In ce conditii prelucrarea datelor cu caracter personal intra sub incidenta Autoritatii Naționale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal

In ce conditii prelucrarea datelor cu caracter personal intra sub incidenta Autoritatii Naționale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal

In ultimul timp, ca avocat Baroul Bucuresti apar tot mai multe stiri despre GDPR si nerespectarea prelucrarii datelor cu caracter personal, precum sanctionarea tot mai frecventa a unor firme pentru astfel de abateri, uneori cu sume mari.
Ca urmare a dezvoltarii tehnologiei informatiilor si a performantei calculatoarelor este necesar sa existe o garantie ca acestea nu vor fi folosite contrar vointei celor care le-au creat, prin colectarea unor date cu caracter personal nedistinate publicului.

Aceasta mai ales ca, odata cu dezvoltarea tehnologiei informatiilor a crescut in ritm accelerat si cantitatea de date cu caracter personal prelucrate.Toate acestea au facut necesara reglementarea unor norme privind prelucrarea datelor personale.

Referitor la preocuparile in acest sens ale Uniunii Europeane, mentionam Directiva 95/46/CE a Parlamentului European si a Consiliului privind protectia persoanelor fizice in ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si libera circulatie a acestor date.
Dupa abrogare, aceasta functie se exercita prin Regulamentul(UE) 2016/679 al Parlamentului European si Consilului din 27 aprilie 2016 privind protectia persoanelor fizice in ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si libera circulatie a acestor date(in continuare, Regulamentul general pentru protectia datelor, GDPR) .

Legislatia romana in domeniu a pus in aplicare prevederile din Regulamentul general pentru protectia datelor.
Prin lege, Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal, în calitate de autoritate publică centrală autonomă cu competență generală în domeniul protecției datelor personale, reprezintă garantul respectării drepturilor fundamentale la viaţă privată și la protecţia datelor personale, statuate cu precădere de art. 7 și 8 din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene, de art. 16 din Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene și de art. 8 din Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și libertăților fundamentale.

Asadar, pentru a cunoaste in ce masura prelucrarea datelor cu caracter personal ar intra sub incidenta legii si Autoritatii Nationale de Supraveghere trebuie sa cunoastem competenta acesteia.

In acest sens, Autoritatea Nationala de Supraveghere primeşte plângerile depuse de o persoană vizată sau de un organism, o organizaţie sau o asociaţie, investighează într-o măsură adecvată obiectul plângerii şi informează persoana care a depus plângerea cu privire la evoluţia şi rezultatul investigaţiei, într-un termen rezonabil, în special dacă este necesară efectuarea unei investigaţii mai amănunţite sau coordonarea cu o altă autoritate de supraveghere; verifică legalitatea prelucrării şi informează persoana vizată, într-un termen rezonabil, cu privire la rezultatul verificării sau cu privire la motivele pentru care nu a avut loc verificarea;

-desfăşoară investigaţii privind aplicarea prezentei legi, inclusiv pe baza unor informaţii primite de la o altă autoritate de supraveghere sau autoritate publică;
-monitorizează evoluţiile relevante, în măsura în care acestea au impact asupra protecţiei datelor cu caracter personal, în special evoluţia tehnologiilor informaţiilor şi comunicaţiilor;
-oferă consiliere cu privire la operaţiunile de prelucrare

În exercitarea competenţelor de investigare, autoritatea de supraveghere are acces la toate datele cu caracter personal prelucrate de operator şi persoana împuternicită de operator, precum şi la toate informaţiile necesare pentru îndeplinirea sarcinilor sale. Autorităţii de supraveghere îi revine competenţa de a emite avertizări în atenţia unui operator sau a unei persoane împuternicite de operator cu privire la probabilitatea ca operaţiunile de prelucrare vizate să încalce prevederile prezentei legi;

Pe de alta parte, pentru ca dvs., sau Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal sa constatate daca prelucrarea unor date de către autoritățile publice respectă normele aplicabile în materie de protecție a datelor, în conformitate cu scopurile prelucrării, este necesar ca mai intai sa cunoastem:
• Cum sunt definiti termenii folositi in Regulament si in legislatia
romana si in ce constau acestia.

• Ce sunt datele cu caracter personal?
Datele cu caracter personal sunt definite ca orice informații referitoare la o persoană fizica identificata sau identificabila.
O persoană identificabila este acea persoana care poate fi identificata, direct sau indirect, în mod particular prin referire la un număr de identificare ori la unul sau la mai mulți factori specifici identității sale fizice, fiziologice, psihice, economice, culturale sau sociale;

• Ce se intelege prin prelucrarea datelor cu caracter personal?

Prelucrarea datelor cu caracter personal constituie orice operațiune sau set de operațiuni care se efectuează asupra datelor cu caracter personal, prin mijloace automate sau neautomate, cum ar fi colectarea, înregistrarea, organizarea, stocarea, adaptarea ori modificarea, extragerea, consultarea, utilizarea, dezvaluirea către terți prin transmitere, diseminare sau în orice alt mod, alaturarea ori combinarea, blocarea, ștergerea sau distrugerea;

• Ce reprezinta stocarea datelor cu caracter personal
Prin stocare se intelege păstrarea pe orice fel de suport a datelor cu caracter personal culese;

• Ce conditii trebuie sa respecte operatorul cand prelucreaza
datele cu caracter personal?
-sa le prelucreze cu buna-credința și în conformitate cu dispozițiile legale în vigoare;
-sa le colecteze în scopuri determinate, explicite și legitime; prelucrarea ulterioară a datelor cu caracter personal în scopuri statistice, de cercetare istorica sau științifică nu va fi considerată incompatibilă cu scopul colectării dacă se efectuează cu respectarea dispozițiilor prezentei legi, inclusiv a celor care privesc efectuarea notificării către autoritatea de supraveghere, precum și cu respectarea garanțiilor privind prelucrarea datelor cu caracter personal, prevăzute de normele care reglementează activitatea statistica ori cercetarea istorica sau științifică;

-sa fie adecvate, pertinente și neexcesive prin raportare la scopul în care sunt colectate și ulterior prelucrate;
-datele sa fie exacte și, dacă este cazul, actualizate; în acest scop se vor lua măsurile necesare pentru ca datele inexacte sau incomplete din punct de vedere al scopului pentru care sunt colectate și pentru care vor fi ulterior prelucrate, să fie șterse sau rectificate;

-stocate într-o formă care să permită identificarea persoanelor vizate strict pe durata necesară realizării scopurilor în care datele sunt colectate și în care vor fi ulterior prelucrate; stocarea datelor pe o durată mai mare decât cea menționată, în scopuri statistice, de cercetare istorica sau științifică, se va face cu respectarea garanțiilor privind prelucrarea datelor cu caracter personal, prevăzute în normele care reglementează aceste domenii, și numai pentru perioada necesară realizării acestor scopuri.

• Cerinta ca orice prelucrare de date cu caracter personal, cu anumite
excepții, poate fi efectuată numai dacă persoana vizata și-a dat consimțământul în mod expres și neechivoc pentru acea prelucrare.

