De ce a retinut instanta suprema ca motivele de recurs nu inseamna numai exprimarea nemultumirii fata de hotararea pronuntata

Pentru ce motive instanta suprema a retinut că motivarea recursului înseamnă nu doar exprimarea nemulțumirii față de hotărârea pronunțată, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre nelegală, cu indicarea textului de lege încălcat.

Avocat cu sediul in Bucuresti civil aratam intr-un articol anterior ca prin cererea de recurs se formuleaza critici cu privire la modul in care au judecat instantele a caror hotarare se ataca iar prin motivele de casare care se formuleaza, nu se poate intregi cererea de chemare in judecata ori cererea reconventionala si nici nu se pot schimba obiectul acestora.

Un avocat in Bucuresti civil cunoaste ca dispozitiile legale in vigoare la data publicarii articolului referitoare la recurs au suferit modificari iar jurisprudenta si doctrina au adus clarificari asupra unor probleme juridice.

De aceea, adaugam la articolul anterior ca, potrivit art.488 Cod procedura civila motivele de casare vizeaza motive de nelegalitate.

In acest sens, Inalta Curte de casatie si Justitie Sectia 1 civila prin Decizia nr.804/2020 a retinut ca, potrivit

dispoziţiilor imperative prevăzute de art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., cererea de recurs va cuprinde motivele de nelegalitate pe care se întemeiază şi dezvoltarea lor, iar în conformitate cu prevederile art. 487 C. proc. civ. recursul se va motiva prin însăşi cererea de recurs, în afară de cazurile prevăzute la art. 470 alin. (5), aplicabile şi în recurs.

Totodată, conform art. 489 alin. (1) C. proc. civ., recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, iar potrivit alin. (2) al aceluiaşi articol, sancţiunea nulităţii intervine şi în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488 C. proc. civ.

Examinând cererea de recurs, se constată că aspectele evidenţiate de către recurenta-reclamantă, astfel cum au fost formulate şi dezvoltate, nu conţin precizări care să reprezinte o minimă argumentare în drept a vreunei critici de nelegalitate care să permită încadrarea în vreunul dintre motivele de nelegalitate expres prevăzute de dispoziţiile art. 488 C. proc. civ.

Condiţia legală a dezvoltării motivelor de recurs implică determinarea greşelilor anume imputate instanţei şi încadrarea lor în motivele de nelegalitate limitativ prevăzute de art. 488 pct. 1-8 C. proc. civ.

Prin aspectele evidenţiate în cuprinsul memoriului de recurs, recurenta-reclamantă prezintă pe larg situaţia de fapt şi aduce critici modului în care tribunalul şi curtea de apel au administrat şi apreciat probatoriul, susţinând că pârâta ar fi comis ilegalităţi, ce ar fi fost ignorate de instanţele de judecată.

Criticile referitoare la modalitatea în care instanţele de fond au înţeles să interpreteze probatoriul nu pot constitui motive de nelegalitate ce pot fi deduse judecăţii în calea extraordinară de atac a recursului, ci critici de netemeinicie ce nu pot fi cenzurate de către instanţa de control judiciar, modalitatea de administrare şi interpretare a probatoriilor reprezentând o chestiune de fapt, ce este analizată în cadrul cercetării aspectelor legate de fondul cauzei.

Astfel de critici nu corespund exigenţelor căii de atac a recursului în actuala sa reglementare, ce a fost concepută ca un mijloc procesual menit să asigure un control de legalitate asupra hotărârilor instanţei de apel, exclusiv pentru motivele limitativ enumerate la pct. 1-8 al art. 488 C. proc. civ.

Înalta Curte reţine că motivarea recursului înseamnă nu doar exprimarea nemulţumirii faţă de hotărârea pronunţată, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părţii, instanţa a pronunţat o hotărâre nelegală, cu indicarea textului de lege încălcat.

În acest sens, dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul arătării cu claritate a acelor critici care, circumscrise fiind motivelor de recurs îngăduite de lege, sunt de natură a evidenţia nelegalitatea hotărârii.

Prin nemotivarea căii de atac în cauză intervine sancţiunea expres prevăzută de lege, respectiv nulitatea recursului, ce poate fi constatată în condiţiile art. 493 alin. (5) C. proc. civ.

În consecinţă, reţinând că în speţă nu este posibilă o încadrare a criticilor de recurs, în condiţiile dispoziţiilor art. 493 alin. (5) C. proc. civ., coroborate cu prevederile art. 489 C. proc. civ., constatând că în cauză nu au fost identificate motive de ordine publică ce ar putea fi invocate din oficiu de către instanţă, Înalta Curte urmează a aplica sancţiunea expres prevăzută de lege, respectiv anularea căii de atac.

Ca urmare, motivele de recurs trebuie sa se incadreze in urmatoarele motive de casare:

  1. când instanţa nu a fost alcătuită potrivit dispoziţiilor legale;
  2. dacă hotărârea a fost pronunţată de alt judecător decât cel care a luat parte la dezbaterea pe fond a procesului sau de un alt complet de judecată decât cel stabilit aleatoriu pentru soluţionarea cauzei ori a cărui compunere a fost schimbată, cu încălcarea legii;
  3. când hotărârea a fost dată cu încălcarea competenţei de ordine publică a altei instanţe, invocată în condiţiile legii;
  4. când instanţa a depăşit atribuţiile puterii judecătoreşti;
  5. când, prin hotărârea dată, instanţa a încălcat regulile de procedură a căror nerespectare atrage sancţiunea nulităţii;
  6. când hotărârea nu cuprinde motivele pe care se întemeiază sau când cuprinde motive contradictorii ori numai motive străine de natura cauzei;
  7. când s-a încălcat autoritatea de lucru judecat;
  8. când hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material.

(2) Motivele prevăzute la alin. (1) nu pot fi primite decât dacă ele nu au putut fi invocate pe calea apelului sau în cursul judecării apelului ori, deşi au fost invocate în termen, au fost respinse sau instanţa a omis să se pronunţe asupra lor.

In ce priveste motivul de recurs prevăzut de art. 488 pct. 5 C.pr.civ., in articolul „Motivele de recurs conform dispozițiilor NCPC (II) sursa juridice.ro  se arata ca se pot include mai multe neregularități de ordin procedural, începând de la nesemnarea cererii de chemare în judecată, nelegala citare a uneia dintre părți, nesemnarea cererii reconvenționale, nesocotirea principiilor publicității, oralității, contradictorialității etc.

