguba societăţii;

-infracţiunea de folosire, cu rea-credinţă, a bunurilor sau creditului, de
care se bucură societatea, într-un scop contrar intereselor acesteia sau în folosul propriu al faptuitorului ori pentru a favoriza o altă societate în care acesta are interese, direct sau indirect;

-infracţiunea de împrumut făcut, sub orice formă, direct sau printr-o
persoană interpusă, de la societatea pe care făptuitorul o administrează, de la o societate controlată de aceasta ori de la societate care controlează societatea pe care el o administrează ori o controlează cu o sumă superioară limitei prevăzute de art. 1444 alin. 3 lit. a, respectiv 5000 euro, după caz, sau de a face ca una dintre aceste societăţi să-i acorde vreo garanţie pentru datorii proprii;

-infracţiunea prin care administratorul încalcă dispoziţiile art. 183 referitoare la constituirea din profitul societăţii a unei rezerve de cel puţin 5% anual, pentru formarea unui fond de rezervă de minim o cincime din capitalul social şi la menţinerea acestui fond şi folosirea lui conform destinaţiei stabilite de lege şi actul constitutiv.

Conform art. 2721 se pedepsesc fondatorul, administratorul, directorul sau reprezentantul legal al societăţii care au săvârşit următoarele fapte penale:
-infracţiunea de răspândire a unor ştiri false sau întrebuinţarea altor mijloace frauduloase care au ca efect mărirea sau scăderea valorii acţiunilor sau obligaţiunilor societăţii ori a altor titluri ce-i aparţin, în scopul obţinerii, de către făptuitor, pentru el sau pentru alte persoane a unui folos în paguba societăţii;

-infracţiunea de încasare sau de plată a unor dividende, sub orice formă, din beneficii fictive sau care nu puteau fi distribuite, în lipsa de situaţii financiare ori contrarii celor rezultate din acesta.

Conform art.273 din Legea nr. 31/1990, se pedepseşte administratorul, directorul, directorul executiv sau reprezentantul legal al societăţii care au săvârşit următoarele fapte penale:
-infracţiunea de emitere a unor acţiuni de o valoare mai mică decât valoarea legală ori la un preţ inferior valorii nominale sau emiterea unor noi acţiuni în schimbul aporturilor în numerar, înainte ca acţiunile precedente să fi fost achitate în întregime;
-infracţiunea de folosire, în adunările generale, de acţiunile nesubscrise sau nedistribuite acţionarilor;
-infracţiunea de acordare a unor împrumuturi sau avansuri asupra acţiunilor societăţii;
-infracţiunea de a preda titularului acţiunile înainte de termen, de predare a unor acţiuni liberate în total sau în parte, în afară de cazurile stabilite de lege ori de emitere de acţiuni la purtător, fără a fi achitate integral;
-infracţiunea de nerespectare a dispoziţiilor legale referitoare la anularea acţiunilor neachitate;
-infracţiunea de emitere a unor obligaţiuni fără respectarea dispoziţiilor legale sau de acţiuni fără să cuprindă menţiunile prevăzute de lege.

Conform art. 274 din Legea nr. 31/1990, se pedepseşte cu închisoare de la o lună la un an sau cu amendă administratorul, directorul, directorul executiv sau reprezentantul legal al societăţii care a săvârşit următoarele fapte penale:

a) infracţiunea de îndeplinire a hotărârilor adunării generale referitoare la schimbarea formei societăţii, la fuziunea ori la divizarea acesteia sau la reducerea capitalului social, înainte de expirarea termenelor prevăzute de lege;
b) infracţiunea de îndeplinire a hotărârilor adunării generale referitoare la reducerea capitalului social, fără ca asociaţii să fi fost executaţi cu privire la efectuarea vărsământului datorat ori fără hotărârea adunării generale care îi scuteşte de plata vărsămintelor ulterioare.

