Recuzarea judecatorului sau stramutarea dosarului ce poate sa aleaga partea nemultumita de proces

Recuzarea judecatorului sau stramutarea dosarului ce poate sa aleaga partea nemultumita de proces

Ca avocat in Bucuresti am fost intrebat de unele parti nemultumite de modul cum se desfasoara procesul civil cum este mai bine sa procedeze intr-o astfel de situatie,sa ceara recuzarea judecatorului sau stramutarea dosarului la alta instanta.
Intrebarea este oarecum justificata pentru ca in ambele ipoteze partea interesata este nemultumita de modul in care se solutioneaza cauza.

Codul de procedura civila reglementeaza insa in mod distinct, recuzarea si,respectiv,stramutarea,astfel ca, prin cunoasterea acestor dispozitii, partea interesata poate concluziona care dintre cele doua cereri este oportuna. Tinand insa cont de specificul dosarului si de stadiul procesual in care se afla.

• In ce priveste recuzarea
Atunci cand un judecator este oprit de lege sa procedeze la judecarea pricinii,devine incompatibil,adica este obligat sa se abtina.
Cazurile de incompatibilitate absoluta sunt reglementate de dispozitiile art.41Cod procedura civila si anume:
-judecătorul care a pronunţat o încheiere interlocutorie sau o hotărâre prin care s-a soluţionat cauza nu poate judeca aceeaşi pricină în apel, recurs, contestaţie în anulare sau revizuire şi nici după trimiterea spre rejudecare.
-nu poate lua parte la judecată cel care a fost martor, expert, arbitru, procuror, avocat, asistent judiciar, magistrat-asistent sau mediator în aceeaşi cauză.

Intr-o astfel de situatie,partea din proces interesata are posibilitatea sa ceara recuzarea judecatorului,astfel cum rezulta din dispozitiile art. art.44 din Codul de procedura civila:
–judecătorul aflat într-o situaţie de incompatibilitate poate fi recuzat de oricare dintre părţi înainte de începerea oricărei dezbateri.
-când motivele de incompatibilitate s-au ivit ori au fost cunoscute de parte doar după începerea dezbaterilor, aceasta trebuie să solicite recuzarea de îndată ce acestea îi sunt cunoscute.

Alte cazuri de incompatibilitate absolută rezulta din dispozitiile art.42 Cod de procedura civila civil,acestea fiind urmatoarele:
(1) Judecătorul este,de asemenea, incompatibil de a judeca în următoarele situaţii:
1. când şi-a exprimat anterior părerea cu privire la soluţie în cauza pe care a fost desemnat să o judece. Punerea în discuţia părţilor, din oficiu, a unor chestiuni de fapt sau de drept, potrivit art. 14 alin. (4) şi (5), nu îl face pe judecător incompatibil;
2. când există împrejurări care fac justificată temerea că el, soţul său, ascendenţii ori descendenţii lor sau afinii lor, după caz, au un interes în legătură cu pricina care se judecă;
3. când este soţ, rudă sau afin până la gradul al patrulea inclusiv cu avocatul ori reprezentantul unei părţi sau dacă este căsătorit cu fratele ori cu sora soţului uneia dintre aceste persoane;
4. când soţul sau fostul său soţ este rudă ori afin până la gradul al patrulea inclusiv cu vreuna dintre părţi;
5. dacă el, soţul sau rudele lor până la gradul al patrulea inclusiv ori afinii lor, după caz, sunt părţi într-un proces care se judecă la instanţa la care una dintre părţi este judecător;
6. dacă între el, soţul său ori rudele lor până la gradul al patrulea inclusiv sau afinii lor, după caz, şi una dintre părţi a existat un proces penal cu cel mult 5 ani înainte de a fi desemnat să judece pricina. În cazul plângerilor penale formulate de părţi în cursul procesului, judecătorul devine incompatibil numai în situaţia punerii în mişcare a acţiunii penale împotriva sa;
7. dacă este tutore sau curator al uneia dintre părţi;
8. dacă el, soţul său, ascendenţii ori descendenţii lor au primit daruri sau promisiuni de daruri ori alte avantaje de la una dintre părţi;
9. dacă el, soţul său ori una dintre rudele lor până la gradul al patrulea inclusiv sau afinii lor, după caz, se află în relaţii de duşmănie cu una dintre părţi, soţul ori rudele acesteia până la gradul al patrulea inclusiv;
10. dacă, atunci când este învestit cu soluţionarea unei căi de atac, soţul sau o rudă a sa până la gradul al patrulea inclusiv a participat, ca judecător sau procuror, la judecarea aceleiaşi pricini înaintea altei instanţe;
11. dacă este soţ sau rudă până la gradul al patrulea inclusiv sau afin, după caz, cu un alt membru al completului de judecată;
12. dacă soţul, o rudă ori un afin al său până la gradul al patrulea inclusiv a reprezentat sau asistat partea în aceeaşi pricină înaintea altei instanţe;
13. atunci când există alte elemente care nasc în mod întemeiat îndoieli cu privire la imparţialitatea sa.
(2) Dispoziţiile alin. (1) privitoare la soţ se aplică şi în cazul concubinilor.

Din experienta ca avocat in Bucuresti am observat ca dintre cazurile de incompatibilitate mai sus aratate,pct.13 alin.(1) al art.42 Cod procedura civila este cel mai des invocat ca motiv de recuzare.
Este si justificat,pentru ca nu sunt dese cazurile in care judecatorul ar avea potentiale relatii cu una din parti,comparativ cu situatiile in care partea considera ca judecatorul il dezavantajeaza prin felul cum se desfasoara procesul

In justificarea acestui motiv de recuzare, in literatura juridica s-a apreciat despre cazurile de incompatibilitate ca nu sunt limitative pentru ca motivul prevazut de art.42 pct.13 Cod procedura civila”când există alte elemente care nasc în mod întemeiat îndoieli cu privire la imparţialitatea sa” deschide posibilitatea invocarii art.6 parag.1 din Conventia europeana in materie de impartialitate,instanta investita cu judecare cererii de recuzare putand sa aprecieze ea insasi temeinicia indoielilor cu privire la impartialitatea subiectiva a judecatorului.
Nu este suficient ca un judecator sa fie liber de orice relatii,partinire ori influenta neadecvata,ci trebuie sa para astfel in fata unui observator rezonabil.
Dreptul la un proces echitabil,cum este definit in art.6 din Conventia europeana,asigura si judecarea cauzei de catre o instanta independenta si impartiala.