Într-o speță, instanța a decis că, întrucât recurenta nu a fost legal citată nici în primă instanță și nici în apel, ambele hotărâri sunt lovite de nulitate, ceea ce impune admiterea recursului pentru motivul de casare prevăzut de art. 488 pct. 5 C.pr.civ.

De asemenea, într-o altă speță, instanța a statuat că niciun judecător nu poate hotărî asupra unei pricini în lipsa părților și fără legala lor citare. Instanța, în speță, a constatat că judecata s-a dispus fără citarea pârâtei recurente în condițiile art. 153 și urm. C.pr.civ., că hotărârea atacată este lovită de nulitate în condițiile art. 175 alin. 2 C.pr.civ., fiind dat motivul de recurs prevăzut de art. 488 pct. 5 C.pr.civ., a admis recursul, a casat hotărârea atacată cu trimiterea cauzei la aceeași instanță pentru rejudecare.

Cu ocazia rejudecării, instanța va dispune citarea tuturor părților și va administra toate probele ce se impun în vederea pronunțării unei hotărâri legale și temeinice.

Într-o altă speță, instanța a statuat că apelul anulat ca netimbrat, în condițiile în care apelanții nu au fost legal citați, neavând cunoștință de termenul fixat de tribunal pentru judecarea apelului, atrage casarea deciziei în temeiul art. 488 pct. 5 C.pr.civ.

Instanța supremă a statuat că, în măsura în care neregularitatea procedurală alegată de titularul căii de atac se subsumează altui motiv de casare sau de modificare, criticile formulate sunt încadrabile în cazurile care particularizează actul de procedură cu privire la care se susține că a fost nelegal îndeplinit”.

De fapt, condiția legală a dezvoltării motivelor de recurs implică determinarea greșelilor anume imputate instanței și încadrarea lor în motivele de nelegalitate limitativ prevăzute de art. 488 pct. 1 – 8 C. proc. civ.

Confor, sursei https://www.universuljuridic.ro/ cererea de recurs formulată de reclamantul A. nu conține precizări care să reprezinte o minimă argumentare în drept a vreunei critici de nelegalitate, singura precizare a recurentului fiind aceea că nu s-a prezentat la termenul din data de 31 octombrie 2018 întrucât la termenele anterioare judecata cauzei s-a produs și în lipsă, „gândindu-se” că poate chiar Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor ar fi solicitat judecarea cauzei în lipsă. Menționează că instanța ar fi trebuit să fixe un nou termen de judecată în vederea comunicării întâmpinării depuse de intimată chiar în ziua ședinței de judecată.

Astfel cum a fost formulată, cererea de recurs nu conține precizări care să reprezinte o minimă argumentare a vreunei critici de nelegalitate de natură să învestească instanța de recurs cu soluționarea căii de atac.

Susținerile recurentului-reclamant nu constituie critici ale argumentelor legale prezentate de curtea de apel în pronunțarea soluției de suspendare a cauzei, ci detaliază motivele pentru care nu a solicitat judecarea cauzei în lipsă.

În final, potrivit avocat din Bucuresti in civil, instanta suprema a retinut că motivarea recursului înseamnă nu doar exprimarea nemulțumirii față de hotărârea pronunțată, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre nelegală, cu indicarea textului de lege încălcat.

Alte articole de acelasi autor:

Autoritatea parinteasca (art.483-512 Codul civil)

Intre ce persoane exista obligatia de intretinere conform Codului civil

Ce prevede codul civil despre intinderea acordului sotilor cand acesta are loc pe cale judiciara

Cum va poate ajuta un avocat in cazul producerii unui accident rutier

Ce trebuie cunoscut despre asigurarea de răspundere civilă și asigurarea de persoane

avocat Bucuresti civil Tudor Ion

https://www.avocat-tudor.ro/

 

0724260393

 


UNELE REGLEMENTARI PRIVIND PERSOANA JURIDICA IN NOUL COD CIVIL(NCC). PREZENTARE DE CATRE CABINET AVOCATURA TUDOR ION

UNELE REGLEMENTARI PRIVIND PERSOANA JURIDICA IN NOUL COD CIVIL(NCC). PREZENTARE DE CATRE CABINET AVOCATURA TUDOR ION

Cererea de acordare a personalitatii juridice este repinsa in lipsa elementelor de identificare

Intr-un articol anterior , am aratat ca un avocat din Bucuresti civil iti poate explica despre

dispozitiile art.187 din NCC, respectiv, elementele constitutive ale persoanei juridice sunt: o organizare desine statatoare si un patrimoniu propriu, afectat unui anumit scop licit si moral, in acord cuinteresul general.

Un avocat civil Bucuresti va face referire si la art.188 NCC, calitatea de persoana juridica o detin entitatile prevazute de lege precum si orice alte organizatii legal infiintate care, desi nu sunt declarate de lege persoane juridice, indeplinesc toate conditiile prevazute la art.187.

Categoriile de persoane juridice sunt clasificate de NCC in persoane juridice de drept privat si persoane juridice de drept public (art.189).

Persoanele juridice de drept public se infiinteaza prin lege. Prin exceptie, in cazurile anume prevazute de lege, persoanele juridice de drept public se pot infiinta prin acte ale administratiei publice centrale sau locale ori prin alte moduri prevazute de lege.

Modurile de infiintare sunt, in conformitate cu art.194 din NCC , urmatoarele:
a)prin actul de infiintare al organului competent, in cazul autoritatilor si al institutiilor publice, al

unitatilor administrative-teritoriale, precum si al operatorilor economici care se constituie de

catre stat sau de catre unitatile administrativ-teritoriale. In toate cazurile actul de infiintare

trebuie sa prevada in mod expres daca autoritatea publica sau intitutia publica este persoana juridica;

  1. b) prin actul de infiintare al celor care o constituie, autorizat, in conditiile legii;

c)in orice alt mod prevazut de lege.

Daca prin lege nu se dispune altfel, prin act de infiintare se intelege actul de constituire a

persoanei juridice si dupa caz, statutul acesteia.

 

  • Speta din care rezulta ca in lipsa elementelor de identificare nu se admite cererea de acordare a personalitatii juridice

Asupra recursului de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată s-a solicitat acordarea personalității juridice Asociației.

Pentru susținerea cererii au fost anexate următoarele;copie certificat de înregistrare fiscală;acord de asociere, în original și două copii;sratut, în original și două copii; tabele nominale anexă la acordul de asociere.