• In ce cazuri nu se cere consimtamantul persoanei?
Consimțământul persoanei vizate nu este cerut în următoarele cazuri:
-când prelucrarea este necesară în vederea executării unui contract sau antecontract la care persoana vizata este parte ori în vederea luării unor măsuri, la cererea acesteia, înaintea încheierii unui contract sau antecontract;
-când prelucrarea este necesară în vederea protejării vieții, integrității fizice sau sănătății persoanei vizate ori a unei alte persoane amenintate;
-când prelucrarea este necesară în vederea îndeplinirii unei obligații legale a operatorului;
-când prelucrarea este necesară în vederea aducerii la îndeplinire a unor măsuri de interes public sau care vizează exercitarea prerogativelor de autoritate publică cu care este investit operatorul sau terțul căruia îi sunt dezvăluite datele;
-când prelucrarea este necesară în vederea realizării unui interes legitim al operatorului sau al terțului căruia îi sunt dezvăluite datele, cu condiția ca acest interes sa nu prejudicieze interesul sau drepturile și libertățile fundamentale ale persoanei vizate;
-când prelucrarea privește date obținute din documente accesibile publicului, conform legii;
-când prelucrarea este făcuta exclusiv în scopuri statistice, de cercetare istorica sau științifică, iar datele rămân anonime pe toată durata prelucrării.(3) Prevederile alin. (2) nu aduc atingere dispozițiilor legale care reglementează obligația autorităților publice de a respecta și de a ocroti viața intima, familială și privată.Încheierea operațiunilor de prelucrare

• Ce prelucrari vizează date din categoriile menționate ca exceptii
-prelucrarea datelor cu caracter personal legate de originea rasială sau etnică, de convingerile politice, religioase, filozofice sau de natura similară, de apartenența sindicala, precum și a datelor cu caracter personal privind starea de sănătate sau viața sexuală este interzisă.
-prelucrarea codului numeric personal sau a altor date cu caracter personal având o funcție de identificare de aplicabilitate generală poate fi efectuată numai dacă:
-persoana vizata și-a dat în mod expres consimțământul; sau
-prelucrarea este prevăzută în mod expres de o dispoziție legală.
Autoritatea de supraveghere poate stabili și alte cazuri în care se poate efectua prelucrarea datelor prevăzute la alin. (1), numai cu condiția instituirii unor garanții adecvate pentru respectarea drepturilor persoanelor vizate.Prelucrarea datelor cu caracter personal privind starea de sănătate

-prelucrarea datelor cu caracter personal referitoare la săvârșirea de infracțiuni de către persoana vizata ori la condamnări penale, măsuri de siguranță sau sancțiuni administrative ori contravenționale, aplicate persoanei vizate, poate fi efectuată numai de către sau sub controlul autorităților publice, în limitele puterilor ce le sunt conferite prin lege și în condițiile stabilite de legile speciale care reglementează aceste materii.
Autoritatea de supraveghere poate stabili și alte cazuri în care se poate efectua prelucrarea datelor prevăzute la alin. (1), numai cu condiția instituirii unor garanții adecvate pentru respectarea drepturilor persoanelor vizate.
Un registru complet al condamnărilor penale poate fi ținut numai sub controlul unei autorități publice, în limitele puterilor ce îi sunt conferite prin lege.

• Care sunt condițiile de acordare și valabilitate a
consimțământului?
Potrivit art. 7 alin. (1) din Regulament, operatorul trebuie să fie în măsură să demonstreze faptul că persoana vizată și-a dat consimțământul pentru operațiunea de prelucrare a datelor cu caracter personal.
În cazul în care consimțământul persoanei vizate este dat în contextual unei declarații scrise care se referă și la alte aspecte, cererea privind consimțământul trebuie să fie prezentată într-o formă care o diferențiază în mod clar de celelalte aspecte, într-o formă inteligibilă și ușor accesibilă, utilizând un limbaj clar și simplu.
Art. 7 alin. (3) din Regulament prevede faptul că retragerea consimțământului se face la fel de simplu ca și acordarea acestuia.
În situația în care consimțământul este retras, operatorul are obligația de a șterge, fără întârzieri nejustificate, toate datele cu caracter personal ale persoanei vizate care și-a exercitat dreptul prevăzut la art. 17 alin. (1) lit. b) din Regulament.
Considerentul 32 din Regulamentul (UE) nr. 2016/679 stabilește următoarele: ”Consimțământul ar trebui acordat printr-o acțiune neechivocă care să constituie o manifestare liber exprimată, specifică, în cunoștință de cauză și clară a acordului persoanei vizate pentru prelucrarea datelor sale cu caracter personal, ca de exemplu o declarație făcută în scris, inclusiv în format electronic, sau verbal. Acesta ar putea include bifarea unei căsuțe atunci când persoana vizitează un site, alegerea parametrilor tehnici pentru serviciile societății informaționale sau orice altă declarație sau acțiune care indică în mod clar în acest context acceptarea de către persoana vizată a prelucrării propuse a datelor sale cu caracter personal. Prin urmare, absența unui răspuns, căsuțele bifate în prealabil sau absența unei acțiuni nu ar trebui să constituie un consimțământ. Consimțământul ar trebui să vizeze toate activitățile de prelucrare efectuate în același scop sau în aceleași scopuri. Dacă prelucrarea datelor se face în mai multe scopuri, consimțământul ar trebui dat pentru toate scopurile prelucrării. În cazul în care consimțământul persoanei vizate trebuie acordat în urma unei cereri transmise pe cale electronică, cererea respectivă trebuie să fie clară și concisă și să nu perturbe în mod inutil utilizarea serviciului pentru care se acordă consimțământul.

In ce condiții pot prelucra datele cu caracter personal ale copiilor în ceea ce privește oferirea de servicii ale societății informaționale?
Prelucrarea datelor cu caracter personal ale unui copil este legală dacă copilul are cel puțin vârsta de 16 ani. Dacă copilul are sub vârsta de 16 ani, respectiva prelucrare este legală numai dacă și în măsura în care consimțământul este acordat sau autorizat de titularul răspunderii părintești asupra copilului. Operatorul depune toate eforturile rezonabile pentru a verifica în astfel de cazuri că titularul răspunderii părintești a acordat sau a autorizat consimțământul, ținând seama de tehnologiile disponibile (art. 8 din Regulamentul (UE) 2016/679).

• Ce se poate intampla la incheierea operatiunilor de prelucrare?

La încheierea operațiunilor de prelucrare, dacă persoana vizata nu și-a dat în mod expres și neechivoc consimțământul pentru o alta destinație sau pentru o prelucrare ulterioară, datele cu caracter personal vor fi:
-distruse;
-transferate unui alt operator, cu condiția ca operatorul inițial sa garanteze faptul ca prelucrările ulterioare au scopuri similare celor în care s-a făcut prelucrarea inițială;
-transformate în date anonime și stocate exclusiv în scopuri statistice, de cercetare istorica sau științifică.(2) În cazul operațiunilor de prelucrare efectuate în condițiile prevăzute la art. 5 alin. (2) lit. c) sau d), în cadrul activităților descrise la art. 2 alin. (5), operatorul poate stoca datele cu caracter personal pe perioada necesară realizării scopurilor concrete urmărite, cu condiția asigurării unor măsuri corespunzătoare de protejare a acestora, după care va proceda la distrugerea lor dacă nu sunt aplicabile prevederile legale privind păstrarea arhivelor.
• Alte articole de acelasi autor
-In ce domenii poate apare conflictul de interese si cum este reglementat inlegislatie;
-Cum stabileste instanta cat de mare este pedepsa cand pronunta condamnarea pentru savarsirea unei infractiuni;
–Persoana retinuta in flagrant, cercetata pentru infractiunile de acces illegal
la un sistem informatic si efectuarea de operaţiuni financiare în mod fraudulos fiind surprinsa ca efectua operatiuni cu carduri falsificate;
–Ce a avut in vedere I.C.C.J cand a dispus încetarea procesului penal
pentru infracţiunea de nerespectarea măsurilor privind încredinţarea
minorului ca urmare a împăcării părţilor.
-In ce conditii in cazul cererii de divort din culpa exclusiva a paratului
acesta poate fi obligat la plata unei prestatii compensatorii sub forma unei rente viagere;
–Cum solicitati audierea ca martori a rudelor in cazul contraventiilor la
regimul circulatiei rutiere;
-Din ce motive DNA s-a sesizat din oficiu cu privire la infractiunea de
favorizarea faptuitorului in cazul persoanelor condamnate care apar ca autori de lucrări științifice;
–In ce conditii asiguratorul raspunde pentru repararea prejudiciului cauzat
prin accident;
–Ce inseamna un avocat in Uniunea Europeana;
–Conditiile in care este angajata raspunderea administratorului fata de Societatea Comerciala;
–Criterile pe baza carora daunele morale sunt apreciate de Inalta Curte de
Casatie si Justitie acordarea daunelor morale in cazul unui prejudiciu de imagine.
Cabinet avocat Tudor Ion
Responsabilitate, profesionalism,loialitate fata de client
www.avocat-tudor.ro
0724260393