• Stramutarea

Atunci cand din anumite circumstante partea interesata considera ca exista indoiala cu privire la independenta si impartialitatea instantei poate formula o cerere de stamutare.
In literatura juridica s-a aratat ca stramutarea este un incident procedural,cand judecarea in bune conditii a unei pricini,din cauza unor temeiuri expres si limitative prevazute de lege,este pusa sub semnul indoielii,recunoscandu-se astfel partilor posibilitatea de a solicita stramutarea pricinii de la instanta care,in mod normal ar fi competenta sa o judece.

• Care sunt motivele expres prevazute de lege pentru formularea unei
cereri de stramutare

Conform art.140 Cod procedura civila,strămutarea procesului poate fi cerută pentru motive de bănuială legitimă sau de siguranţă publică. Bănuiala se consideră legitimă în cazurile în care există îndoială cu privire la imparţialitatea judecătorilor din cauza circumstanţelor procesului, calităţii părţilor ori unor relaţii conflictuale locale.
Constituie motiv de siguranţă publică împrejurările excepţionale care presupun că judecata procesului la instanţa competentă ar putea conduce la tulburarea ordinii publice.

Strămutarea pentru motiv de bănuială legitimă sau de siguranţă publică se poate cere în orice fază a procesului.
Strămutarea pentru motiv de bănuială legitimă poate fi cerută de către partea interesată, iar cea întemeiată pe motiv de siguranţă publică, numai de către procurorul general de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

• In ce conditii se poate dispune suspendarea procesului

La solicitarea celui interesat, completul de judecată poate dispune, dacă este cazul, suspendarea judecării procesului, cu darea unei cauţiuni în cuantum de 1.000 lei. Pentru motive temeinice, suspendarea poate fi dispusă în aceleaşi condiţii,fără citarea părţilor, chiar înainte de primul termen de judecată.
Încheierea asupra suspendării nu se motivează şi nu este supusă niciunei căi de atac.
Măsura suspendării judecării procesului va fi comunicată de urgenţă instanţei de la care s-a cerut strămutarea.

Din cele de mai sus se constata ca motivul de stramutare cel mai des invocat este de motivul de banuiala legitima.
In jurisprudenta si literatura de specialitate s-a aratat ca banuiala legitima in privinta judecatorilor cauzei ar exista cand se poate presupune ca lipsa de impartialitate ar rezulta din motive precum:
-circumstantele concrete ale cauzei;
-una din parti este magistrat la instanta respectiva,ruda apropiata cu unul din magistratii cu functie de conducere la instanta respectiva;
-partea adversa se bucura de un inalt prestigiu in localitatea in care functioneaza instanta.
• Alte articole de acelasi autor:
-Care sunt conditiile atragerii raspunderii persoanelor juridice care au savarsit infractiuni;
-Ce masuri trebuiesc intreprinse daca ti-a fost avariata masina
-Fapta de evaziune fiscala prevazuta de Legea 241/2005 art.9 lit.b constituie infractiune numai daca s-a produs un prejudiciu;
–A fost condamnat pentru conducerea sub influenta bauturilor alcoolice dar nu s-a anulat si dreptul de a conduce autovehicule;
–In ce cazuri se acorda exercitarea autoritatii parintesti unui singur parinte in caz de divort.
-Ce avantaje si dezavantaje aduce asiguratilor noua lege RCA;
–In ce situatii in cazul raspunderii solidare pentru repararea prejudiciului fiecare inculpat raspunde doar pentru responsabilitatea sa;
–In ce situatii conflictul de interese este apreciat ca fiind infractiune;
-Ce masuri trebuiesc intreprinse daca ti-a fost avariata masina;
–Fapta de evaziune fiscala prevazuta de Legea 241/2005 art.9 lit.b constituie infractiune numai daca s-a produs un prejudiciu;
www.avocat-tudor.ro
0724260393
avocat_tudorion@yahoo.com


In ce conditii se poate folosi ordonanta de plata pentru obligarea debitorului la palta

In ce conditii se poate folosi ordonanta de plata pentru obligarea debitorului la palta

Ordonanta de plata este o procedura rapida pentru recuperarea creantelor
Este insa si o procedura speciala,derogatorie de la dreptul comun,in care se solutioneaza cererile prin care se cere obligarea debitorului la plata unei sume de bani. Altfel spus,este un instrument care poate fi folosit de creditorul unei obligatii de plata pentru realizarea dreptului.

Cererea de ordonanta de plata este o adevarata cerere de chemare in judecata,astfel ca trebuie sa indeplinesca conditiile prevazute de lege in acest sens. De asemenea, trebuiesc indeplinite si alte conditii de catre persoana care cere obligarea debitorului: sa aiba calitatea de creditor,sa dovedeasca un interes in exercitarea cererii,sa formuleze o pretentie,obligarea debitorului sa execute obligatia.

Alte conditii rezulta din prevederile Codului de procedură civilă care se refera la ordonanta de plata.
Astfel,conform prevederilor art. 1013, NCPC,procedura ordonanței de plată este aplicabilă în privința creanțelor certe, lichide și exigibile, constând din obligații de plată a unor sume de bani care rezultă dintr-un contract civil, inclusiv din cele încheiate între un profesionist și o autoritate contractantă, constatate printr-un înscris ori determinate potrivit unui statut, regulament sau altui înscris însușit de părți prin semnătură ori în alt mod admis de lege.
Nu sunt incluse în sfera de aplicare a prezentului titlu creanţele înscrise la masa credală în cadrul unei proceduri de insolvenţă.

• Ce inseamna creanta certa,lichidasi exigibila

Se poate constata din cele de mai sus ca pentru admisibilitatea cererii de emitere a ordonanţei de plată, trebuiesc indeplinite câteva condiţii esenţiale:
-trebuie să existe o creanţă certă, lichidă şi exigibilă.
Creanţa este certă atunci când existenţa ei neîndoielnică rezultă din însuşi titlul executoriu,asupra sa nu există nicio situaţie litigioasă
Creanţa este lichidă atunci când obiectul ei este determinat sau când titlul executoriu conţine elemente care permit stabilirea lui.
Obiectul creanţei în procedura specială a ordonanţei de plată nu poate fi decât o sumă de bani, iar cuantumul acesteia, afară de obligaţiile accesorii ce o însoţesc trebuie să fie determinat. Astfel de creanţe au întotdeauna caracter lichid, faţă de creanţele al căror cuantum urmează să fie stabilit pe cale judecătorească, spre exemplu sumele decurgând din fapte ilicite cauzatoare de prejudicii.