La termenul de judecata, alte doua  asociații au  depus la dosar  cereri de intervenție în interes propriu prin care au solicitat respingerea cererii de înregistrarea Asociatiei.

Cererile de intervenție în interes propriu urmează a fi respinse ca inadmisibile având în vedere natura necontencioasă a cererii cu care a fost investită instanța.

Prima instanță a reținut că orice subiect de drept, persoana juridica trebuie sa se identifice în mod obligatoriu prin anumite elemente de individualizare. Printre aceste elemente se numără si sediul social, menit sa situeze persoana juridica în spațiu. Sediul se raportează la locul unde se exercita activitatea de conducere a societății si unde se desfășoară conținutul principal al activității acesteia. Membrii Asociației au obligația sa arate sediul societății in acordul de asociere, fiind un element fără de care persoana juridica nu poate dobândi personalitate juridica.

În acest sens, art. 226, alin. 1 din Codul civil prevede că:”odată cu înregistrarea persoanei juridice se vor trece în registrul public denumirea ei și celelalte atribute de identificare”, iar art. 227 alin. 1 din același act normativ prevede că;”sediul persoanei juridice se stabilește potrivit actului de constituire sau statutului”

În speța de față,  în  statutul asociației, sediul a fost declarat la o adresa fără a se depune și un înscris pentru a se face dovada sediului. De asemenea, nu s-a precizat un număr de apartament sau un spațiu din blocul menționat, pentru a se verifica dacă a existat acordul tuturor coproprietarilor pentru stabilirea raporturilor juridice cu Asociația în ceea ce privește folosirea unui anumit spațiu. .

Prin rezoluția instanței s-a dispus efectuarea unei adrese către reprezentantul petentei, pentru a depune la dosar  înscrisuri cu care să facă dovada sediului asociației, iar cu adresa ceasta a depus la dosar declarația autentificată prin care numita C declară că este de acord ca Asociația să-și stabilească sediul la domiciliul său.

Declarația dată de numita nu poate fi luată în considerare atâta timp cât aceasta nu a făcut dovada proprietății asupra imobilului menționat în declarație.

De asemenea, nu s-a făcut dovada acordului a cel puțin 2/3 din numărul proprietarilor, membri ai asociației pentru modificarea statutului , așa cum cere  art. 8 din Legea nr. 230/2007.

Atât timp cât legea nu impune un anumit loc pentru stabilirea sediului, instanța a apreciat faptul ca Asociația are posibilități largi de găsire a unui spațiu corespunzător și încheierea unui contract de comodat sau de închiriere a spațiului.

Față de cele mai sus menționate, instanța a apreciat că petenta nu a făcut dovada sediului, astfel că, în lipsa unui element de identificare, nu se poate acorda personalitate juridică asociației, cererea fiind respinsă.

Împotriva acestei  încheieri de ședință a formulat recurs Asociația pe care  a criticat-o pentru ne legalitate și netemeinice.

În  motivare a arătat în esență că  instanța de fond nu a dat număr acestei sentințe , că din neștiință sau rea credință a încălcat  art.5 al.1 din legea nr.230/2007. .

Mai arată că din greșeală a omis să depună la dosar  contractul de vânzare cumpărare  prin care se  face dovada proprietății care  v-a reprezenta sediul asociației. În mod eronat prima instanță  a precizat că   asociația se înființează  cu acordul a 2/3.

Art.8 al.1 prevede că  2/3 din  asociați este necesar pentru modificarea , completarea statutului, în cauză  neîntâmplându-se acest  lucru.

Arată că, Asociația se reorganizează  conform legii nr.230/2007 și ființează din anul 1997.

Pentru  cele arătate solicită  admiterea  recursului, desființarea  sentinței civile având drept dovadă, consecința  pronunțării unei  hotărâri judecătorești  privind  acordarea  personalității juridice  pentru Asociație

Intimatele nu au  formulat întâmpinare însă, prezentă la dezbateri  reprezentanta acestora a solicitat respingerea recursului și menținerea încheierii  de ședință   pronunțată , ca fiind legală și  temeinică.

Examinând  recursul , prin prisma actelor și lucrărilor dosarului, a considerentelor  sentinței și a criticilor  invocate, tribunalul îl apreciază  ca  nefondat pentru  considerentele ce succed:

În  mod corect  prima instanță a respins cererea de acordare personalitate juridică formulată de către  petenta Asociația, în condițiile în care acesta nu a făcut  dovada îndeplinirii cerințelor impuse de art.226  al.1, art.227 din Noul Cod civil, în ceea ce  privește sediul declarat  în actul de constituire  și statut.

Din cuprinsul acestor acte  reiese că petenta  a stabilit drept sediu  al  asociației de p__________  spațiul situat la parterul blocului 26 C fără a depune  vreun înscris care să ateste că ar avea vreun drept asupra acestui spațiu.

În calea de atac petenta a depus  ca probă în acest sens contractul de  vânzare-cumpărare nr.193/, însă obiectul său vizează un alt  imobil decât  cel declarat  de către  petentă  ca sediu.

Mai  mult, cu privire la pretinsul sediu părțile s-au judecat într-o acțiune  de drept comun în evacuare, formulată de către  intimata acțiunea  fiind admisă prin sentința civilă dispunându-se evacuarea  petentei  și a numitei C din respectivul imobil, reținând instanța  că  pârâtele  nu dețin titlu pentru acest spațiu.

Soluția se bucură de autoritate de lucru judecat provizorie, pricina aflându-se  în  prezent  în faza recursului  la Tribunalul Suceava.

În concluzie,  reținând ca și prima instanță  că reclamanta  nu a dovedit  că ar avea vreun drept asupra sediului declarat tribunalul, în baza art. 312 al.1 Cod procedură civilă, art.1169 din vechiul cod civil va respinge  recursul  ca nefondat(sursa rolli.ro)

 

  • Alte artcole de acelasi autor:

Cum se stabilesc despagubirele in cazurile de accidente produse de vehicule si modalitatea in care trebuie sa procedati in relatiile cu societatea de asigurare

Conditiile in care este angajata raspunderea administratorului fata de Societatea Comerciala

Pentru ce motive instanta nu a aplicat cauza de nepedpsire prevazuta de art.10 din legea evaziunii fiscale desi inculpatul a acoperit integral prejudiciul

Ce se intampla daca la termen nu se indeplineste conditia de rascumparare a imobilului

Revocarea si demisia administratorului societatii comerciale obligarea asociatilor sa-i respecte hotararea

LEGEA 241/2005 PRIVIND COMBATEREA EVAZIUNII FISCALE

 

Avocat Bucuresti civil  TUDOR ION ofera servicii de consultanta juridica, sistenta si reprezentare drept civil

INTREABA UN AVOCAT

www.avocat-tudor.ro

avocat_tudorion@yahoo.com

0724260393


Ce se intampla daca la termen nu se indeplineste conditia de rascumparare a imobilului

Ce se intampla daca  la termen nu se indeplineste conditia de rascumparare a imobilului ca regula special de vanzare a imobilelor

Ce se intampla daca la termen nu se indeplineste conditia de rascumparare a imobilului

Cabinetul nostru de avocatura  din Bucuresti cunoaste cazuri in care partile convin ca vanzarea unui imobil sa se faca sub o conditie si sa poata fi rascumparat.