In ce consta infractiunea privind prezentarea cu rea-credinta de date neadevarate prevazuta in Legea 31/1990

In ce consta infractiunea privind prezentarea cu rea-credinta de date neadevarate prevazuta in Legea 31/1990

Infractiunea privind prezentarea cu rea-credinta de date neadevarate este prevazuta de art.271 din Legea nr.31/1990 privind societatile
Din definitia acesteia rezulta ca se pedepseste fondatorul, administratorul, directorul, directorul executiv sau reprezentantul legal al societatii, care:
-prezinta, cu rea-credinta, in prospectele, rapoartele si comunicarile adresate publicului, date neadevarate asupra constituirii societatii ori asupra conditiilor economice ale acesteia sau ascunde, cu rea-credinta, in tot sau in parte, asemenea date;
-prezinta, cu rea-credinta, actionarilor/asociatilor o situatie financiara inexacta sau cu date inexacte asupra conditiilor economice ale societatii, in vederea ascunderii situatiei ei reale;

-refuza sa puna la dispozitie expertilor, in cazurile si in conditiile prevazute la art. 26 si 38, documentele necesare sau ii impiedica, cu rea-credinta, sa indeplineasca insarcinarile primite.

Art.28,mai sus mentionat, se refera la situatia in care,daca există aporturi în natură, avantaje acordate oricărei persoane care a participat la constituirea societăţii sau la tranzacţii conducând la acordarea autorizaţiei, operaţiuni încheiate de fondatori pe seama societăţii ce se constituie şi pe care aceasta urmează să le ia asupra sa, fondatorii vor solicita judecătorului-delegat numirea unuia sau mai multor experţi. Dispoziţiile art. 38 şi 39 se aplică în mod corespunzător.
Raportul expertului sau experţilor va fi pus la dispoziţia subscriitorilor, la locul unde urmează să se întrunească adunarea constitutivă.

Art.38 se refera la inmatricularea societatii si dispune ca la societăţile pe acţiuni, dacă există aporturi în natură, avantaje rezervate oricărei persoane care a participat la constituirea societăţii sau la tranzacţii conducând la acordarea autorizaţiei, operaţiuni încheiate de fondatori pe seama societăţii ce se constituie şi pe care aceasta urmează să le ia asupra sa, judecătorul-delegat numeşte, în termen de 5 zile de la înregistrarea cererii, unul sau mai mulţi experţi din lista experţilor autorizaţi. Aceştia vor întocmi un raport cuprinzând descrierea şi modul de evaluare a fiecărui bun aportat şi vor evidenţia dacă valoarea acestuia corespunde numărului şi valorii acţiunilor acordate în schimb, precum şi alte elemente indicate de judecătorul-delegat.

Fondatorii vor depune raportul în termen de 15 zile de la data aprobării sale la oficiul registrului comerţului registrul comertului va transmite o notificare cu privire la această depunere către Regia Autonomă Monitorul Oficial”, pentru a fi publicată pe cheltuiala societăţii.
(3) În cazul societăţilor comerciale constituite prin fuziune sau divizare nu este necesară întocmirea raportului prevăzut la alin. (1) şi depunerea sa la oficiul registrului comerţului în condiţiile dispoziţiilor alin. (2), dacă proiectul de fuziune sau divizare a fost supus examinării unui expert independent potrivit dispoziţiilor art. 2433 alin. (1)-(4).

Revenind la textul de lege care reglementeaza infractiunea privind prezentarea cu rea-credinta de date neadevarate,din analiza acestuia se constata ca fapta pedepsita de lege consta in actiunea de a prezenta,cu rea credinta, in prospectele, rapoartele si comunicarile adresate publicului, date neadevarate asupra constituirii societatii ori asupra conditiilor economice ale acesteia sau ascunde, cu rea-credinta, in tot sau in parte, asemenea date.

• Ce persoane pot fi subiectul acestei infractiuni
Subiectul acestei infractiuni nu pot fi decat fondatorul,administratorul,directorul general,directorul,membrul consiliului de supraveghere sau al directoratului,reprezentantul legal al societatii sau lichidatorul.

Prin urmare,nu conteaza forma sub care se face prezentarea(ex.prin internet,televziune),important pentru existenta infractiunii fiind inserarea unor date necorespunzatoare adevarului referitoare la constituirea societatii ori la conditiile economice sau juridice ale acesteia,ori omiterea prezentarii corecte a unor asemenea informatii in rapoartele efectuate.

O precizare ce se impune este ca aceasta infractiune se poate comite atat la constituirea societatii(prospecte) cat si oricand pe parcursul existentei societatii(prospecte,rapoarte,comunicari).

In literatura de specialitate s-a dat ca exemplu privind savarsirea acestei infractiuni cazul directorului care,avand pe ordinea de zi aprobarea actelor constutive ale societatii a prezentat cu rea credinta date neadevarate despre numarul actionarilor,capitalul societatii pentru a impiedica cunoasterea exacta a situatiei economice a societatii si privatizarea.

• In Legea 31/1990 s-au prevazut si alte dispozitii legate de
constituirea societatii si care daca nu sunt respectate,pot constitui infractiuni si conduc la sanctionarea persoanelor vizate.

De exemplu,fondatorii si primii membri ai consiliului de administratie,respectiv ai directoratului si ai consiliului de supraveghere sunt solidari raspunzatori din momentul constituirii societatii fata de societate si de terti,pentru subscrierea integrala a capitalului social si efectuarea varsamintelor stabilite de lege sau prin actul constitutiv,de existenta aporturilor in natura,de veridicitatea publicatiilor facute in vederea constituirii societatii.

