Ce se poate invoca la Curtea Europeana a Drepturilor Omului ca incalcari ale drepturilor omului si un proces echitabil rezultate din art.6 parag.1 din Conventia Europana a Drepturilor Omului

Ce se poate invoca la Curtea Europeana a Drepturilor Omului ca incalcari ale drepturilor omului si un proces echitabil  rezultate din art.6 parag.1 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului  

Se poate aprecia ca o cale extraordinara pentru inlaturarea unor eventuale erori ale justitiei romane o reprezinta cererea adresata Curtii Europene a Drepturilor Omului. Hotarari judecatoresti ramase definitive si irevocabile pronuntate de instantele romane pot fi atacate daca contravin principiilor din Conventia Europeana a Drepturilor Omului, la Curtea Europeana de la Strasbourg.

Unul din articolele cele mai des invocate la aceasta instanta este art.6 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului care reglementeaza anumite garantii cu privire la desfasurarea in  mod echitabil a procedurii judiciare. Astfel, art.6 parag.1 din Conventie din Conventia Europeana a Drepturilor Omului dispune ca: „Orice persoana are dreptul la judecarea in mod echitabil, in mod public si intr-un termen rezonabil a cauzei sale, de catre o instanta independenta si impartiala, instituita de lege, care va hotari fie asupra încalcarii drepturilor si obligatiilor sale cu caracter civil, fie asupra temeiniciei oricarei acuzatii in materie penala îndreptate împotriva sa. Hotararea trebuie sa fie pronuntata in mod public, dar accesul in sala de sedinta poate fi interzis presei si publicului pe intreaga durata a procesului sau a unei parti a acestuia, in interesul moralitatii, al ordinii publice ori al securitatii nationale, intr-o societate democratica, atunci cand interesele minorilor sau protectia vietii private a partilor la proces o impun, sau in masura considerata absolut necesara de catre instanta, atunci cand, in imprejurari speciale, publicitatea ar fi de natura sa aduca atingere intereselor justitiei”.  

  • Se poate constata din aceasta formulare ca unul din drepturile reglementate de Conventie este ca judecata sa se faca intr-un termen rezonabil.

Se cunoaste insa ca Romania a fost de mai multe ori condamnata de catre Curtea Europeana a Drepturilor Omului pentru incalcarea dreptului la un proces echitabil din punct de vedere al duratei procedurii  judiciare. Drept urmare, in art. 6 din actualul Cod de procedura civila s-au introdus reglemetarile privind judecarea cauzei intr-un termen rezonabil din art. 6 par. 1 din CEDO. In acest sens, in art. 6 din actualul Cod de procedura civila se arata ca: orice persoană are dreptul la judecarea cauzei sale in mod echitabil, in termen optim si previzibil, de catre o instanta independenta, impartiala si stabilita de lege. In acest scop, instanta este datoare sa dispune toate masurile permise de lege si sa asigure desfasurarea cu celeritate a judecatii.Dispozitiile alin. (1) se aplica in mod corespunzator si in faza executarii silite.  

  • alta garantie prevazuta de Conventia Europeana a Drepturilor Omului in vederea desfasurarii unui proces echitabil este cea privind dreptul de acces la instanta.

Acest aspect ce se reflecta adeseori in litigiile de pe rolul instantelor ce au ca obiect dreptul de proprietate. In doctrina de specialitate s-a aratat ca dreptul de acces la instanta presupune dreptul de a sesiza o instanta care sa judece orice contestatie cu privire la drepturile cu caracter civil ale unui reclamant. Cu alte cuvinte, este dreptul unei persoane de a declansa un proces civil. Dar, pentru ca reclamantul sa aiba in mod efectiv dreptul de acces la o instanta, si astfel dreptul la un proces echitabil sa capete eficienta scontata, partea care invoca o astfel de ingerinta in depturile sale mai trebuie si sa beneficieze si de alte drepturi.  

Astfel, aspectele pe care le invedereaza trebuie sa fie examinate in mod efectiv de instanta iar procesul trebuie sa se fi finalizat printr-o hotarare definitiva. De asemenea, trebuie sa beneficieze un drept efectiv de acces atat la judecata de la intanta de fond cat si in caile de atac.   In ce priveste dreptul de acces la instanta,din jurisprudenta se cunosc cauze numeroase, intre acestea fiind si cauzele in care Curtea Europeana a Drepturilor Omului a trebuit sa se pronunte cu privire la limitarea dreptului de acces la instanta ca urmare a legislatiei privind taxa de timbru.  

Astfel, in unele cauze, persoane cu venituri insuficiente au invederat faptul ca nu dispun de resurse suficiente iar instanta nationala le-a respins cererea de scutire sau de reducere a taxei de timbru. Pronuntandu-se asupra cererilor respective,Curtea Europeana a Drepturilor Omului a aratat ca obligatia de a plati in fata instantelor o taxa cu privire la cererile care s-au formulat nu reprezinta o limitare a dreptului de acces la o instanta si o incalcare a dispozitiilor art.6 parag.1 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului.

Cerinta este insa ca sa fie respectate conditiile care rezulta din jurisprudenta Curtii, si anume: legislatia referitoare la taxele de timbru sa o prevada, sa se urmareasca un scop legitim si sa fie proportionala cu scopul urmarit.   lte cauze privind dreptul de acces la instanta s-au referit la refuzarea dreptului de acces la dosar in cadrul unei procedure judiciare, necomuicarea documentelor in cadrul unui proces, interzicerea dreptului la derularea procedurii si a dreptului de a fi audiat, interzicreea accesului detinutilor la instante,  

  • Alte garantii pe care le instituie sau care se deduc din art.6 parag.1 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului sunt cele privind desfasurarea procesului.