Daca la termenul convenit de parti conditia nu s-a indeplinit, vanzatorul  neprocedand la rascumpararea imobilului vandut, poate fi evacuat, asa cum se va observa din speta de mai jos.

Cabinetul nostru de avocatura  din Bucuresti s-a referit intr-un articol anterior la vanzarea cu optiune de rascumparare, urmand ca in acest articol sa dezvoltam acest subiect.

Cabinetul nostru de avocatura din Bucuresti este specializat drept civil si asigura consultanta, asistenta si reprezentare juridica in litigiile imobiliare.

Este bine sa consulti un avocat din Bucuresti specalizat in consultanta litigii imobiliare care iti va spune ca un contract de vanzare-cumparare avand ca obiect un apartament, un teren sau un teren pe care se afla o constructie trebuie incheiat in forma autentica notariala, in caz contrar, intevine sanctiunea nulitatii absolute a contractului.

Un avocat din Bucuresti specializat drept civil te va consilia sa tii cont de regulile speciale aplicabile vanzarii imobilelor.

Vanzarea cu optiune de rascumparare

 

  1. notiune

Prin contractul de vânzare-cumpărare una dintre părţi, numită vânzător, strămută proprietatea unui bun al său asupra celeilalte părţi, numită cumpărător, care se obligă în schimb a plăti vânzătorului preţul bunului vândut. Atât cumpărătorul, cât şi vânzătorul trebuie să aibă capacitate de exerciţiu deplină (18 ani împliniţi), iar persoanele lipsite de capacitate sau cu capacitate de exerciţiu restrânsă (16-18 ani) trebuie să încheie contractul prin ocrotitor legal, respectiv cu încuviinţarea acestuia şi, în toate cazurile, cu autorizaţia autorităţii tutelare.

Conform art.1758n Cod civil vanzarea cu optiune de rascumparare, conform Codului civil este o vanzare afectata de conditie rezolutorie prin care vanzatorul isi rezerva dreptul de a rascumpara bunul sau dreptul transmis cumparatorului. Aceasta optiune nu poate fi stipulata pentru o perioada mai mare de 5 ani.

Condiţia rezolutorie este o condiţie la îndeplinirea căreia actul juridic afectat este desfiinţat retroactiv, ca şi cand nici n-ar fi existat. Potyrivit art. 1019 Cod civil, ea presupune desfiinţarea obligaţiei la un eveniment viitor si incert.

Un exemplu ce a fost dat in acest sens este urmatorul ”iţi vând casa mea de la munte, dar vânzarea se desfiinţează dacă mă voi căsători până la sfârşitul anului”.

Optiunea de rascumparare nu poate fi stipulata pentru un termen mai mare de 5 ani iar daca s-a stabilit un termen mai mare, acesta se reduce de drept la 5 ani.

 

  1. Ce conditii se cer indeplinite

Conform art.1759 Cod civil, exercitarea optiunii de rascumparare de catre vanzator se poate face numai daca acesta restituie cumparatorului pretul primit si cheltuielile pentru incheierea contractului de vanzare si realizarea formalitatilor de publicitate.

In mod corespunzator, exercitarea optiunii il va oblige pe vanzator la restituirea catre comparator a cheltuielilor pentru ridicarea si trnsportul bunului, a cheltuielilor necesare, precum si a celor ultile, insa in acest ultimo caz numai in limita sporului de valoare.

In cazul in care vanzatorul nu exercita optiunea in termenul stabilit, conditia rezolutorie care afecta vanzarea este considerate a nu se fi indeplinit, iar dreptul cumparatorului se consolideaza.

 

  1. Ce efecte produce

Vanzarea cu optiune de rascumparare va produce anumite efecte, acestea se stabilesc potrivit

dispzitiilor privitoare la conditia rezolutorie.

Vanzatorul care intentioneaza sa exercite optiunea de rascumparare trebuie sa-l notifice pe comparator, precum si pe orice subdobanditor caruia dreptul de optiune ii este opozabil si fata de care doreste sa isi exercite acest drept.

In continuare, in termen de o luna de la data notificarii, vanzatorul trebuie sa consemneze sumele mentionate la art.1759 Cod civil, la dispozitia cumparatorului sau, dupa caz, a tertului subdobanditor, sub sanctiunea decaderii din dreptul de a exercita optiunea de rascumparare.

 

  1. Speta din practica instantelor despre vanzare cu optiune de rascumparare

 

Reclamantul a chemat in judecata pe pârâți solicitand instantei să dispuna evacuarea pârâților din imobil. In motivarea in fapt a cererii, reclamantul  a aratat ca a dobandit imobilul de la pârâți in urma incheierii contractului de vanzare-cumparare cu optiune de rascumparare.

Initial reclamantul a convenit cu paratii un termen de rascumparare iar  ulterior a incheiat un act aditional autentificat prin care a convenit cu paratiii sa prelungeasca termenul de rascumparare mentinand restul prevederilor contractului.

Intrucat paratii nu au respectat prevederile contractului, reclamantul a aratat ca i-a somat pe parati ca in termen de 5 zile sa elibereze imobilul in caz contrar urmand a solicita instantei de judecata procedura de urgenta prevazuta de art.1033 Cod civil.

Reclamantul a mai aratat ca sufera de afectiuni medicale si ca au trecut 2 ani de la data perfectarii contractului de vanzare-cumparare si doreste reintegrarea in imobilul proprietatea sa.

In drept, reclamanul a  invocat dispozitiile  art. 1033 C .pr.civ si art.453 Cpr.civ.

In dovedirea cererii, reclamantul  a  solicitat initial proba cu inscrisurile depuse la dosar, proba cu martor si interogatoriul paratilor.