Conform art. 272 din Legea nr. 31/1990, se pedepsesc cu închisoare de la 1 la 3 ani fondatorul, administratorul, directorul, directorul executiv sau reprezentantul legal al societăţii, care au săvârşit următoarele fapte penale:
-infracţiunea de dobândire, în contul societăţii, de acţiuni ale altor
societăţi la un preţ pe care făptuitorul îl ştie vădit superior valorii lor efective sau vinderea, pe seama societăţii, de acţiuni pe care acesta le deţine, la preţuri despre care făptuitorul are cunoştinţă că sunt vădit inferioare valorii lor efective, în scopul obţinerii pentru el sau pentru alte persoane a unui folos în paguba societăţii;

-infracţiunea de folosire, cu rea-credinţă, a bunurilor sau creditului, de
care se bucură societatea, într-un scop contrar intereselor acesteia sau în folosul propriu al faptuitorului ori pentru a favoriza o altă societate în care acesta are interese, direct sau indirect;

-infracţiunea de împrumut făcut, sub orice formă, direct sau printr-o
persoană interpusă, de la societatea pe care făptuitorul o administrează, de la o societate controlată de aceasta ori de la societate care controlează societatea pe care el o administrează ori o controlează cu o sumă superioară limitei prevăzute de art. 1444 alin. 3 lit. a, respectiv 5000 euro, după caz, sau de a face ca una dintre aceste societăţi să-i acorde vreo garanţie pentru datorii proprii;

-infracţiunea prin care administratorul încalcă dispoziţiile art. 183 referitoare la constituirea din profitul societăţii a unei rezerve de cel puţin 5% anual, pentru formarea unui fond de rezervă de minim o cincime din capitalul social şi la menţinerea acestui fond şi folosirea lui conform destinaţiei stabilite de lege şi actul constitutiv.

Conform art. 2721 se pedepsesc fondatorul, administratorul, directorul sau reprezentantul legal al societăţii care au săvârşit următoarele fapte penale:
-infracţiunea de răspândire a unor ştiri false sau întrebuinţarea altor mijloace frauduloase care au ca efect mărirea sau scăderea valorii acţiunilor sau obligaţiunilor societăţii ori a altor titluri ce-i aparţin, în scopul obţinerii, de către făptuitor, pentru el sau pentru alte persoane a unui folos în paguba societăţii;

-infracţiunea de încasare sau de plată a unor dividende, sub orice formă, din beneficii fictive sau care nu puteau fi distribuite, în lipsa de situaţii financiare ori contrarii celor rezultate din acesta.

Conform art.273 din Legea nr. 31/1990, se pedepseşte administratorul, directorul, directorul executiv sau reprezentantul legal al societăţii care au săvârşit următoarele fapte penale:
-infracţiunea de emitere a unor acţiuni de o valoare mai mică decât valoarea legală ori la un preţ inferior valorii nominale sau emiterea unor noi acţiuni în schimbul aporturilor în numerar, înainte ca acţiunile precedente să fi fost achitate în întregime;
-infracţiunea de folosire, în adunările generale, de acţiunile nesubscrise sau nedistribuite acţionarilor;
-infracţiunea de acordare a unor împrumuturi sau avansuri asupra acţiunilor societăţii;
-infracţiunea de a preda titularului acţiunile înainte de termen, de predare a unor acţiuni liberate în total sau în parte, în afară de cazurile stabilite de lege ori de emitere de acţiuni la purtător, fără a fi achitate integral;
-infracţiunea de nerespectare a dispoziţiilor legale referitoare la anularea acţiunilor neachitate;
-infracţiunea de emitere a unor obligaţiuni fără respectarea dispoziţiilor legale sau de acţiuni fără să cuprindă menţiunile prevăzute de lege.

Conform art. 274 din Legea nr. 31/1990, se pedepseşte cu închisoare de la o lună la un an sau cu amendă administratorul, directorul, directorul executiv sau reprezentantul legal al societăţii care a săvârşit următoarele fapte penale:

a) infracţiunea de îndeplinire a hotărârilor adunării generale referitoare la schimbarea formei societăţii, la fuziunea ori la divizarea acesteia sau la reducerea capitalului social, înainte de expirarea termenelor prevăzute de lege;
b) infracţiunea de îndeplinire a hotărârilor adunării generale referitoare la reducerea capitalului social, fără ca asociaţii să fi fost executaţi cu privire la efectuarea vărsământului datorat ori fără hotărârea adunării generale care îi scuteşte de plata vărsămintelor ulterioare.

Conform art. 275 din Legea nr. 31/1990, se pedepseşte cu închisoare de la o lună la 1 an sau cu amendă administratorul care a săvârşit următoarele fapte penale:
a) infracţiunea de încălcare, chiar prin persoane interpuse sau prin acte
simulate, a dispoziţiilor art. 149 din legea societăţilor comerciale. În prezent, acest text este conţinut de prevederile art. 1443 şi se referă la obligaţia de abţinere de la orice deliberări şi de înştiinţare a cenzorilor şi a celorlalţi administratori, de către administratorul care are într-o anumită operaţie, direct sau indirect, interese contrare cu cele ale societăţii. Această obligaţie revine administratorului şi în cazul în care ştie că sunt interesate soţia, rudele sau afinii săi până la gradul al patrulea inclusiv.

b) infracţiunea de neconvocare a adunării generale în cazurile prevăzute de lege sau de încălcare a dispoziţiilor art. 193 alin. 2. Acest text se referă la interdicţia unui asociat din societatea cu răspundere limitată de a exercita dreptul său de vot în deliberările adunărilor asociaţilor referitoare la aporturile sale în natura sau la actele juridice încheiate între el şi societate;

c) infracţiunea de începere a operaţiunilor în numele unei societăţi cu răspundere limitată, înainte de a se fi efectuat vărsământul integral al capitalului social;

d) infracţiunea de emitere a unor titluri negociabile reprezentând părţi sociale ale unei societăţi cu răspundere limitată;
e) infracţiunea de dobândire a unor acţiuni ale societăţii în contul acesteia, în cazurile interzise de lege.

Conform art. 2801 din Legea nr. 31/1990, se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 8 ani persoanele vinovate care au săvârşit următoarele fapte penale:
a) infracţiunea de transmitere fictivă a părţilor sociale sau acţiunilor deţinute într-o societate comercială în scopul sustragerii de la urmărirea penală ori în scopul îngreunării acesteia.
• Alte articole de acelasi autor:
-Ce infractiuni contra securitatii nationale prevede Codul penal;
-Ce trebuie sa dovedesti daca esti sanctionat pentru taximetrie clandestina in scopul anularii procesului verbal;
-In ce cazuri se acorda exercitarea autoritatii parintesti unui singur parinte in caz de divort;
-contencios administrativ si fiscal;
-Ce trebuie cunoscut despre asigurarea de răspundere civilă și asigurarea de persoane.
-CUM PROCEDATI DACA SUNTETI VICTIMA UNUI ACCIDENT PROVOCAT DE UN CONDUCATOR AUTO CE ARE AUTOVEHICULUL ÎNMATRICULAT ÎN ALTĂ ȚARĂ
-ce avantaje prezinta solicitarea de despagubiri acordate in cadrul procesului penal;
-de ce este necesar ca un avocat despagubiri accidente sa te asiste la societatea de asigurare.
www.avocat-tudor.ro
0724260393


Recuzarea judecatorului sau stramutarea dosarului ce poate sa aleaga partea nemultumita de proces

Recuzarea judecatorului sau stramutarea dosarului ce poate sa aleaga partea nemultumita de proces

Ca avocat in Bucuresti am fost intrebat de unele parti nemultumite de modul cum se desfasoara procesul civil cum este mai bine sa procedeze intr-o astfel de situatie,sa ceara recuzarea judecatorului sau stramutarea dosarului la alta instanta.
Intrebarea este oarecum justificata pentru ca in ambele ipoteze partea interesata este nemultumita de modul in care se solutioneaza cauza.

Codul de procedura civila reglementeaza insa in mod distinct, recuzarea si,respectiv,stramutarea,astfel ca, prin cunoasterea acestor dispozitii, partea interesata poate concluziona care dintre cele doua cereri este oportuna. Tinand insa cont de specificul dosarului si de stadiul procesual in care se afla.