-Creanţa este exigibilă dacă obligaţia debitorului a ajuns la scadenţă, sau acesta este decăzut din beneficiul termenului de plată.

• Mai intai trebuie adresata o somatie debitorului

Conform art.1014 din Codul de procedura civila,procedura ordonantei de plata incepe obligatoriu cu o somatie adresata debitorului.
Practic,creditorul va comunica debitorului, prin intermediul executorului judecătoresc sau prin scrisoare recomandată, cu conţinut declarat şi confirmare de primire, o somaţie, prin care îi va pune în vedere să plătească suma datorată în termen de 15 zile de la primirea acesteia.

Somația trimisă de creditor întrerupe prescripţia extinctivă potrivit dispoziţiilor punerii în întârziere prevăzute la art. 2540 Cod civil.

• Ce cuprinde cererea privind ordonanţa de plată

In procedura ordonantei de plata se face o analiza sumara a fondului,fapt ce se refelecta si in continutul cererii de sesizare a instantei.
a) numele şi prenumele, precum şi domiciliul sau, după caz,
denumirea şi sediul creditorului;
b) numele şi prenumele, codul numeric personal, dacă este cunoscut, şi domiciliul debitorului persoană fizică, iar în cazul debitorului persoană juridică, denumirea şi sediul, precum şi, după caz, dacă sunt cunoscute, codul unic de înregistrare sau codul de identificare fiscală, numărul de înmatriculare în registrul comerţului ori de înscriere în registrul persoanelor juridice şi contul bancar;
c) suma ce reprezintă obiectul creanţei, temeiul de fapt şi de drept al obligaţiei de plată, perioada la care se referă acestea, termenul la care trebuia făcută plata şi orice element necesar pentru determinarea datoriei; d) suma ce reprezintă dobânzile aferente sau alte despăgubiri ce se cuvin creditorului, potrivit legii;
e) semnătura creditorului. La cerere se anexează înscrisurile ce atestă cuantumul sumei datorate şi orice alte înscrisuri doveditoare ale acesteia. Dovada comunicării somaţiei menţionate mai sus, se va ataşa cererii sub sancţiunea respingerii acesteia ca inadmisibilă.
Cererea şi actele anexate la aceasta se depun în copie în atâtea exemplare câte părţi sunt, plus unul pentru instanţă.

• Procedura de judecata

Cat priveste instanta care ar puea fi sesizata pentru emiterea ordonantei,art.1015 prevede ca,daca debitorul nu plateste in termenul prevazut la rt.104 alin.(1),creditorul poate introduce cererea privind ordonanta de plata la instanta competenta pentru judecarea fondului in prima instanta.
In procedura ordonantei de plata se administreaza proba cu inscrisuri,astfel cum rezulta din art.1020 si 1021 din Codul de procedura civila.

• Alte articole de acelasi autor:
-In ce conditii beneficiaza de reducerea pedepsei persoana care a savarsit o infractiune de evaziune fiscala;
-Ce informatii trebuie sa furnizeze angajatorul salariatului in mod obligatoriu la incheierea contractului de munca si ce se poate face in caz de neexecutare;
–Pe ce criterii este sanctionata o fapta ca fiind infractiune sau contraventie la Legea nr.50/1991privind autorizarea executarii constructiilor;
–In ce conditii instanta apreciaza ca un conducator auto este in stare de necesitate cand savarseste infractiunea de conducere a unui vehicul fara permis de conducere;
–De ce este considerata Camera preliminara o faza distincta a procesului penal
-Drept penal-legalitate
–In ce conditii asiguratorul raspunde pentru repararea prejudiciului cauzat prin accident auto;
–Ce avantaje prezinta solicitarea de despagubiri accidente in cadrul procesului penal;
– Persoana retinuta in flagrant, cercetata pentru infractiunile de acces ilegal la un sistem informatic si efectuarea de operaţiuni financiare în mod fraudulos fiind surprinsa ca efectua operatiuni cu carduri falsificate;
-Ce criterii a avut in vedere instanta la admiterea cererii de stabilirea paternitatii din afara casatoriei formulata de reclamanta in conditiile in care tatal biologic intervine in solutionarea cererii.

Cabinet avocat Tudor Ion
Profesionalism,responsabilitate,loialitate fata de client.
www.avocat-tudor.ro
0724260393


In ce conditii se pot cere daune pentru incalcarea dreptului la propria imagine,la viata privata si libertatea de exprimare

In ce conditii se pot cere daune pentru incalcarea dreptului la propria imagine,la viata privata si libertatea de exprimare

Ca avocat in Baroul Bucuresti am intalnit cazuri in care instanta urma sa se pronunte daca articolele din anumite publicatii,inclusiv pe internet,au adus atingere imaginii,numelui,demnitii si prestigiului unei persoane.
Prin lansarea unor astfel de informatii care au devenit publice,accesibile oricarei persoane care ia cunostinta de acestea,din tara sau strainatate, si care folosesc cu rea credinta imaginea sau numele unei persoane se pot crea suferinte psihice acestea,o ingerinta in viata privata.
In cazul in care reclamantul are o astfel de solicitare va pune in discutie angajarea raspunderii civile delictuale a unei persoane fizice sau juridice pentru o fapta ilicita prejudiciabila si sa ceara daune morale.

In continuare,ne vom referi la conditiile in care este atrasa raspunderea civila delictuala si cadrul national de reglementare a unor astfel de fapte precum si viziunea CEDO in aceasta privinta.

• Care sunt conditiile atragerii raspunderii civile delictuale

In vederea angajarii raspunderii civile delictuale pentru o fapta care aduce atingere dreptului la propria imagine,la nume si onoare,conditiile specifice sunt urmatoarele:
sa existe un prejudiciu,culpa,fapta ilicita,sa existe o legatura de cauzalitate intre fapta ilicita si prejudiciu.