Conform art. 275 din Legea nr. 31/1990, se pedepseşte cu închisoare de la o lună la 1 an sau cu amendă administratorul care a săvârşit următoarele fapte penale:
a) infracţiunea de încălcare, chiar prin persoane interpuse sau prin acte
simulate, a dispoziţiilor art. 149 din legea societăţilor comerciale. În prezent, acest text este conţinut de prevederile art. 1443 şi se referă la obligaţia de abţinere de la orice deliberări şi de înştiinţare a cenzorilor şi a celorlalţi administratori, de către administratorul care are într-o anumită operaţie, direct sau indirect, interese contrare cu cele ale societăţii. Această obligaţie revine administratorului şi în cazul în care ştie că sunt interesate soţia, rudele sau afinii săi până la gradul al patrulea inclusiv.

b) infracţiunea de neconvocare a adunării generale în cazurile prevăzute de lege sau de încălcare a dispoziţiilor art. 193 alin. 2. Acest text se referă la interdicţia unui asociat din societatea cu răspundere limitată de a exercita dreptul său de vot în deliberările adunărilor asociaţilor referitoare la aporturile sale în natura sau la actele juridice încheiate între el şi societate;

c) infracţiunea de începere a operaţiunilor în numele unei societăţi cu răspundere limitată, înainte de a se fi efectuat vărsământul integral al capitalului social;

d) infracţiunea de emitere a unor titluri negociabile reprezentând părţi sociale ale unei societăţi cu răspundere limitată;
e) infracţiunea de dobândire a unor acţiuni ale societăţii în contul acesteia, în cazurile interzise de lege.

Conform art. 2801 din Legea nr. 31/1990, se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 8 ani persoanele vinovate care au săvârşit următoarele fapte penale:
a) infracţiunea de transmitere fictivă a părţilor sociale sau acţiunilor deţinute într-o societate comercială în scopul sustragerii de la urmărirea penală ori în scopul îngreunării acesteia.
• Alte articole de acelasi autor:
-Ce infractiuni contra securitatii nationale prevede Codul penal;
-Ce trebuie sa dovedesti daca esti sanctionat pentru taximetrie clandestina in scopul anularii procesului verbal;
-In ce cazuri se acorda exercitarea autoritatii parintesti unui singur parinte in caz de divort;
-contencios administrativ si fiscal;
-Ce trebuie cunoscut despre asigurarea de răspundere civilă și asigurarea de persoane.
-CUM PROCEDATI DACA SUNTETI VICTIMA UNUI ACCIDENT PROVOCAT DE UN CONDUCATOR AUTO CE ARE AUTOVEHICULUL ÎNMATRICULAT ÎN ALTĂ ȚARĂ
-ce avantaje prezinta solicitarea de despagubiri acordate in cadrul procesului penal;
-de ce este necesar ca un avocat despagubiri accidente sa te asiste la societatea de asigurare.
www.avocat-tudor.ro
0724260393


Recuzarea judecatorului sau stramutarea dosarului ce poate sa aleaga partea nemultumita de proces

Recuzarea judecatorului sau stramutarea dosarului ce poate sa aleaga partea nemultumita de proces

Ca avocat in Bucuresti am fost intrebat de unele parti nemultumite de modul cum se desfasoara procesul civil cum este mai bine sa procedeze intr-o astfel de situatie,sa ceara recuzarea judecatorului sau stramutarea dosarului la alta instanta.
Intrebarea este oarecum justificata pentru ca in ambele ipoteze partea interesata este nemultumita de modul in care se solutioneaza cauza.

Codul de procedura civila reglementeaza insa in mod distinct, recuzarea si,respectiv,stramutarea,astfel ca, prin cunoasterea acestor dispozitii, partea interesata poate concluziona care dintre cele doua cereri este oportuna. Tinand insa cont de specificul dosarului si de stadiul procesual in care se afla.

• In ce priveste recuzarea
Atunci cand un judecator este oprit de lege sa procedeze la judecarea pricinii,devine incompatibil,adica este obligat sa se abtina.
Cazurile de incompatibilitate absoluta sunt reglementate de dispozitiile art.41Cod procedura civila si anume:
-judecătorul care a pronunţat o încheiere interlocutorie sau o hotărâre prin care s-a soluţionat cauza nu poate judeca aceeaşi pricină în apel, recurs, contestaţie în anulare sau revizuire şi nici după trimiterea spre rejudecare.
-nu poate lua parte la judecată cel care a fost martor, expert, arbitru, procuror, avocat, asistent judiciar, magistrat-asistent sau mediator în aceeaşi cauză.