• In ce priveste recuzarea
Atunci cand un judecator este oprit de lege sa procedeze la judecarea pricinii,devine incompatibil,adica este obligat sa se abtina.
Cazurile de incompatibilitate absoluta sunt reglementate de dispozitiile art.41Cod procedura civila si anume:
-judecătorul care a pronunţat o încheiere interlocutorie sau o hotărâre prin care s-a soluţionat cauza nu poate judeca aceeaşi pricină în apel, recurs, contestaţie în anulare sau revizuire şi nici după trimiterea spre rejudecare.
-nu poate lua parte la judecată cel care a fost martor, expert, arbitru, procuror, avocat, asistent judiciar, magistrat-asistent sau mediator în aceeaşi cauză.

Intr-o astfel de situatie,partea din proces interesata are posibilitatea sa ceara recuzarea judecatorului,astfel cum rezulta din dispozitiile art. art.44 din Codul de procedura civila:
–judecătorul aflat într-o situaţie de incompatibilitate poate fi recuzat de oricare dintre părţi înainte de începerea oricărei dezbateri.
-când motivele de incompatibilitate s-au ivit ori au fost cunoscute de parte doar după începerea dezbaterilor, aceasta trebuie să solicite recuzarea de îndată ce acestea îi sunt cunoscute.

Alte cazuri de incompatibilitate absolută rezulta din dispozitiile art.42 Cod de procedura civila civil,acestea fiind urmatoarele:
(1) Judecătorul este,de asemenea, incompatibil de a judeca în următoarele situaţii:
1. când şi-a exprimat anterior părerea cu privire la soluţie în cauza pe care a fost desemnat să o judece. Punerea în discuţia părţilor, din oficiu, a unor chestiuni de fapt sau de drept, potrivit art. 14 alin. (4) şi (5), nu îl face pe judecător incompatibil;
2. când există împrejurări care fac justificată temerea că el, soţul său, ascendenţii ori descendenţii lor sau afinii lor, după caz, au un interes în legătură cu pricina care se judecă;
3. când este soţ, rudă sau afin până la gradul al patrulea inclusiv cu avocatul ori reprezentantul unei părţi sau dacă este căsătorit cu fratele ori cu sora soţului uneia dintre aceste persoane;
4. când soţul sau fostul său soţ este rudă ori afin până la gradul al patrulea inclusiv cu vreuna dintre părţi;
5. dacă el, soţul sau rudele lor până la gradul al patrulea inclusiv ori afinii lor, după caz, sunt părţi într-un proces care se judecă la instanţa la care una dintre părţi este judecător;
6. dacă între el, soţul său ori rudele lor până la gradul al patrulea inclusiv sau afinii lor, după caz, şi una dintre părţi a existat un proces penal cu cel mult 5 ani înainte de a fi desemnat să judece pricina. În cazul plângerilor penale formulate de părţi în cursul procesului, judecătorul devine incompatibil numai în situaţia punerii în mişcare a acţiunii penale împotriva sa;
7. dacă este tutore sau curator al uneia dintre părţi;
8. dacă el, soţul său, ascendenţii ori descendenţii lor au primit daruri sau promisiuni de daruri ori alte avantaje de la una dintre părţi;
9. dacă el, soţul său ori una dintre rudele lor până la gradul al patrulea inclusiv sau afinii lor, după caz, se află în relaţii de duşmănie cu una dintre părţi, soţul ori rudele acesteia până la gradul al patrulea inclusiv;
10. dacă, atunci când este învestit cu soluţionarea unei căi de atac, soţul sau o rudă a sa până la gradul al patrulea inclusiv a participat, ca judecător sau procuror, la judecarea aceleiaşi pricini înaintea altei instanţe;
11. dacă este soţ sau rudă până la gradul al patrulea inclusiv sau afin, după caz, cu un alt membru al completului de judecată;
12. dacă soţul, o rudă ori un afin al său până la gradul al patrulea inclusiv a reprezentat sau asistat partea în aceeaşi pricină înaintea altei instanţe;
13. atunci când există alte elemente care nasc în mod întemeiat îndoieli cu privire la imparţialitatea sa.
(2) Dispoziţiile alin. (1) privitoare la soţ se aplică şi în cazul concubinilor.

Din experienta ca avocat in Bucuresti am observat ca dintre cazurile de incompatibilitate mai sus aratate,pct.13 alin.(1) al art.42 Cod procedura civila este cel mai des invocat ca motiv de recuzare.
Este si justificat,pentru ca nu sunt dese cazurile in care judecatorul ar avea potentiale relatii cu una din parti,comparativ cu situatiile in care partea considera ca judecatorul il dezavantajeaza prin felul cum se desfasoara procesul

In justificarea acestui motiv de recuzare, in literatura juridica s-a apreciat despre cazurile de incompatibilitate ca nu sunt limitative pentru ca motivul prevazut de art.42 pct.13 Cod procedura civila”când există alte elemente care nasc în mod întemeiat îndoieli cu privire la imparţialitatea sa” deschide posibilitatea invocarii art.6 parag.1 din Conventia europeana in materie de impartialitate,instanta investita cu judecare cererii de recuzare putand sa aprecieze ea insasi temeinicia indoielilor cu privire la impartialitatea subiectiva a judecatorului.
Nu este suficient ca un judecator sa fie liber de orice relatii,partinire ori influenta neadecvata,ci trebuie sa para astfel in fata unui observator rezonabil.
Dreptul la un proces echitabil,cum este definit in art.6 din Conventia europeana,asigura si judecarea cauzei de catre o instanta independenta si impartiala.

• Stramutarea

Atunci cand din anumite circumstante partea interesata considera ca exista indoiala cu privire la independenta si impartialitatea instantei poate formula o cerere de stamutare.
In literatura juridica s-a aratat ca stramutarea este un incident procedural,cand judecarea in bune conditii a unei pricini,din cauza unor temeiuri expres si limitative prevazute de lege,este pusa sub semnul indoielii,recunoscandu-se astfel partilor posibilitatea de a solicita stramutarea pricinii de la instanta care,in mod normal ar fi competenta sa o judece.

• Care sunt motivele expres prevazute de lege pentru formularea unei
cereri de stramutare

Conform art.140 Cod procedura civila,strămutarea procesului poate fi cerută pentru motive de bănuială legitimă sau de siguranţă publică. Bănuiala se consideră legitimă în cazurile în care există îndoială cu privire la imparţialitatea judecătorilor din cauza circumstanţelor procesului, calităţii părţilor ori unor relaţii conflictuale locale.
Constituie motiv de siguranţă publică împrejurările excepţionale care presupun că judecata procesului la instanţa competentă ar putea conduce la tulburarea ordinii publice.

Strămutarea pentru motiv de bănuială legitimă sau de siguranţă publică se poate cere în orice fază a procesului.
Strămutarea pentru motiv de bănuială legitimă poate fi cerută de către partea interesată, iar cea întemeiată pe motiv de siguranţă publică, numai de către procurorul general de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

• In ce conditii se poate dispune suspendarea procesului

La solicitarea celui interesat, completul de judecată poate dispune, dacă este cazul, suspendarea judecării procesului, cu darea unei cauţiuni în cuantum de 1.000 lei. Pentru motive temeinice, suspendarea poate fi dispusă în aceleaşi condiţii,fără citarea părţilor, chiar înainte de primul termen de judecată.
Încheierea asupra suspendării nu se motivează şi nu este supusă niciunei căi de atac.
Măsura suspendării judecării procesului va fi comunicată de urgenţă instanţei de la care s-a cerut strămutarea.