Prejudiciul consta in lezarea unui drept subiectiv sau a unui interes legitim care se materializeaza printr-o pierdere sau un dezavantaj creat victimei.
Asadar,victima sufera anumite consecinte negative,iar acestea trebuie analizate atat din perspectiva anterioara evenimentului respectiv cat si din situatia ulterioara.
Intr-un astfel de caz,victima trebuie sa faca dovada lezarii unui drept sau interes legitim si sa solicite repararea prejudiciului suferit.

In acest sens,art.1349 Cod civil dispune ca orice persoană are îndatorirea să respecte regulile de conduită pe care legea sau obiceiul locului le impune şi să nu aducă atingere, prin acţiunile ori inacţiunile sale, drepturilor sau intereselor legitime ale altor persoane.
Cel care, având discernământ, încalcă această îndatorire răspunde de toate prejudiciile cauzate, fiind obligat să le repare integral.
În cazurile anume prevăzute de lege, o persoană este obligată să repare prejudiciul cauzat de fapta altuia, de lucrurile ori animalele aflate sub paza sa, precum şi de ruina edificiului.

Referindu-ne la obiectul acestui articol,in care prejudiciul poate fi creat si prin atingerea dreptului la propria imagine sau,nume,onoare,sau chiar a libertatii de exprimare,conform Codului civil,drepturile privitoare la viata privata si demnitate sunt drepturi indisolubil legate de existenta insasi a fiintei umane si se circumscriu ideii generale de „drepturi ale personalitatii”. In acest sens,in art.58 din Codul civil se arata ca orice persoană are dreptul la viaţă, la sănătate, la integritate fizică şi psihică, la demnitate, la propria imagine, la respectarea vieţii private, precum şi alte asemenea drepturi recunoscute de lege. Aceste drepturi nu sunt transmisibile.

• Cum sunt reglementate de Codul civil

• Dreptul la propria imagine

Este reglementat in art.73 Cod civil si se dispune ca orice persoană are dreptul la propria imagine.În exercitarea dreptului la propria imagine, ea poate să interzică ori să împiedice reproducerea, în orice mod, a înfăţişării sale fizice ori a vocii sale sau, după caz, utilizarea unei asemenea reproduceri. Dispoziţiile art. 75 rămân aplicabile.

In literatura de specialitate s-a aratat ca reproducerea unei persoane printr-o fotografie ,film,desen,retea internet necesita acordul acelei persoane. In toate cazurile consimtamantul se prezuma a fi dat pentru captarea si difuzarea unei imagini corecte a persoanei si nu pentru oreprezentare deformata.

• Viziunea CEDO in ce priveste dreptul la propria imagine

In aceasta privinta,prezinta relevanta hotărârea Von Hannover versus Germania, 24 iunie 2004 in care se arata ca statul are obligaţia de a sancţiona atingerile vieţii private comise de un terţ,astfel:
“Reclamanta este fiica prinţului Rainier III de Monaco. Mai multe reviste germane au publicat poze cu reclamanta, surprinse când se afla în afara domiciliului său şi în cadrul activităţilor sale cotidiene, singură sau acompaniată de diverse persoane. Reclamanta a sesizat o instanţă pentru a solicita încetarea publicării acelor poze, însă cererea sa a fost respinsă pe motiv că reclamanta este o personalitate a istoriei contemporane şi trebuie să tolereze publicarea fără consimţământul său a fotografiilor luate în afara domiciliului său, aşa cum permitea o lege germană. Instanţa supremă a considerat că ea benefica de dreptul la intimitate şi în afara domiciliului său, însă doar în acele locuri închise în care era evident că vroia să fie singură. Pe baza acestui criteriu, reclamanta a obţinut câştig de cauză în raport de pozele care o înfăţişau împreună cu prietenul său într-un restaurant. Aceasta viziune a fost confirmată de către Curtea Constituţională, care a afirmat că prevalează libertatea presei de a prezenta o personalitate publică dincolo de momentele în care îşi manifestă funcţiile.

• dreptul la respectarea vieţii private şi de familie in viziunea CEDO

In aceeasi cauza se arata ca,publicarea acelor fotografii constituie o atingere a dreptului la viaţă privată a reclamantei. Curtea aminteşte totuşi că aceasta nu este o personalitate politică şi că nu îndeplineşte nicio funcţie oficială în cadrul statului monegasc, astfel încât este dificil de afirmat că ele contribuie la dezbaterea unor probleme de interes general. În plus, Curtea a considerat că criteriul utilizat de către instanţele germane este prea vag şi riscă să permită unei persoane o mult prea redusă zonă de intimitate, astfel încât viaţa sa privată să se reducă la prea puţine momente. De aceea, Curtea a considerat că permisiunea acordată de către statul german cu privire la intruziunile în viaţa privată a reclamantei constituie o violare a dreptului acesteia la viaţă privată.

• Care fapte sunt considerate a fi atingeri aduse vieţii private

In Codul civil art.74 se arata care sunt considerate a fi atingeri aduse vieţii private;
a) intrarea sau rămânerea fără drept în locuinta sau luarea din aceasta a oricărui obiect fără acordul celui care o ocupă în mod legal;
b) interceptarea fără drept a unei convorbiri private, săvârşită prin orice mijloace tehnice, sau utilizarea, în cunoştinţă de cauză, a unei asemenea interceptări;
c) captarea ori utilizarea imaginii sau a vocii unei persoane aflate într-un spaţiu privat, fără acordul acesteia;
d) difuzarea de imagini care prezintă interioare ale unui spaţiu privat, fără acordul celui care îl ocupă în mod legal;
e) ţinerea vieţii private sub observaţie, prin orice mijloace, în afară de cazurile prevăzute expres de lege;
f) difuzarea de ştiri, dezbateri, anchete sau de reportaje scrise ori audiovizuale privind viaţa intimă, personală sau de familie, fără acordul persoanei în cauză;
g) difuzarea de materiale conţinând imagini privind o persoană aflată la tratament în unităţile de asistenţă medicală, precum şi a datelor cu caracter personal privind starea de sănătate, problemele de diagnostic, prognostic, tratament, circumstanţe în legătură cu boala şi cu alte diverse fapte, inclusiv rezultatul autopsiei, fără acordul persoanei în cauză, iar în cazul în care aceasta este decedată, fără acordul familiei sau al persoanelor îndreptăţite;
h) utilizarea, cu rea-credinţă, a numelui, imaginii, vocii sau asemănării cu o altă persoană;

• dreptul la libera exprimare, cadrul legal national

In ce priveste cadrul legal national de reglementare,art.70 Cod civil,purtand denumirea ”Dreptul la libera exprimare”dispune ca: orice persoană are dreptul la libera exprimare. Exercitarea acestui drept nu poate fi restrânsă decât în cazurile şi limitele prevăzute la art. 75.