La termenul de judecata fixat in camera de consiliu intrucat partile legal citate nu s-au prezentat si niciuna dintre acestea nu a solicitat judecarea in lipsa  instanta de judecata a suspendat judecata cauzei.

Ulterior, reclamantul prin aparator a solicitat repunerea cauzei pe rol, fiind fixat termen de judecata in sedinta publica. Desi legal citati parații nu s-au prezentat si nu au formulat intampinare.

La termenul de judecata reclamantul prin aparator a renuntat la proba cu martori si la proba cu interogatoriul paratilor.

Sub aspectul probatoriului, instanta a incuviintat și administrat proba cu inscrisurile depuse la dosar de catre reclamant.

Analizand actele si lucrarile cauzei, instanta retine urmatoarele:

Reclamantul, in calitate de cumparator   a incheiat cu paratii in calitate de vanzatori contractul de vanzare cumparare cu pact de rascumparare a imobilului ce face obiectul contractului si al cauzei prezente. Astfel contractul de vanzare cumparare a fost incheiat sub conditia rezolutorie expresa a rascumpararii imobilului de catre vanzatori in termenul fixat.

Intrucat la termenul convenit de parti prin actul aditional la contractul de vânzare-cumparare, conditia rezolutorie nu s-a indeplinit, vanzatorii  neprocedand la rascumpararea imobilului vandut, cumparatorului i s-a consolidat calitatea de proprietar al imobilului.

Titlul XI al Cărții a VI-a din Codul de procedură civilă reglementează evacuarea din imobilele folosite sau ocupate fără drept.

Art. 1033 alin. 1 C .pr.civ. prevede că dispozițiile prezentului titlu se aplică în litigiile privind evacuarea din imobilele folosite sau, după caz, ocupate fără drept de către foștii locatari sau alte persoane, iar conform alin. 2 lit e al aceluiași artic ol, prin ocupant se înțelege oricare persoană, alta decât proprietarul sau locatarul, care ocupă în fapt imobilul cu sau fără permisiunea ori îngăduința proprietarului.

Potrivit art. 1038 C .pr.civ. , atunci când proprietarul unui imobil dorește să îl evacueze pe ocupantul acestuia, după ce dreptul de a ocupa imobilul a încetat, proprietarul va notifica în scris ocupantul, punându-i în vedere să elibereze imobilul pe care îl ocupă fără niciun drept, în termen de 5 zile de la comunicarea notificării.

Dacă locatarul sau ocupantul notificat în condițiile prezentului titlu refuză să evacueze imobilul ori dacă locatarul a renunțat la dreptul său de a fi notificat și a pierdut, din orice motive, dreptul de a folosi imobilul, locatorul sau proprietarul va solicita instanței să dispună, prin hotărâre executorie, evacuarea imediată a locatarului sau ocupantului din imobil, pentru lipsă de titlu(art. 1040 C .pr.civ).

În prezenta cauză, instanta constata că reclamantul i-a notificat în scris pe pârâți, solicitându-le să părăsească imobilul, asa cum reiese din somatia si dovada comunicarii acesteia depuse la dosar

În aceste condiții, fața de imprejurarea ca parații nu justifica in prezent niciun titlu locativ(legal ori convențional) care sa îi indreptateasca sa ocupe imobilul in litigiu, instanța apreciază că cererea reclamantului este întemeiată.

In consecință, constatând îndeplinite cerințele art. 1033 și urm. C.pr.civ., instanța va admite cererea de chemare în judecată și va dispune evacuarea pârâților pentru lipsa de titlu.

Speta a fost luata din www.rolli.ro

 

·     In ce situatii s-a produs ascunderea bunului ori a sursei impozabile sau taxabile conforart.9 alin.(1) lit.a) din Legea nr.241/2005 privind prevenirea si combaterea evaziunii fiscale dar fapta poate fi doar contraventie

·     In ce situatie contribuabilul care omite evidentierea in documentele contabile operatiunilor economice efectuate in scopul sustragerii de la indeplinirea obligatiilor fiscale nu comite infractiunea prevazuta de art.9 lit.b) din Legea 241/2005 privind prevenirea si combaterea evaziunii fiscale

In ce consta procedura inspectiei fiscale si care este competenta

Preeminenta conventiei europene a drepturilor omului in dreptul intern roman;

-Infractiuni informatice

Ce nu trebuie sa omiteti in cererea de chemare in judecata prin care contestati un act administrativ fiscal;

Cum solicitati audierea ca martori a rudelor in cazul contraventiilor la regimul circulatiei rutiere;

-Din ce motive DNA s-a sesizat din oficiu cu privire la infractiunea de favorizarea faptuitorului in cazul persoanelor condamnate care apar ca autori de lucrări științifice;

In ce conditii asiguratorul raspunde pentru repararea prejudiciului cauzat prin accident;

– Ce inseamna un avocat in Uniunea Europeana;

Conditiile in care este angajata raspunderea administratorului fata de Societatea Comerciala;

Criterile pe baza carora daunele morale sunt apreciate de Inalta Curte de Casatie si Justitie acordarea daunelor morale in cazul unui prejudiciu de imagine.

 

 

INTREABA UN AVOCAT

 

Cabinet avocat Tudor Ion

Responsabilitate, profesionalism,loialitate fata de client.

www.avocat-tudor.ro

 

0724260393


LIPSA CONSIMTAMANTULUI ASOCIAT UNIC-PERSOANA JURIDICA

LIPSA CONSIMTAMANTULUI ASOCIAT UNIC-PERSOANA JURIDICA

Ca avocat Bucuresti in comercial am intalnit cazuri in care doua sau mai mult persoane s-au asociat in cadrul unei societati comerciale, incheind in acest sens contractul de societate (actul constitutiv). Consimtamantul trebuie sa indeplineasca toate conditiile pentru valabilitatea sa; el trebuie sa fie si expres, exteriorizat prin semnarea actului constitutiv.

La infiintarea unei societati comerciale un avocat Bucuresti in comercial are in vedere dispozitiile art.1881 Cod civil, care dispun ca, prin contractul de societate două sau mai multe persoane se obligă reciproc să coopereze pentru desfășurarea unei activități și să contribuie la aceasta prin aporturi bănești, în bunuri, în cunoștințe specifice sau prestații, cu scopul de a împărți beneficiile sau de a se folosi de economia ce ar putea rezulta.

Fiecare asociat contribuie la suportarea pierderilor proporțional cu participarea la distribuția beneficiului, dacă prin contract nu s-a stabilit altfel.