Intr-o astfel de situatie,partea din proces interesata are posibilitatea sa ceara recuzarea judecatorului,astfel cum rezulta din dispozitiile art. art.44 din Codul de procedura civila:
–judecătorul aflat într-o situaţie de incompatibilitate poate fi recuzat de oricare dintre părţi înainte de începerea oricărei dezbateri.
-când motivele de incompatibilitate s-au ivit ori au fost cunoscute de parte doar după începerea dezbaterilor, aceasta trebuie să solicite recuzarea de îndată ce acestea îi sunt cunoscute.

Alte cazuri de incompatibilitate absolută rezulta din dispozitiile art.42 Cod de procedura civila civil,acestea fiind urmatoarele:
(1) Judecătorul este,de asemenea, incompatibil de a judeca în următoarele situaţii:
1. când şi-a exprimat anterior părerea cu privire la soluţie în cauza pe care a fost desemnat să o judece. Punerea în discuţia părţilor, din oficiu, a unor chestiuni de fapt sau de drept, potrivit art. 14 alin. (4) şi (5), nu îl face pe judecător incompatibil;
2. când există împrejurări care fac justificată temerea că el, soţul său, ascendenţii ori descendenţii lor sau afinii lor, după caz, au un interes în legătură cu pricina care se judecă;
3. când este soţ, rudă sau afin până la gradul al patrulea inclusiv cu avocatul ori reprezentantul unei părţi sau dacă este căsătorit cu fratele ori cu sora soţului uneia dintre aceste persoane;
4. când soţul sau fostul său soţ este rudă ori afin până la gradul al patrulea inclusiv cu vreuna dintre părţi;
5. dacă el, soţul sau rudele lor până la gradul al patrulea inclusiv ori afinii lor, după caz, sunt părţi într-un proces care se judecă la instanţa la care una dintre părţi este judecător;
6. dacă între el, soţul său ori rudele lor până la gradul al patrulea inclusiv sau afinii lor, după caz, şi una dintre părţi a existat un proces penal cu cel mult 5 ani înainte de a fi desemnat să judece pricina. În cazul plângerilor penale formulate de părţi în cursul procesului, judecătorul devine incompatibil numai în situaţia punerii în mişcare a acţiunii penale împotriva sa;
7. dacă este tutore sau curator al uneia dintre părţi;
8. dacă el, soţul său, ascendenţii ori descendenţii lor au primit daruri sau promisiuni de daruri ori alte avantaje de la una dintre părţi;
9. dacă el, soţul său ori una dintre rudele lor până la gradul al patrulea inclusiv sau afinii lor, după caz, se află în relaţii de duşmănie cu una dintre părţi, soţul ori rudele acesteia până la gradul al patrulea inclusiv;
10. dacă, atunci când este învestit cu soluţionarea unei căi de atac, soţul sau o rudă a sa până la gradul al patrulea inclusiv a participat, ca judecător sau procuror, la judecarea aceleiaşi pricini înaintea altei instanţe;
11. dacă este soţ sau rudă până la gradul al patrulea inclusiv sau afin, după caz, cu un alt membru al completului de judecată;
12. dacă soţul, o rudă ori un afin al său până la gradul al patrulea inclusiv a reprezentat sau asistat partea în aceeaşi pricină înaintea altei instanţe;
13. atunci când există alte elemente care nasc în mod întemeiat îndoieli cu privire la imparţialitatea sa.
(2) Dispoziţiile alin. (1) privitoare la soţ se aplică şi în cazul concubinilor.

Din experienta ca avocat in Bucuresti am observat ca dintre cazurile de incompatibilitate mai sus aratate,pct.13 alin.(1) al art.42 Cod procedura civila este cel mai des invocat ca motiv de recuzare.
Este si justificat,pentru ca nu sunt dese cazurile in care judecatorul ar avea potentiale relatii cu una din parti,comparativ cu situatiile in care partea considera ca judecatorul il dezavantajeaza prin felul cum se desfasoara procesul

In justificarea acestui motiv de recuzare, in literatura juridica s-a apreciat despre cazurile de incompatibilitate ca nu sunt limitative pentru ca motivul prevazut de art.42 pct.13 Cod procedura civila”când există alte elemente care nasc în mod întemeiat îndoieli cu privire la imparţialitatea sa” deschide posibilitatea invocarii art.6 parag.1 din Conventia europeana in materie de impartialitate,instanta investita cu judecare cererii de recuzare putand sa aprecieze ea insasi temeinicia indoielilor cu privire la impartialitatea subiectiva a judecatorului.
Nu este suficient ca un judecator sa fie liber de orice relatii,partinire ori influenta neadecvata,ci trebuie sa para astfel in fata unui observator rezonabil.
Dreptul la un proces echitabil,cum este definit in art.6 din Conventia europeana,asigura si judecarea cauzei de catre o instanta independenta si impartiala.