• viziunea CEDO asupra libertatii de exprimare.

Importanta acestui drept rezulta din viziunea CEDO asupra libertatii de exprimare. Astfel In cauza Observer si Guardian c. Regatului Unit; Jersild c. Danemarcei; Janowski c. Poloniei; Nielsen si Johnsen c. Norvegiei se arata ca libera exprimare constituie unul din fundamentele esentiale ale unei societati democratice si una din conditiile primordiale ale progresului sau si a dezvoltarii fiecarei persoane (Lingens c. Austriei). Sub rezerva celui de-al doilea paragraf al articolului 10, ea se aplica nu numai „informatiilor” sau „ideilor” primite in mod favorabil sau considerate ca inofensive, ci si celor care lovesc, socheaza sau nelinistesc o persoana sau o parte a populatiei, in baza pluralismului, tolerantei si spiritului de deschidere fara de care o societate democratica nu poate exista (Handyside c. Regatului Unit; Jersild c. Danemarcei; Vogt c. Germaniei). Asa cum precizeaza articolul 10, exercitarea acestei libertati este supusa unor formalitati, conditii, restrictii si sanctiuni care trebuie totusi sa fie interpretate strict, necesitatea lor trebuind sa fie stabilita in mod convingator (Observer si Guardian c. Regatului Unit; Jersild c. Danemarcei; Janowski c. Poloniei; Nielsen si Johnsen c. Norvegiei).

• Care sunt limitele in care se considera ca se aduce atingere vietii
private si demnitatii persoanei umane

In acest sens,art.75 din Codul civil dispune ca nu constituie o încălcare a drepturilor prevăzute în această secţiune atingerile care sunt permise de lege sau de convenţiile şi pactele internaţionale privitoare la drepturile omului la care România este parte.
Exercitarea drepturilor şi libertăţilor constituţionale cu bună-credinţă şi cu respectarea pactelor şi convenţiilor internaţionale la care România este parte nu constituie o încălcare a drepturilor prevăzute în prezenta secţiune.

• Viziunea CEDO
In jurisprudenta CEDO, secţia IV, decizia Kent Pharmaceuticals Limited şi alţii contra Marea Britanie, 11 octombrie 2005 s-a aratat ca pentru a putea fi dispusă, percheziţia trebuie să îndeplinească nişte condiţii pentru a i se putea stabili necesitatea.
Art. 8. Inviolabilitatea domiciliului. Pentru a determina proporţionalitatea unei percheziţii şi, implicit, necesitatea sa într-o societate democratică, Curtea utilizează următoarele criterii: gravitatea faptei în raport de care se realizează ancheta penală; circumstanţele în care s-a decis realizarea percheziţiei, în special existenţa la acel moment a altor probe cu privire la existenţa infracţiunii; conţinutul şi scopul ordinului de percheziţie, luând în calcul natura localului percheziţionat, precum şi măsurile care s-au luat pentru a reduce impactul măsurii la un nivel rezonabil, ţinând cont de posibilele repercusiuni asupra persoanele afectate de percheziţie.
• Alte articole de acelasi autor:
-in ce conditii o persoana poate fi condamnata pentru punerea in circulatie a unui autovehicul neinmatriculat;
Pe ce criterii este sanctionata o fapta ca fiind infractiune sau contraventie la Legeanr.50/1991privind autorizarea executarii constructiilor;
-In ce conditii instanta apreciaza ca un conducator auto este in stare de necesitate cand savarseste infractiunea de conducere a unui vehicul fara permis de conducere;
–De ce este considerata Camera preliminara o faza distincta a procesului penal
-Drept penal-legalitate
–In ce conditii asiguratorul raspunde pentru repararea prejudiciului cauzat prin accident auto;
–Ce avantaje prezinta solicitarea de despagubiri accidente in cadrul procesului penal;
– Persoana retinuta in flagrant, cercetata pentru infractiunile de acces ilegal la un sistem informatic si efectuarea de operaţiuni financiare în mod fraudulos fiind surprinsa ca efectua operatiuni cu carduri falsificate;
-Ce criterii a avut in vedere instanta la admiterea cererii de stabilirea paternitatii din afara casatoriei formulata de reclamanta in conditiile in care tatal biologic intervine in solutionarea cererii.
–Pentru ce motive instanta a admis cererea de inlocuire a arestului preventiv cu o alta masura preventiva;
–INFRACTIUNILE CONTRA SIGURANTEI SI INTEGRITATII SISTEMELOR SI DATELOR INFORMATICE;
–Cum a motivat Inalta Curte de Casatie si Justitie cu privire la sanctiunea ce se aplica in cazul lipsei consimtamantului pentru incheierea unui act juridic ca efect al depasirii limitelor legale ale mandatului administra;
–Ce se poate invoca pentru anularea deciziei de sanctionare disciplinara cu referire la procedura cercetării disciplinare;
-CONTENCIOS ADMINISTRATIV SI FISCAL;
-Vanzarea imobilelor. Reguli speciale de vanzare a imobilelor;
–Infractiunile contra persoanei;
-In ce limite prin asigurarea RCA va puteti recupera prejudiciul.
Cabinet avocat Tudor Ion
Responsabilitate, profesionalism, loialitate fata de client.
www.avocat-tudor.ro
0724260393


Care sunt conditiile pentru ca o cerere de chemare in judecata sa fie luata in considerare,sa fe primita de instanta

Care sunt conditiile pentru ca o cerere de chemare in judecata sa fie luata in considerare,sa fe primita de instanta

Ca avocat in civil din Bucuresti,cunosc faptul ca desfasurarea procesului civil ori penal se face dupa anumite reguli clare,precise. Nici nu ar putea sa fie altfel,pentru ca s-ar ajunge la un haos in aplicarea legilor,in respectarea drepturilor si obligatiilor cetatenilor.
De aceea,cunoasterea regulilor dupa care se desfasoara un proces ajuta partile implicate sa-si cunoasca drepturile si obligatiile,dar si modalitatile juridice prin care pot sa castige procesul.