La un moment dat, intre asociati pot exista divergente iar daca acestea nu se rezolva pe cale amiabila se vor adresa instantei de judecata.

Astfel, prin decizia civila nr.211 din 23.11.2010 Curtea de Apel Timisoara, Sectia Comerciala s-a decis ca un conflict de interese nu poate exista decat in situatia in care interesele personale ale asociatilor prevaleaza asupra celor de grup, adica interesele societatii, imprejurare care poate determina destramarea societatii.
Instanta a avut in vedere ca asociatul unic al societatii parate este o persoana juridica, care are, la randul sau, doi asociati si pentru ca in cadrul adunarii generale sa se poata determina cu certitudine care este decizia pe care asociatul unic a inteles sa o adopte ar fi fost necesar ca acesta sa fi adoptat, in cadrul unei adunari generale a asociatilor, o hotarare prin care sa fi stabilit care este vointa sa sociala.
Vointa societatii mama , ca vointa a asociatului unic al societatii fiica, se formeaza numai prin votul ambilor asociati, care se controleaza reciproc si nu pot obstructiona in mod unilateral dreptul celuilalt asociat de a participa la procesul decizional.
Lipsa unei hotarari a adunarii generale a asociatilor apelantei, in calitate de asociat unic al intimatei, in sensul exprimarii unui consimtamant al persoanei juridice pentru punctele care urmau sa fie dezbatute in cadrul respectivei sedinte, precum si existenta unui dezacord total al mandatarilor celor doi administratori ai asociatului unic determina nulitatea absoluta a hotararii astfel adoptate.

Referitor la consimtamant, in articolul „Elemente de validitate ale contractului de societate” publicat pe Juridice.ro se arata ca viciile de consimtamant intalnite la constituirea societatii sunt in general eroarea si dolul (eroarea provocata), violenta fiind posibila doar teoretic si putin probabil de a fi intalnita in practica iar leziunea inaplicabila, dat fiind obligativitatea existentei deplinei capacitati de exercitiu a fondatorilor si subscriitorilor, in caz de constituire prin subscriptie publica. Eroarea poate privi natura actului (error in negotio), cand asociatul crede ca incheie un alt contract (de exemplu, o societate in participatie) sau identitatea obiectului (error in corpore), cand asociatii inteleg diferit natura unui aport (de exemplu, un asociat crede ca aportul consta in dreptul complet de proprietate, iar altul crede ca este vorba doar de uzufruct). Eroarea poate privi forma societara sau persoana celorlalti asociati (in cazul societatilor de persoane. Un exemplu elocvent de viciu de consimtamant (dol) este, in cazul societatii pe actiuni constituite prin subscriptie publica, atunci cand informatiile cuprinse in prospect sunt mincinoase[16]. In toate cazurile, dolul trebuie sa provina de la un alt fondator sau de la un reprezentant al societatii.

Sanctiunea in toate aceste cazuri nu este anularea contractului de societate, deoarece cauzele de nulitate in materia societatilor sunt expres si limitativ prevazute in art. 56 din Legea societatilor comerciale. Conform art. 1256 C. Civ., nulitatea fata de una dintre partile actului constitutiv nu atrage desfiintarea in intregime a contractului, afara de cazul in care participarea acesteia este esentiala pentru existenta contractului. A pari, se pune problema nulitatii societatii si in cazul in care lipseste consimtamantul tuturor asociatilor. In concluzie, alegand intre protectia tertilor cu care societatea intra in raporturi juridice si protectia asociatilor, leguitorul a ales prima varianta. Nulitatea pentru lipsa sau vicierea consimtamantului este relativa, ne

Consimtamantul reprezinta, la modul general, manifestarea de vointa data cu scopul de a produce efecte juridice ceea ce pentru asociati inseamna intentia, nefiind vorba de ocrotirea unui interes general, ci doar al fondatorului al carui consimtamant lipseste sau a fost viciat si, deci, doar acesta este indreptatit sa invoce nulitatea (art. 1251 si art. 1248 C. Civ.), in termen de 1 an de la data inmatricularii societatii (art. 197 C. Civ.).

  • In ce priveste posibilitatea ca asociatul unic sa fie asociat unic in mai multe societati, interdictia a fost eliminata  prin Legea nr.102/2020.

Un avocat Bucuresti comercial cunoaste ca inaintea acestei  modificari, o persoană fizică sau juridică nu putea fi asociat unic în mai multe societăți comerciale cu răspundere limitată, iar un SRL cu un asociat unic, nu putea fi la rândul său, asociat unic al unui alt SRL. Încălcarea acestei interdicții putea conduce la dizolvarea societății de către Ministerul Finanțelor Publice sau orice altă persoană interesată.

Dupa cum am aratat, legea care elimină această interdicție a fost promulgată și publicată în Monitorul Oficial în data de 2 iulie 2020, și va intra în vigoare în termen de trei zile de data publicării.

Practic, începând cu data de 5 iulie 2020, o persoană fizică sau juridică, poate fi asociat unic în mai multe SRL-uri, aceasta constituind o modificare majoră față de dispozițiile legale în vigoare până acum.

Conform https://www.avocatnet, dupa ce a trecut de două ori prin Parlament și a fost analizată de Curtea Constituțională, legea care prevede unele măsuri pentru simplificarea activității firmelor din România a fost publicată joi în Monitorul Oficial. Astfel, modificările se vor aplica începând de duminică.

Măsurile sunt incluse Legea 102/2020, care se va aplica din 5 iulie 2020, și vizează debirocratizarea activității antreprenoriale în România, pentru a ușura apariția de noi firme.

Prima schimbare majoră este (1) eliminarea interdicției pe care o au acum persoanele fizice și cele juridice de a fi asociați unici la mai multe SRL-uri. Astfel, antreprenorii o să poată deveni acționari unici la mai multe astfel de firme, fără nicio limitare.

În plus, legea nouă elimină și prevederea conform căreia „o societate cu răspundere limitată nu poate avea ca asociat unic o altă societate cu răspundere limitată, alcătuită dintr-o singură persoană”.

Potrivit prevederilor de până acum, oricine putea cere în instanță dizolvarea unei societăți cu răspundere limitată, dacă aceasta era constituită cu o persoană care deja era asociat unic la altă societate cu răspundere limitată.

O a doua modificare importată este că (2) la același sediu vor putea funcționa mai multe companii decât numărul de camere existent în acesta. Până acum, Legea societăților stabilea că la același sediu este posibilă funcționarea unui număr de firme egal cu numărul de camere al sediului.