Din cele de mai sus se constata ca motivul de stramutare cel mai des invocat este de motivul de banuiala legitima.
In jurisprudenta si literatura de specialitate s-a aratat ca banuiala legitima in privinta judecatorilor cauzei ar exista cand se poate presupune ca lipsa de impartialitate ar rezulta din motive precum:
-circumstantele concrete ale cauzei;
-una din parti este magistrat la instanta respectiva,ruda apropiata cu unul din magistratii cu functie de conducere la instanta respectiva;
-partea adversa se bucura de un inalt prestigiu in localitatea in care functioneaza instanta.
• Alte articole de acelasi autor:
-Care sunt conditiile atragerii raspunderii persoanelor juridice care au savarsit infractiuni;
-Ce masuri trebuiesc intreprinse daca ti-a fost avariata masina
-Fapta de evaziune fiscala prevazuta de Legea 241/2005 art.9 lit.b constituie infractiune numai daca s-a produs un prejudiciu;
–A fost condamnat pentru conducerea sub influenta bauturilor alcoolice dar nu s-a anulat si dreptul de a conduce autovehicule;
–In ce cazuri se acorda exercitarea autoritatii parintesti unui singur parinte in caz de divort.
-Ce avantaje si dezavantaje aduce asiguratilor noua lege RCA;
–In ce situatii in cazul raspunderii solidare pentru repararea prejudiciului fiecare inculpat raspunde doar pentru responsabilitatea sa;
–In ce situatii conflictul de interese este apreciat ca fiind infractiune;
-Ce masuri trebuiesc intreprinse daca ti-a fost avariata masina;
–Fapta de evaziune fiscala prevazuta de Legea 241/2005 art.9 lit.b constituie infractiune numai daca s-a produs un prejudiciu;
www.avocat-tudor.ro
0724260393
avocat_tudorion@yahoo.com


In ce conditii se poate folosi ordonanta de plata pentru obligarea debitorului la palta

In ce conditii se poate folosi ordonanta de plata pentru obligarea debitorului la palta

Ordonanta de plata este o procedura rapida pentru recuperarea creantelor
Este insa si o procedura speciala,derogatorie de la dreptul comun,in care se solutioneaza cererile prin care se cere obligarea debitorului la plata unei sume de bani. Altfel spus,este un instrument care poate fi folosit de creditorul unei obligatii de plata pentru realizarea dreptului.

Cererea de ordonanta de plata este o adevarata cerere de chemare in judecata,astfel ca trebuie sa indeplinesca conditiile prevazute de lege in acest sens. De asemenea, trebuiesc indeplinite si alte conditii de catre persoana care cere obligarea debitorului: sa aiba calitatea de creditor,sa dovedeasca un interes in exercitarea cererii,sa formuleze o pretentie,obligarea debitorului sa execute obligatia.

Alte conditii rezulta din prevederile Codului de procedură civilă care se refera la ordonanta de plata.
Astfel,conform prevederilor art. 1013, NCPC,procedura ordonanței de plată este aplicabilă în privința creanțelor certe, lichide și exigibile, constând din obligații de plată a unor sume de bani care rezultă dintr-un contract civil, inclusiv din cele încheiate între un profesionist și o autoritate contractantă, constatate printr-un înscris ori determinate potrivit unui statut, regulament sau altui înscris însușit de părți prin semnătură ori în alt mod admis de lege.
Nu sunt incluse în sfera de aplicare a prezentului titlu creanţele înscrise la masa credală în cadrul unei proceduri de insolvenţă.

• Ce inseamna creanta certa,lichidasi exigibila

Se poate constata din cele de mai sus ca pentru admisibilitatea cererii de emitere a ordonanţei de plată, trebuiesc indeplinite câteva condiţii esenţiale:
-trebuie să existe o creanţă certă, lichidă şi exigibilă.
Creanţa este certă atunci când existenţa ei neîndoielnică rezultă din însuşi titlul executoriu,asupra sa nu există nicio situaţie litigioasă
Creanţa este lichidă atunci când obiectul ei este determinat sau când titlul executoriu conţine elemente care permit stabilirea lui.
Obiectul creanţei în procedura specială a ordonanţei de plată nu poate fi decât o sumă de bani, iar cuantumul acesteia, afară de obligaţiile accesorii ce o însoţesc trebuie să fie determinat. Astfel de creanţe au întotdeauna caracter lichid, faţă de creanţele al căror cuantum urmează să fie stabilit pe cale judecătorească, spre exemplu sumele decurgând din fapte ilicite cauzatoare de prejudicii.

-Creanţa este exigibilă dacă obligaţia debitorului a ajuns la scadenţă, sau acesta este decăzut din beneficiul termenului de plată.

• Mai intai trebuie adresata o somatie debitorului

Conform art.1014 din Codul de procedura civila,procedura ordonantei de plata incepe obligatoriu cu o somatie adresata debitorului.
Practic,creditorul va comunica debitorului, prin intermediul executorului judecătoresc sau prin scrisoare recomandată, cu conţinut declarat şi confirmare de primire, o somaţie, prin care îi va pune în vedere să plătească suma datorată în termen de 15 zile de la primirea acesteia.

Somația trimisă de creditor întrerupe prescripţia extinctivă potrivit dispoziţiilor punerii în întârziere prevăzute la art. 2540 Cod civil.

• Ce cuprinde cererea privind ordonanţa de plată

In procedura ordonantei de plata se face o analiza sumara a fondului,fapt ce se refelecta si in continutul cererii de sesizare a instantei.
a) numele şi prenumele, precum şi domiciliul sau, după caz,
denumirea şi sediul creditorului;
b) numele şi prenumele, codul numeric personal, dacă este cunoscut, şi domiciliul debitorului persoană fizică, iar în cazul debitorului persoană juridică, denumirea şi sediul, precum şi, după caz, dacă sunt cunoscute, codul unic de înregistrare sau codul de identificare fiscală, numărul de înmatriculare în registrul comerţului ori de înscriere în registrul persoanelor juridice şi contul bancar;
c) suma ce reprezintă obiectul creanţei, temeiul de fapt şi de drept al obligaţiei de plată, perioada la care se referă acestea, termenul la care trebuia făcută plata şi orice element necesar pentru determinarea datoriei; d) suma ce reprezintă dobânzile aferente sau alte despăgubiri ce se cuvin creditorului, potrivit legii;
e) semnătura creditorului. La cerere se anexează înscrisurile ce atestă cuantumul sumei datorate şi orice alte înscrisuri doveditoare ale acesteia. Dovada comunicării somaţiei menţionate mai sus, se va ataşa cererii sub sancţiunea respingerii acesteia ca inadmisibilă.
Cererea şi actele anexate la aceasta se depun în copie în atâtea exemplare câte părţi sunt, plus unul pentru instanţă.

• Procedura de judecata

Cat priveste instanta care ar puea fi sesizata pentru emiterea ordonantei,art.1015 prevede ca,daca debitorul nu plateste in termenul prevazut la rt.104 alin.(1),creditorul poate introduce cererea privind ordonanta de plata la instanta competenta pentru judecarea fondului in prima instanta.
In procedura ordonantei de plata se administreaza proba cu inscrisuri,astfel cum rezulta din art.1020 si 1021 din Codul de procedura civila.