Unele persoane afirma si cred ca au dreptate,dar daca intr-un proces nu actioneaza cand si cum trebuie s-ar putea sa piarda procesul.
De exemplu,probele trebuie solicitate la timpul potrivit.
Este adevarat ca regulile de procedura nu pot fi cunoscute in totalitate.
Cu toate acestea,mai ales cand ne aflam in fata unui proces,regulile respective trebuie sa se bucure de atentia celui aflat intr-un litigiu.

Un prim pas in cunoasterea regulilor dupa care se desfasoara un proces este cel referitor la conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca o cerere de chemare in judecata. Aceasta pentru daca cineva doreste sa fie parte la judecata,intr-un proces,este necesar sa existe o cerere de chemare in judecata,formulata de o persoana impotriva alteia.

Cererea de chemare in judecata este singura forma prin care o persoana poate sa se adreseze unei instante de judecata si sa solicite o rezolvare.
Procesul civil nu presupune,precum in cel penal,o sesizare din oficiu a organelor competente,ci,acesta se desfasoara ca urmare a cererii persoanei al carei drept a fost incalcat,a dreptului de dispozitie al acesteia.

Asadar,cel interesat are dreptul sa sesizeze instanta de judecata cu o
cerere de chemare in judecata prin care va solicita ca persoana raspunzatoare sa fie trasa la raspundere si sa fie aparat dreptul sau.
Prin natura lor,cererile de chemare in judecata pot fi de mai multe feluri.
Pentru ca acestea sa fie insa admisibile,trebuie sa indeplineasca anumite cerinte.

• Forma cererii de chemare in judecata

Cererea de chemare in judecata trebuie sa fie redactata intr-o anumita forma,asa cum prevede art.148 Cod procedura civila.

In primul rand se dispune ca,orice cerere adresată instanţelor judecătoreşti trebuie să fie formulată în scris. Este normal sa fie asa,pentru ca cererea de chemare in judecata este o piesa la dosar,de fapt.prima piesa.
Cererea de chemare in judecata trebuie tehnoredactata sau dactilografiata pentru ca scrisul de mana poate sa nu fie lizibil.
De asemenea,cererea de chemare in judecata trebuie sa cuprinda unele elemente obligatorii:
-indicarea instanţei căreia îi este adresată;
-numele, prenumele, domiciliul sau reşedinţa părţilor ori, după caz, denumirea şi sediul lor;
-numele şi prenumele, domiciliul sau reşedinţa reprezentanţilor lor, dacă este cazul[
-obiectul, valoarea pretenţiei, dacă este cazul, motivele cererii, precum şi semnătura.

De asemenea, cererea va cuprinde, dacă este cazul, şi adresa electronică sau coordonatele care au fost indicate în acest scop de părţi, precum numărul de telefon, numărul de fax ori altele asemenea.

Cererile adresate, personal sau prin reprezentant, instanţelor judecătoreşti pot fi formulate şi prin înscris în formă electronică, dacă sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de lege.

Dacă, din orice motive, cererea nu poate fi semnată la termenul când a fost depusă sau, după caz, la primul termen ce urmează, judecătorul va stabili identitatea părţii prin unul dintre mijloacele prevăzute de lege, îi va citi conţinutul cererii şi îi va lua consimţământul cu privire la aceasta.
Despre toate acestea se va face menţiune în încheiere.

• Cuprinsul cererii de chemare in judecata

Cererea de chemare in judecata trebuie sa aiba un cuprins corespunzator dispozitiilor art.194 Cod procedura civila,acesta fiind urmatorul:

o numele şi prenumele, domiciliul sau reşedinţa părţilor ori, pentru
persoane juridice, denumirea şi sediul lor.
De asemenea, cererea va cuprinde şi codul numeric personal sau, după caz, codul unic de înregistrare ori codul de identificare fiscală, numărul de înmatriculare in registrul comertului sau de înscriere în registrul persoanelor juridice şi contul bancar ale reclamantului, precum şi ale pârâtului, dacă părţile posedă ori li s-au atribuit aceste elemente de identificare potrivit legii, în măsura în care acestea sunt cunoscute de reclamant.

Dacă reclamantul locuieşte în străinătate, va arăta şi domiciliul ales în România unde urmează să i se facă toate comunicările privind procesul;

o numele, prenumele şi calitatea celui care reprezintă partea în proces,
iar în cazul reprezentării prin avocat, numele, prenumele acestuia şi sediul profesional. Dovada calităţii de reprezentant, în forma prevăzută la art. 151, se va alătura cererii;

o obiectul cererii şi valoarea lui, după preţuirea reclamantului, atunci
când acesta este evaluabil în bani, precum şi modul de calcul prin care s-a ajuns la determinarea acestei valori, cu indicarea înscrisurilor corespunzătoare.
Pentru identificarea imobilelor se vor arăta localitatea şi judeţul, strada şi numărul, iar în lipsă, vecinătăţile, etajul şi apartamentul, precum şi, când imobilul este înscris în cartea funciară, numărul de carte funciară şi numărul cadastral sau topografic, după caz.

La cererea de chemare în judecată se va anexa extrasul de carte funciară, cu arătarea titularului înscris în cartea funciară, eliberat de biroul de cadastru şi publicitate imobiliară în raza căruia este situat imobilul, iar în cazul în care imobilul nu este înscris în cartea funciară, se va anexa un certificat emis de acelaşi birou, care atestă acest fapt;

o arătarea motivelor de fapt şi de drept pe care se întemeiază cererea.
Adica,motivul pentru care cheama pe cineva in judecat,descrierea motivelor,a situatiilor ce justifica cererea de chemare in judecata.

o arătarea dovezilor pe care se sprijină fiecare capăt de cerere.
Când dovada se face prin înscrisuri, se vor aplica, în mod corespunzător, dispoziţiile art. 150. C
Când reclamantul doreşte să îşi dovedească cererea sau vreunul dintre capetele acesteia prin interogatoriul pârâtului, va cere înfăţişarea în persoană a acestuia, dacă pârâtul este o persoană fizică. În cazurile în care legea prevede că pârâtul va răspunde în scris la interogatoriu, acesta va fi ataşat cererii de chemare în judecată.
Când se va cere dovada cu martori, se vor arăta numele, prenumele şi adresa martorilor, dispoziţiile art. 148 alin. (1) teza a II-a fiind aplicabile în mod corespunzător;
f) semnătura.