Cu alte cuvinte, dacă vorbim, de exemplu, de un apartament cu două camere, începând de duminică, la același apartament vor putea funcționa și trei societăți sau mai multe.

A treia măsură inclusă în noua lege este (3) eliminarea necesității anumitor documente, în special la înființarea firmelor. Mai precis, la înmatricularea unei societăți sau la schimbarea sediului social va fi prezentat, la Oficiul Registrului Comerțului, doar documentul ce atestă dreptul de folosință asupra spațiului cu destinație de sediu social.

Până acum, în afară de documentul de mai sus, la înmatriculare sau la schimbarea sediului social mai trebuiau prezentate și alte acte prin care să se dovedească faptul că în același sediu social nu funcționează mai multe firme ori că, dacă funcționează, acestea folosesc fiecare maximum o cameră.

Pe deasupra, dispare și (4) avizul referitor la schimbarea destinației imobilelor colective cu regim de locuință, adică acel acord al vecinilor care se cerea până acum. Însă numai dacă este vorba de situații în care la sediul social nu se desfășoară activitate

  • Alte articole de acelasi autor:

INFRACTIUNILE CONTRA SIGURANTEI SI INTEGRITATII SISTEMELOR SI DATELOR INFORMATICE

INFRACTIUNILE CONTRA INTEGRITATII CORPORALE SAU SANATATII

Cantitatea de droguri mare detinuta pentru consum propriu si monitorizarea limbajului codificat a determinat acuzația de trafic de droguri de mare risc

Pentru ce fapte pot fi sanctionati politistii si care este procedura de cercetare a abaterii disciplinare;

DREPTURILE SI OBLIGATIILE PARTILOR IN ASIGURAREA DE RASPUNDERE CIVILA AUTO;

– Din ce motive DNA s-a sesizat din oficiu cu privire la infractiunea de favorizarea faptuitorului in

cazul persoanelor condamnate care apar ca autori de lucrări științifice;

– Cum este aparat dreptul la propria imagine prin mijloace juridice;

– Ce criterii a avut in vedere instanta la admiterea cererii de stabilirea paternitatii din afara casatoriei

formulata de reclamanta in conditiile in tatal biologic intervine in solutionarea cererii.

– Avocat civil Bucuresti;

-Conditiile in care este angajata raspunderea administratorului fata de Societatea Comerciala;

-Cum se stabilesc despagubirele in cazurile de accidente produse de vehicule si modalitatea in care

trebuie sa procedati in relatiile cu societatea de asigurare;

– Persoana retinuta in flagrant, cercetata pentru infractiunile de acces ilegal la un sistem informatics

si efectuarea de operaţiuni financiare în mod fraudulos fiind surprinsa ca efectua operatiuni cu

carduri falsificate;

– In ce poate consta consilierea de cate un avocat specializat in dreptul muncii;

www.avocat-tudor.ro

0724260393

 


Autoritatea parinteasca (art.483-512 Codul civil)

Autoritatea parinteasca (art.483-512 Codul civil)

Tot ce trebuie sa stii despre cum sa procedezi intr-un asemenea ltigiu, chiar daca o parte locuieste in strainatate

 

Un avocat din Bucuresti in civil si dreptul familiei poate sa te consilieze in ce priveste definitia autoritatii parintesti, anume, se inteleleg toate drepturile si obligatiile pe care parintii, in mod egal, le au fata de copil, atat in ceea priveste persoana copilului, cat si in ceea ce priveste bunurile lui.

Un avocat bun Bucuresti civil si dreptul familiei cunoaste prevederile legale din care rezulta ca autoritatea parinteasca se exercita pana cand copilul dobandeste capacitatea deplina de exercitiu, respectiv:
– a implinit varsta  de 18 ani;

– s-a casatorit(minorul de 16 ani);

– a fost declarat capabil inaintea varstei de 18 ani prin hotarare judecatoreasca (a dobandit

capacitate de exercitiu anticipata);

 

Parintii sunt obligati in mod solidar:

– sa dea intretinere copilului lor minor;

– sa ii asigure cele necesare traiului;

– sa ii asigure educatia,invatatura si pregatirea profesionala

 

Parintii sunt obligati sa il intretina pe copilul devenit minor daca se afla in continuarea studiilor

pana la terminarea acestora, dar fara a depasi varsta de 26 de ani.

Copilul datoreaza respect parintilor sai, indiferent de varsta sa.

De asemenea, copiii au fata de parinti obligatia de intretinere, in conditiile legii.

Parintele nu are nici un drept asupra bunurilor copilului si nici copilul asupra bunurilor

parintelui, in afara dreptului la mostenire si la intretinere.

Ca avocat in Bucuresti civil si dreptul familiei stiu ca viata ne ofera suficiente exemple din care rezulta ca intre parinti se ivesc neintelegeri cu privire la exercitiul drepturilor sau indatoririlor parintesti.

In astfel de cazuri, instanta de tutela are competenta sa hotarasca avand in vedere interesul superior al copilului precum si concluziile anchetei psihosociale.

Neintelegerile in domeniul autoritatii parintesti, respectiv, drepturile si indatoririle parintesti, sunt diverse. Ca exemple, locuinta personale ale parintelui cu copilul minor, obligatia de intretinere a copilului.

Daca astfel de intelegeri nu se pot rezolva amiabil, urmeaza  sa introduci o cerere de chemare in judecata avand ca obiect un litigiu din dreptul familiei, din care face parte si autoritatea parinteasca si trebuiesc cunoscute regulile ce reglementeaza aceasta materie.

  • In primul rand trebuie sa cunosti la ce instanta vei introduce cererea de chemare in judecata,

Cu alte cuvinte,ce instanta este competenta sa judece litigiul avand ca obiect autoritatea parintesca.

Conform art.94 pct.1 lit.a) si b) Cod procedura civila, judecatoria judeca cererile prevazute de Codul civil in competenta instantei de tutela si de familie, inafara de cazurile in care prin lege se prevede in mod expres altfel, precum si cererile referitoare la inregistrarile in registrele de stare civila, potrivit legii iar conform art.95 pct.1 si 4 Cod procedura civila, tribunalul judeca, in prima instanta, toate cererile care nu sunt in competenta altor instante si orice alte cereri date de lege in competenta lor.