• Alte articole de acelasi autor:
-In ce conditii beneficiaza de reducerea pedepsei persoana care a savarsit o infractiune de evaziune fiscala;
-Ce informatii trebuie sa furnizeze angajatorul salariatului in mod obligatoriu la incheierea contractului de munca si ce se poate face in caz de neexecutare;
–Pe ce criterii este sanctionata o fapta ca fiind infractiune sau contraventie la Legea nr.50/1991privind autorizarea executarii constructiilor;
–In ce conditii instanta apreciaza ca un conducator auto este in stare de necesitate cand savarseste infractiunea de conducere a unui vehicul fara permis de conducere;
–De ce este considerata Camera preliminara o faza distincta a procesului penal
-Drept penal-legalitate
–In ce conditii asiguratorul raspunde pentru repararea prejudiciului cauzat prin accident auto;
–Ce avantaje prezinta solicitarea de despagubiri accidente in cadrul procesului penal;
– Persoana retinuta in flagrant, cercetata pentru infractiunile de acces ilegal la un sistem informatic si efectuarea de operaţiuni financiare în mod fraudulos fiind surprinsa ca efectua operatiuni cu carduri falsificate;
-Ce criterii a avut in vedere instanta la admiterea cererii de stabilirea paternitatii din afara casatoriei formulata de reclamanta in conditiile in care tatal biologic intervine in solutionarea cererii.

Cabinet avocat Tudor Ion
Profesionalism,responsabilitate,loialitate fata de client.
www.avocat-tudor.ro
0724260393


In ce conditii se pot cere daune pentru incalcarea dreptului la propria imagine,la viata privata si libertatea de exprimare

In ce conditii se pot cere daune pentru incalcarea dreptului la propria imagine,la viata privata si libertatea de exprimare

Ca avocat in Baroul Bucuresti am intalnit cazuri in care instanta urma sa se pronunte daca articolele din anumite publicatii,inclusiv pe internet,au adus atingere imaginii,numelui,demnitii si prestigiului unei persoane.
Prin lansarea unor astfel de informatii care au devenit publice,accesibile oricarei persoane care ia cunostinta de acestea,din tara sau strainatate, si care folosesc cu rea credinta imaginea sau numele unei persoane se pot crea suferinte psihice acestea,o ingerinta in viata privata.
In cazul in care reclamantul are o astfel de solicitare va pune in discutie angajarea raspunderii civile delictuale a unei persoane fizice sau juridice pentru o fapta ilicita prejudiciabila si sa ceara daune morale.

In continuare,ne vom referi la conditiile in care este atrasa raspunderea civila delictuala si cadrul national de reglementare a unor astfel de fapte precum si viziunea CEDO in aceasta privinta.

• Care sunt conditiile atragerii raspunderii civile delictuale

In vederea angajarii raspunderii civile delictuale pentru o fapta care aduce atingere dreptului la propria imagine,la nume si onoare,conditiile specifice sunt urmatoarele:
sa existe un prejudiciu,culpa,fapta ilicita,sa existe o legatura de cauzalitate intre fapta ilicita si prejudiciu.

Prejudiciul consta in lezarea unui drept subiectiv sau a unui interes legitim care se materializeaza printr-o pierdere sau un dezavantaj creat victimei.
Asadar,victima sufera anumite consecinte negative,iar acestea trebuie analizate atat din perspectiva anterioara evenimentului respectiv cat si din situatia ulterioara.
Intr-un astfel de caz,victima trebuie sa faca dovada lezarii unui drept sau interes legitim si sa solicite repararea prejudiciului suferit.

In acest sens,art.1349 Cod civil dispune ca orice persoană are îndatorirea să respecte regulile de conduită pe care legea sau obiceiul locului le impune şi să nu aducă atingere, prin acţiunile ori inacţiunile sale, drepturilor sau intereselor legitime ale altor persoane.
Cel care, având discernământ, încalcă această îndatorire răspunde de toate prejudiciile cauzate, fiind obligat să le repare integral.
În cazurile anume prevăzute de lege, o persoană este obligată să repare prejudiciul cauzat de fapta altuia, de lucrurile ori animalele aflate sub paza sa, precum şi de ruina edificiului.

Referindu-ne la obiectul acestui articol,in care prejudiciul poate fi creat si prin atingerea dreptului la propria imagine sau,nume,onoare,sau chiar a libertatii de exprimare,conform Codului civil,drepturile privitoare la viata privata si demnitate sunt drepturi indisolubil legate de existenta insasi a fiintei umane si se circumscriu ideii generale de „drepturi ale personalitatii”. In acest sens,in art.58 din Codul civil se arata ca orice persoană are dreptul la viaţă, la sănătate, la integritate fizică şi psihică, la demnitate, la propria imagine, la respectarea vieţii private, precum şi alte asemenea drepturi recunoscute de lege. Aceste drepturi nu sunt transmisibile.

• Cum sunt reglementate de Codul civil

• Dreptul la propria imagine

Este reglementat in art.73 Cod civil si se dispune ca orice persoană are dreptul la propria imagine.În exercitarea dreptului la propria imagine, ea poate să interzică ori să împiedice reproducerea, în orice mod, a înfăţişării sale fizice ori a vocii sale sau, după caz, utilizarea unei asemenea reproduceri. Dispoziţiile art. 75 rămân aplicabile.

In literatura de specialitate s-a aratat ca reproducerea unei persoane printr-o fotografie ,film,desen,retea internet necesita acordul acelei persoane. In toate cazurile consimtamantul se prezuma a fi dat pentru captarea si difuzarea unei imagini corecte a persoanei si nu pentru oreprezentare deformata.

• Viziunea CEDO in ce priveste dreptul la propria imagine

In aceasta privinta,prezinta relevanta hotărârea Von Hannover versus Germania, 24 iunie 2004 in care se arata ca statul are obligaţia de a sancţiona atingerile vieţii private comise de un terţ,astfel:
“Reclamanta este fiica prinţului Rainier III de Monaco. Mai multe reviste germane au publicat poze cu reclamanta, surprinse când se afla în afara domiciliului său şi în cadrul activităţilor sale cotidiene, singură sau acompaniată de diverse persoane. Reclamanta a sesizat o instanţă pentru a solicita încetarea publicării acelor poze, însă cererea sa a fost respinsă pe motiv că reclamanta este o personalitate a istoriei contemporane şi trebuie să tolereze publicarea fără consimţământul său a fotografiilor luate în afara domiciliului său, aşa cum permitea o lege germană. Instanţa supremă a considerat că ea benefica de dreptul la intimitate şi în afara domiciliului său, însă doar în acele locuri închise în care era evident că vroia să fie singură. Pe baza acestui criteriu, reclamanta a obţinut câştig de cauză în raport de pozele care o înfăţişau împreună cu prietenul său într-un restaurant. Aceasta viziune a fost confirmată de către Curtea Constituţională, care a afirmat că prevalează libertatea presei de a prezenta o personalitate publică dincolo de momentele în care îşi manifestă funcţiile.

• dreptul la respectarea vieţii private şi de familie in viziunea CEDO

In aceeasi cauza se arata ca,publicarea acelor fotografii constituie o atingere a dreptului la viaţă privată a reclamantei. Curtea aminteşte totuşi că aceasta nu este o personalitate politică şi că nu îndeplineşte nicio funcţie oficială în cadrul statului monegasc, astfel încât este dificil de afirmat că ele contribuie la dezbaterea unor probleme de interes general. În plus, Curtea a considerat că criteriul utilizat de către instanţele germane este prea vag şi riscă să permită unei persoane o mult prea redusă zonă de intimitate, astfel încât viaţa sa privată să se reducă la prea puţine momente. De aceea, Curtea a considerat că permisiunea acordată de către statul german cu privire la intruziunile în viaţa privată a reclamantei constituie o violare a dreptului acesteia la viaţă privată.