De mentionat ca la cererea de chemare in judecata se va atasa dovada timbrarii.

• Nulitatea cererii

Conform art.196 Cod procedura civila,cererea de chemare în judecată care nu cuprinde numele şi prenumele sau, după caz, denumirea oricăreia dintre părţi, obiectul cererii, motivele de fapt ale acesteia ori semnătura părţii sau a reprezentantului acesteia este nulă.

Cu toate acestea, lipsa semnăturii se poate acoperi în tot cursul judecăţii în faţa primei instanţe. Dacă se invocă lipsa de semnătură, reclamantul care lipseşte la acel termen va trebui să semneze cererea cel mai târziu la primul termen următor, fiind înştiinţat în acest sens prin citaţie.
În cazul în care reclamantul este prezent în instanţă, acesta va semna chiar în şedinţa în care a fost invocată nulitatea.

Orice altă neregularitate în legătură cu semnarea cererii de chemare în judecată va fi îndreptată de reclamant în condiţiile prevăzute in alineatul de mai sus.
• Alte articole de acelasi autor:
-in ce conditii o persoana poate fi condamnata pentru punerea in circulatie a unui autovehicul neinmatriculat;
Pe ce criterii este sanctionata o fapta ca fiind infractiune sau contraventie la Legea nr.50/1991privind autorizarea executarii constructiilor;
–In ce conditii instanta apreciaza ca un conducator auto este in stare de necesitate cand savarseste infractiunea de conducere a unui vehicul fara permis de conducere;
–De ce este considerata Camera preliminara o faza distincta a procesului penal
-Drept penal-legalitate
–In ce conditii asiguratorul raspunde pentru repararea prejudiciului cauzat prin accident auto;
–Ce avantaje prezinta solicitarea de despagubiri accidente in cadrul procesului penal;
– Persoana retinuta in flagrant, cercetata pentru infractiunile de acces ilegal la un sistem informatic si efectuarea de operaţiuni financiare în mod fraudulos fiind surprinsa ca efectua operatiuni cu carduri falsificate;
-Ce criterii a avut in vedere instanta la admiterea cererii de stabilirea paternitatii din afara casatoriei formulata de reclamanta in conditiile in care tatal biologic intervine in solutionarea cererii.
–Pentru ce motive instanta a admis cererea de inlocuire a arestului preventiv cu o alta masura preventiva;
–INFRACTIUNILE CONTRA SIGURANTEI SI INTEGRITATII SISTEMELOR SI DATELOR INFORMATICE;
–Cum a motivat Inalta Curte de Casatie si Justitie cu privire la sanctiunea ce se aplica in cazul lipsei consimtamantului pentru incheierea unui act juridic ca efect al depasirii limitelor legale ale mandatului administra;
–Ce se poate invoca pentru anularea deciziei de sanctionare disciplinara cu referire la procedura cercetării disciplinare;
-CONTENCIOS ADMINISTRATIV SI FISCAL;
-Vanzarea imobilelor. Reguli speciale de vanzare a imobilelor;
–Infractiunile contra persoanei;
-In ce limite prin asigurarea RCA va puteti recupera prejudiciul.

Cabinet avocat Tudor Ion
Responsabilitate, profesionalism, loialitate fata de client.
www.avocat-tudor.ro
0724260393


In ce cazuri se pot propune probe chiar daca acestea nu au fost cerute prin cererea de chemare in judecata si ce restrictii sunt la proba cu martori

 

In ce cazuri se pot propune probe chiar daca acestea nu au fost cerute prin cererea de chemare in judecata si ce restrictii sunt la proba cu martori

 

In fata instantei de judecata,fiecare dintre parti este interesata sa faca dovada celor sustinute. Fie ca este vorba de reclamant ori de parat,in scopul formarii convingerii judecatorului este necesar ca fiecare sa probeze,sa faca dovada ca situatia de fapt este este asa cum sustine el.

 

De fapt,problema probelor ce se pot administra intr-o anumita cauza trebuie sa preocupe reclamantul inainte de introducerea cererii de chemare in judecata. Asadar,chiar daca reclamantul stie ca are dreptate,acesta trebuie sa aiba si reprezentarea a felului cum dovedeste,prin ce mijloace de proba. Nu de putine ori s-a intamplat ca cel care nu stie sa administreze cele mai concludente probe in dovedirea situatiei de fapt pe care vreo sa o induca instantei sa nu obtina  ceea ce astepta de la instanta de judecata.

 

In mod asemanator,partea adversa,paratul,dupa ce ia cunostinta de cererea de chemare in judecata trebuie sa se preocupe de modul cum se va apara si cum va dovedi ca sustinerile reclamantului nu sunt in concordanta cu realitatea.

 

Chiar daca reclamantul sau paratul stiu ca problemele suspuse judecatii sunt cunoscute de mai multe persoane,ar trebui sa se gandeasca sa propuna ca martori persoanele care sunt capabile sa relateze cel mai convingator ceea ce se doreste a se dovedi.

 

 

  • probele se solicita chiar prin cererea de chemare in judecata.

 

In acest sens,art.254 C.pr.civ.,referitor la Propunerea probelor.Rolul instanţei,arata ca,probele se propun, sub sancţiunea decăderii, de către reclamant prin cererea de chemare în judecată, iar de către pârât prin întâmpinare, dacă legea nu dispune altfel. Ele pot fi propuse şi oral, în cazurile anume prevăzute de lege.

 

  • exceptia de la regula de mai sus este urmatoarea:

 

Este posibil ca o anumita proba sa nu fie propusa prin cererea de chemare in judecata. Aceasta situatie este reglementata de alin.(2) al aceluiasi articol 254 C.pr.civ.,in care se arata ca,dovezile care nu au fost propuse în condiţiile alin. (1) nu vor mai putea fi cerute şi încuviinţate în cursul procesului, în afară de cazurile în care:

  1. necesitatea probei rezultă din modificarea cererii;
  2. nevoia administrării probei reiese din cercetarea judecătorească şi partea nu o putea prevedea;
  3. partea învederează instanţei că, din motive temeinic justificate, nu a putut propune în termen probele cerute;
  4. administrarea probei nu duce la amânarea judecăţii;
  5. există acordul expres al tuturor părţilor.