In ce priveste adoptia, conform art.74 alin.(3) din Legea 273/2004 privind procedura adoptii, sunt date in competenta tribunaluluiin a carui raza teritoriala se afla domiciliul adoptatului toate cererile prevazute in aceasta lege; cauzele pentru judecarea carora nu se poate determina instanta competenta se judeca d Tribunalul Bucuresti.

Regula de principiu este prevazuta in art.107 Cod procedura civila, care dispune ca cererea de chemare în judecată se introduce la instanţa în a cărei circumscripţie domiciliază sau îşi are sediul pârâtul, dacă legea nu prevede altfel.

Instanţa rămâne competentă să judece procesul chiar dacă, ulterior sesizării, pârâtul îşi schimbă domiciliul sau sediul.

Dispozitii speciale cu privire la competenta teritoriala se gasesc in alte articole din Codul de procedura civila. De exemplu, cererile privitoare la stabilirea filiatiei sunt de competenta instantei de domiciliu a reclamantului.

Conform art.914 Cod procedura civila cererea de divort este de competenţa judecătoriei în circumscripţia căreia se află cea din urma locuinta comună a soţilor.

Dacă soţii nu au avut locuinţă comună sau dacă niciunul dintre soţi nu mai locuieşte în circumscripţia judecătoriei în care se află cea din urmă locuinţă comună, judecătoria competentă este aceea în circumscripţia căreia îşi are locuinţa pârâtul, iar când pârâtul nu are locuinţa în ţară şi instanţele române sunt competente internaţional, este competentă judecătoria în circumscripţia căreia îşi are locuinţa reclamantul.

Dacă nici reclamantul şi nici pârâtul nu au locuinţa în ţară, părţile pot conveni să introducă cererea de divorţ la orice judecătorie din România. În lipsa unui asemenea acord, cererea de divorţ este de competenţa Judecătoriei Sectorului 5 al municipiului Bucureşti.

  • De asemenea, trebuie sa cunosti mentiunile obligatorii dim cererea de chemare in judecata,

Un avocat Bucuresti civil si dreptul familiei, te consiliaza in cazul in care intentionezi sa ceri tragerea la raspundere a unei persoane care a incalcat un drept din domeniul dreptului familiei, cum ar fi, ocrotirea drepturilor parintesti.

Ce cuprinde cererea de chemare in judecata, ca regula generala, veti gasi in art.194 Cod procedura civila.

Daca ne referim strict la o cerere de chemare in judecata avand ca obiect autoritatea parinteasca, cererea se va putea referi la modificarea modalitatii de exercitare a autoritatii parintesti, schimbarea locuintei minorului sau pensia de intretinere.

Dispozitii speciale prevede legea in privinta divortului.

Cererea de divort trebuie sa cuprinda, pe lângă cele prevăzute de lege pentru cererea de chemare în judecată, numele copiilor minori ai celor 2 soţi ori adoptaţi de aceştia.

Dacă nu sunt copii minori, se va menţiona în cerere această împrejurare.

La cerere se vor alătura o copie a certificatului de căsătorie şi, după caz, câte o copie a certificatelor de naştere ale copiilor minori.

La cerere se poate alătura, după caz, înţelegerea soţilor rezultată din mediere cu privire la desfacerea căsătoriei şi, după caz, la rezolvarea aspectelor accesorii divorţului.

  • speta privind pensia de intretinere cand nu s-a facut dovada veniturilor paratului realizate in alta tara

Se intalnesc cazuri cand paratul arata ca nu realizeaza venituri sau ne se poate dovedi ce venituri are acesta. Cu atat mai greu se poate dovedi aceasta cand paratul locuieste in strainatate.

Intr-o speta publicata pe site https://www.juridice.ro  se arata ca, instanta a retinut ca, referitor la veniturile pârâtului, deşi nu s-a făcut dovada că acesta ar avea un loc de muncă sau că realizează venituri constante în tara, avand resedinta in strainatate, în condiţiile în care acesta nu a învederat o stare de boală care să-l pună în incapacitate de a munci, instanţa a considerat că acesta este apt de muncă, motiv pentru care poate fi prezumată realizarea unor venituri, apreciind că altfel nu s-ar explica modul în care acesta îşi asigură propria existenţă în tara rspectiva..

În acest caz, chiar în lipsa oricăror dovezi cu privire la veniturile şi posibilitatea lor de realizare, instanţa a stabilit cuantumul pensiei de la valoarea solicitata de reclamanta, fiind vorba de o contribuţie minimă, raportată la nivelul veniturilor din tara unde are resedinta.

Conform cu dispoziţiile art. 529 Cod civil Cod Civil, care stabilesc că atunci când întreţinerea este datorată de părinte ea se stabileşte până la o pătrime din veniturile realizate dacă întreţinerea este datorată pentru un copil, ceea ce înseamnă o valoare de maxim 368,25 euro/1653,22 lei, prin raportare la venitul minim din Germania, instanţa a apreciat că solicitarea reclamantei de a-i fi plătită o pensie de 500 lei se încadrează în acest plafon stabilit de lege.

Faţă de aceste considerente, instanţa a admis acţiunea astfel cum a fost formulată şi a stabilit în sarcina pârâtului obligaţia de a plăti în favoarea reclamantei o pensie de întreţinere în cuantum de 500 lei lunar, începând cu data introducerii cererii de chemare în judecată – 07.11.2014 şi până la terminarea studiilor de către reclamant, dar nu mai mult de 26 de ani, sumă ce se va indexa de drept, trimestrial, în funcţie de rata inflaţiei, în conformitate cu dispoziţiile 531 Cod Civil.

  • Alte articole de acelasi autor:

Avocat Dreptul Familiei

Despre dreptul familiei si casatorie

Ce se poate face intr-un caz de malpraxis soldat cu decesul pacientului daca spitalul refuza accesul familiei la dosarul medical

In ce conditii se pot cere daune pentru incalcarea dreptului la propria imagine,la viata privata si libertatea de exprimare

Cum trebuie procedat pentru limitarea puterilor unui sot care prin actele sale afecteaza grav interesele familiei

In ce conditii se aplica pedeapsa interzicerii exercitarii dreptului de a conduce un vehicul in cazul savarsirii infractiunii de conducerea unui vehicul sub influenta bauturilor alcoolice sau a altor substante

In ce consta reaua-credinta in cazul savarsirii infractiunii de abandon de familie si ce prevad celelalte infractiuni contra familiei

 

CONTACTEAZA UN AVOCAT

ww.avocat-tudor.ro

avocat_tudorion@yahoo.com

0724260393