• Care fapte sunt considerate a fi atingeri aduse vieţii private

In Codul civil art.74 se arata care sunt considerate a fi atingeri aduse vieţii private;
a) intrarea sau rămânerea fără drept în locuinta sau luarea din aceasta a oricărui obiect fără acordul celui care o ocupă în mod legal;
b) interceptarea fără drept a unei convorbiri private, săvârşită prin orice mijloace tehnice, sau utilizarea, în cunoştinţă de cauză, a unei asemenea interceptări;
c) captarea ori utilizarea imaginii sau a vocii unei persoane aflate într-un spaţiu privat, fără acordul acesteia;
d) difuzarea de imagini care prezintă interioare ale unui spaţiu privat, fără acordul celui care îl ocupă în mod legal;
e) ţinerea vieţii private sub observaţie, prin orice mijloace, în afară de cazurile prevăzute expres de lege;
f) difuzarea de ştiri, dezbateri, anchete sau de reportaje scrise ori audiovizuale privind viaţa intimă, personală sau de familie, fără acordul persoanei în cauză;
g) difuzarea de materiale conţinând imagini privind o persoană aflată la tratament în unităţile de asistenţă medicală, precum şi a datelor cu caracter personal privind starea de sănătate, problemele de diagnostic, prognostic, tratament, circumstanţe în legătură cu boala şi cu alte diverse fapte, inclusiv rezultatul autopsiei, fără acordul persoanei în cauză, iar în cazul în care aceasta este decedată, fără acordul familiei sau al persoanelor îndreptăţite;
h) utilizarea, cu rea-credinţă, a numelui, imaginii, vocii sau asemănării cu o altă persoană;

• dreptul la libera exprimare, cadrul legal national

In ce priveste cadrul legal national de reglementare,art.70 Cod civil,purtand denumirea ”Dreptul la libera exprimare”dispune ca: orice persoană are dreptul la libera exprimare. Exercitarea acestui drept nu poate fi restrânsă decât în cazurile şi limitele prevăzute la art. 75.

• viziunea CEDO asupra libertatii de exprimare.

Importanta acestui drept rezulta din viziunea CEDO asupra libertatii de exprimare. Astfel In cauza Observer si Guardian c. Regatului Unit; Jersild c. Danemarcei; Janowski c. Poloniei; Nielsen si Johnsen c. Norvegiei se arata ca libera exprimare constituie unul din fundamentele esentiale ale unei societati democratice si una din conditiile primordiale ale progresului sau si a dezvoltarii fiecarei persoane (Lingens c. Austriei). Sub rezerva celui de-al doilea paragraf al articolului 10, ea se aplica nu numai „informatiilor” sau „ideilor” primite in mod favorabil sau considerate ca inofensive, ci si celor care lovesc, socheaza sau nelinistesc o persoana sau o parte a populatiei, in baza pluralismului, tolerantei si spiritului de deschidere fara de care o societate democratica nu poate exista (Handyside c. Regatului Unit; Jersild c. Danemarcei; Vogt c. Germaniei). Asa cum precizeaza articolul 10, exercitarea acestei libertati este supusa unor formalitati, conditii, restrictii si sanctiuni care trebuie totusi sa fie interpretate strict, necesitatea lor trebuind sa fie stabilita in mod convingator (Observer si Guardian c. Regatului Unit; Jersild c. Danemarcei; Janowski c. Poloniei; Nielsen si Johnsen c. Norvegiei).

• Care sunt limitele in care se considera ca se aduce atingere vietii
private si demnitatii persoanei umane

In acest sens,art.75 din Codul civil dispune ca nu constituie o încălcare a drepturilor prevăzute în această secţiune atingerile care sunt permise de lege sau de convenţiile şi pactele internaţionale privitoare la drepturile omului la care România este parte.
Exercitarea drepturilor şi libertăţilor constituţionale cu bună-credinţă şi cu respectarea pactelor şi convenţiilor internaţionale la care România este parte nu constituie o încălcare a drepturilor prevăzute în prezenta secţiune.

• Viziunea CEDO
In jurisprudenta CEDO, secţia IV, decizia Kent Pharmaceuticals Limited şi alţii contra Marea Britanie, 11 octombrie 2005 s-a aratat ca pentru a putea fi dispusă, percheziţia trebuie să îndeplinească nişte condiţii pentru a i se putea stabili necesitatea.
Art. 8. Inviolabilitatea domiciliului. Pentru a determina proporţionalitatea unei percheziţii şi, implicit, necesitatea sa într-o societate democratică, Curtea utilizează următoarele criterii: gravitatea faptei în raport de care se realizează ancheta penală; circumstanţele în care s-a decis realizarea percheziţiei, în special existenţa la acel moment a altor probe cu privire la existenţa infracţiunii; conţinutul şi scopul ordinului de percheziţie, luând în calcul natura localului percheziţionat, precum şi măsurile care s-au luat pentru a reduce impactul măsurii la un nivel rezonabil, ţinând cont de posibilele repercusiuni asupra persoanele afectate de percheziţie.
• Alte articole de acelasi autor:
-in ce conditii o persoana poate fi condamnata pentru punerea in circulatie a unui autovehicul neinmatriculat;
Pe ce criterii este sanctionata o fapta ca fiind infractiune sau contraventie la Legeanr.50/1991privind autorizarea executarii constructiilor;
-In ce conditii instanta apreciaza ca un conducator auto este in stare de necesitate cand savarseste infractiunea de conducere a unui vehicul fara permis de conducere;
–De ce este considerata Camera preliminara o faza distincta a procesului penal
-Drept penal-legalitate
–In ce conditii asiguratorul raspunde pentru repararea prejudiciului cauzat prin accident auto;
–Ce avantaje prezinta solicitarea de despagubiri accidente in cadrul procesului penal;
– Persoana retinuta in flagrant, cercetata pentru infractiunile de acces ilegal la un sistem informatic si efectuarea de operaţiuni financiare în mod fraudulos fiind surprinsa ca efectua operatiuni cu carduri falsificate;
-Ce criterii a avut in vedere instanta la admiterea cererii de stabilirea paternitatii din afara casatoriei formulata de reclamanta in conditiile in care tatal biologic intervine in solutionarea cererii.
–Pentru ce motive instanta a admis cererea de inlocuire a arestului preventiv cu o alta masura preventiva;
–INFRACTIUNILE CONTRA SIGURANTEI SI INTEGRITATII SISTEMELOR SI DATELOR INFORMATICE;
–Cum a motivat Inalta Curte de Casatie si Justitie cu privire la sanctiunea ce se aplica in cazul lipsei consimtamantului pentru incheierea unui act juridic ca efect al depasirii limitelor legale ale mandatului administra;
–Ce se poate invoca pentru anularea deciziei de sanctionare disciplinara cu referire la procedura cercetării disciplinare;
-CONTENCIOS ADMINISTRATIV SI FISCAL;
-Vanzarea imobilelor. Reguli speciale de vanzare a imobilelor;
–Infractiunile contra persoanei;
-In ce limite prin asigurarea RCA va puteti recupera prejudiciul.
Cabinet avocat Tudor Ion
Responsabilitate, profesionalism, loialitate fata de client.
www.avocat-tudor.ro
0724260393