 

În cazurile prevăzute la alin. (2), partea adversă are dreptul la proba contrară numai asupra aceluiaşi aspect pentru care s-a încuviinţat proba invocată.

 

În cazul amânării, pentru motivele prevăzute la alin. (2), partea este obligată, sub sancţiunea decăderii din dreptul de a administra proba încuviinţată:

– să depună lista martorilor în termen de 5 zile de la încuviinţarea probei, când se cere proba cu martori;

-să depună copii certificate de pe înscrisurile invocate cu cel puţin 5 zile înainte de termenul fixat pentru judecată, dacă s-a încuviinţat proba cu înscrisuri;

-să depună interogatoriul în termen de 5 zile de la încuviinţarea acestei probe, în cazurile în care interogatoriul trebuie comunicat, potrivit legii;

 

Din cele mai sus aratate se deduce ca,probele reprezinta acele dovezi care confirma sustinerile reclamantului,respectiv,ale paratului.

In acest sens,art. 250 din C.pr.civ. referitor la obiectul probei şi mijloacele de probă arata ca,dovada unui act juridic sau a unui fapt se poate face prin înscrisuri, martori, prezumţii, mărturisirea uneia dintre părţi, făcută din proprie iniţiativă sau obţinută la interogatoriu, prin expertiză, prin mijloacele materiale de probă, prin cercetarea la faţa locului sau prin orice alte mijloace prevăzute de lege.

Asadar,probele,sunt de mai multe feluri:

-acte,adica inscrisuri oficiale prin care partile incearca sa demonstreze sustinerile acestora;

-inscrisuri private care au legatura cu cauza;

-martori,adica persoane care pot sa declare in legatura cu obiectul judecatii,modul cum s-au petrecut lucrurile,cunosc diferite situatii ce intereseaza cauza respectiva;

-expertize tehnice,contabile,topografice,medicale,psihiatrice care sunt efectuate de specialiti in domeniu si pot contribi la stabilirea adevarului;

-interogatoriu,consta in punerea unor intrebari partii adverse.

 

 

  • Ce restrictii sunt in ce priveste proba cu martori

 

In ce priveste admisibilitatea probei cu martori, art.309 Cod procedura civila dispune referitor la proba cu martori ca aceasta este admisibilă în toate cazurile în care legea nu dispune altfel.

 

Se arata insa ca,niciun act juridic nu poate fi dovedit cu martori, dacă valoarea obiectului său este mai mare de 250 lei. Cu toate acestea, se poate face dovada cu martori, contra unui profesionist, a oricărui act juridic, indiferent de valoarea lui, dacă a fost făcut de acesta în exerciţiul activităţii sale profesionale, în afară de cazul în care legea specială cere probă scrisă.

 

În cazul în care legea cere forma scrisă pentru validitatea unui act juridic, acesta nu poate fi dovedit cu martori.

De asemenea, este inadmisibilă proba cu martori dacă pentru dovedirea unui act juridic legea cere forma scrisă, în afară de cazurile în care:

  1. partea s-a aflat în imposibilitate materială sau morală de a-şi întocmi un înscris pentru dovedirea actului juridic;
  2. există un început de dovadă scrisă, potrivit prevederilor art. 310;
  3. partea a pierdut înscrisul doveditor din pricina unui caz fortuit sau de forţă majoră;
  4. părţile convin, fie şi tacit, să folosească această probă, însă numai privitor la drepturile de care ele pot să dispună;
  5. actul juridic este atacat pentru fraudă, eroare, dol, violenţă ori este lovit de nulitate absolută pentru cauză ilicită sau imorală, după caz.

 

Am abordat aceasta tema in special din perspective probelor in procesul civil.

In procesul penal,art. 97 din Codul de procedura penala se reefera la Proba şi mijloacele de probă si arata:

Constituie probă orice element de fapt care serveşte la constatarea existenţei sau inexistenţei unei infracţiuni, la identificarea persoanei care a săvârşit-o şi la cunoaşterea împrejurărilor necesare pentru justa soluţionare a cauzei şi care contribuie la aflarea adevărului în procesul penal.

 

Proba se obţine în procesul penal prin următoarele mijloace:

-declaraţiile suspectului sau ale inculpatului;

-declaraţiile persoanei vătămate;

-declaraţiile părţii civile sau ale părţii responsabile civilmente;

  1. d) declaraţiile martorilor;

-înscrisuri, rapoarte de expertiză sau constatare, procese-verbale, fotografii, mijloace materiale de probă;

-orice alt mijloc de probă care nu este interzis prin lege.

Alte articole de acelasi autor:

CUM PROCEDATI DACA SUNTETI VICTIMA UNUI ACCIDENT PROVOCAT DE UN CONDUCATOR AUTO CE ARE AUTOVEHICULUL ÎNMATRICULAT ÎN ALTĂ ȚARĂ;

Ce infractiuni contra securitatii nationale prevede Codul penal;

Ce trebuie sa dovedesti daca esti sanctionat pentru taximetrie clandestina in scopul anularii procesului verbal;

CONTENCIOS ADMINISTRATIV SI FISCAL;

–In ce cazuri se acorda exercitarea autoritatii parintesti unui singur parinte in caz de divort;

-Ce infractiuni contra securitatii nationale prevede Codul penal;

-In ce situatii se aplica răspunderea pentru prejudiciile cauzate de lucruri;

Persoana retinuta in flagrant, cercetata pentru infractiunile de acces ilegal la un sistem informatic si efectuarea de operaţiuni financiare în mod fraudulos fiind surprinsa ca efectua operatiuni cu carduri falsificate.

– In ce situatie a fost achitat inculpatul pentru infracţiunile de conducerea unui vehicul fara permis de conducere si conducerea unui vehicul sub influenta bauturilor alcoolice;

– De ce este necesara modernizarea metodei de efectuare a anchetei psihosociale in cazul stabilirii conditiilor exercitarii autoritatii parintesti de catre instanta de tutela.

Responsabilitate,profesinalism si loialitate fata de client.

www.avocat-tudor.ro

0724260393