• Stramutarea

Atunci cand din anumite circumstante partea interesata considera ca exista indoiala cu privire la independenta si impartialitatea instantei poate formula o cerere de stamutare.
In literatura juridica s-a aratat ca stramutarea este un incident procedural,cand judecarea in bune conditii a unei pricini,din cauza unor temeiuri expres si limitative prevazute de lege,este pusa sub semnul indoielii,recunoscandu-se astfel partilor posibilitatea de a solicita stramutarea pricinii de la instanta care,in mod normal ar fi competenta sa o judece.

• Care sunt motivele expres prevazute de lege pentru formularea unei
cereri de stramutare

Conform art.140 Cod procedura civila,strămutarea procesului poate fi cerută pentru motive de bănuială legitimă sau de siguranţă publică. Bănuiala se consideră legitimă în cazurile în care există îndoială cu privire la imparţialitatea judecătorilor din cauza circumstanţelor procesului, calităţii părţilor ori unor relaţii conflictuale locale.
Constituie motiv de siguranţă publică împrejurările excepţionale care presupun că judecata procesului la instanţa competentă ar putea conduce la tulburarea ordinii publice.

Strămutarea pentru motiv de bănuială legitimă sau de siguranţă publică se poate cere în orice fază a procesului.
Strămutarea pentru motiv de bănuială legitimă poate fi cerută de către partea interesată, iar cea întemeiată pe motiv de siguranţă publică, numai de către procurorul general de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

• In ce conditii se poate dispune suspendarea procesului

La solicitarea celui interesat, completul de judecată poate dispune, dacă este cazul, suspendarea judecării procesului, cu darea unei cauţiuni în cuantum de 1.000 lei. Pentru motive temeinice, suspendarea poate fi dispusă în aceleaşi condiţii,fără citarea părţilor, chiar înainte de primul termen de judecată.
Încheierea asupra suspendării nu se motivează şi nu este supusă niciunei căi de atac.
Măsura suspendării judecării procesului va fi comunicată de urgenţă instanţei de la care s-a cerut strămutarea.

Din cele de mai sus se constata ca motivul de stramutare cel mai des invocat este de motivul de banuiala legitima.
In jurisprudenta si literatura de specialitate s-a aratat ca banuiala legitima in privinta judecatorilor cauzei ar exista cand se poate presupune ca lipsa de impartialitate ar rezulta din motive precum:
-circumstantele concrete ale cauzei;
-una din parti este magistrat la instanta respectiva,ruda apropiata cu unul din magistratii cu functie de conducere la instanta respectiva;
-partea adversa se bucura de un inalt prestigiu in localitatea in care functioneaza instanta.
• Alte articole de acelasi autor:
-Care sunt conditiile atragerii raspunderii persoanelor juridice care au savarsit infractiuni;
-Ce masuri trebuiesc intreprinse daca ti-a fost avariata masina
-Fapta de evaziune fiscala prevazuta de Legea 241/2005 art.9 lit.b constituie infractiune numai daca s-a produs un prejudiciu;
–A fost condamnat pentru conducerea sub influenta bauturilor alcoolice dar nu s-a anulat si dreptul de a conduce autovehicule;
–In ce cazuri se acorda exercitarea autoritatii parintesti unui singur parinte in caz de divort.
-Ce avantaje si dezavantaje aduce asiguratilor noua lege RCA;
–In ce situatii in cazul raspunderii solidare pentru repararea prejudiciului fiecare inculpat raspunde doar pentru responsabilitatea sa;
–In ce situatii conflictul de interese este apreciat ca fiind infractiune;
-Ce masuri trebuiesc intreprinse daca ti-a fost avariata masina;
–Fapta de evaziune fiscala prevazuta de Legea 241/2005 art.9 lit.b constituie infractiune numai daca s-a produs un prejudiciu;
www.avocat-tudor.ro
0724260393
avocat_tudorion@yahoo.com