Acestea rezulta chiar din formularea art.6 parag.1 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului,respectiv,termenul rezonabil, aspect aratat mai sus, precum si publicitatea dezbaterilor. Alte garantii au rezultat din examinarea jurisprudentei in aceasta materie. Astfel, printre cele mai  des invocate ingerinte privind incalcarea drepturilor omului sunt urmatoarele: -respectarea principiului contradictorialitatii, ala egalitatii armelor, deficiente in motivarea hotararilor, instanta nu a examinat toate capetele de cerere formulate de parti, impartialitatea judecatorilor, modul echitabil de desfsurare a procedurii in fata instantelor administrative, judecarea inechitabila a proceselor penale din punct de vedere al acuzailor

  • Alte articole de acelasi autor:

Pentru ce motive a fost achitat inculpatul care a recunoscut infractiunea de trafic de droguri si in probatiune au fost folositi martori protejati; –In ce conditii se poate anula contractul in care una din parti profita de starea de nevoie, de lipsa de experienţă ori de lipsa de cunoştinţe a celeilalte părti; –Ce se poate invoca pentru anularea deciziei de sanctionare disciplinara cu referire la procedura cercetării disciplinare; –Criterile pe baza carora daunele morale sunt apreciate de Inalta Curte de Casatie si Justitie acordarea daunelor morale in cazul unui prejudiciu de imagine – Cum a motivat instanta revocarea unei masuri preventive dispuse fata de un inculpat acuzat de savarsirea unei infractiuni grave; – Conditiile in care este angajata raspunderea administratorului fata de Societatea Comerciala; – Infractiunea de evaziune fiscala savarsita prin “sustragerea de la efectuarea verificarilor financiare, fiscale sau vamale, prin nedeclararea , declararea fictiva ori declararea inexacta cu privire la sediile principale sau secundare ale persoanelor verificate.   Cabinet avocat Tudor Ion Responsabilitate, profesionalism, loialitate fata de client. www.avocat-tudor.ro 0724260393        


Ce exigente in motivarea deciziilor de dispunere si prelungire a arestarii preventive prevede ultima hotarare CEDO

Ce exigente in motivarea deciziilor de dispunere si prelungire a arestarii preventive prevede ultima hotarare CEDO

 

Ca avocat mi-a atras atentia hotărâre din data de 5 iulie 2016 a Curtii Europene a Drepturilor Omului, care a decis ca în cauza Buzadji împotriva Republicii Moldova a fost încălcat art. 5 § 3 din Conventie(dreptul la libertate și siguranță).

Curtea a apreciat ca motivele aduse pentru a se dispune şi prelungi detenţia reclamantului nu au fost nici suficiente şi nici pertinente.

Am constatat ca aceasta cauza prezinta destul de multe asemanari cu unele dosare de la instantele noastre in care se dispune arestarea si prelungirea arestarii preventive pe baza acelorasi motive sau fara ca sa existe motive suficiente şi nici pertinente.

O alta deficienta pe care am constat-o rezida in faptul ca judecatorii nu analizeaza intotdeauna posibilitatea de a dispune alte masuri, mai blande, care sa asigure prezenta inculpatului la proces. In acelasi sens este si faptul ca, la primele prelungiri ale arestului inculpatului, motivele parchetului au fost acceptate de instanţele naţionale, fără vreo schimbare aparentă a circumstanţelor şi fără vreo explicaţie.

 

Revenind la speta mai sus mentionata, in aceasta se arata ca reclamantul a fost arestat în mai 2007, sub acuzatia de fraudarea unei companii de stat în care avea functia de director. Arestul a fost prelungit până în iulie 2007, judecatorii invocand aceleași motive. Ulterior a fost  inlocuita starea de arest preventiv cu arestul la domiciliu până în luna martie 2008, dupa care a fost eliberat pe cauțiune.

 

Curtea Europeana a Drepturilor Omului a examinat cauza sub urmatoarele aspecte:

 

  1. in ce consta obligaţia judecătorilor de a motiva deciziile de arestare,

 

Sub acest aspect Curtea a analizat urmatoarele aspecte:

Persistenţa suspiciunii rezonabile  că persoana a săvârșit o infracțiune este o condiţie sine qua non pentru regularitatea prelungirii detenției insa, după expirarea unei anumite perioade de timp, aceasta nu mai este suficientă, fiind necesare alte motive care să justifice continuarea privării de libertate. După această perioadă de timp, Curtea urmează să stabilească: în primul rând, dacă alte motive invocate de către autorităţile judiciare justifică privarea de libertate; şi, în al doilea rând, dacă aceste motive sunt suficiente şi pertinente, dacă autorităţile naţionale au manifestat o diligenţă specială în conducerea procesului.

Curtea a admis că problema când al doilea set de garanții se aplică a fost lăsată să depindă de noțiunea destul de vagă de ” un anumit interval de timp”. Prin urmare, Curtea a considerat convingătoare argumentele pentru sincronizarea celor două seturi de garanţii, precizând că cerința ca un judecător să ofere motive pertinente și suficiente pentru detenție se aplică deja în momentul primei decizii prin care se dispune arestarea preventivă, adică imediat după arestare.

 

  1. arestul la domiciliu,

Despre arestul la domiciliu Curtea a decis urmatoarele:

 

-a confirmat jurisprudenţa sa potrivit căreia arestul la domiciliu reprezintă o privare de libertate în sensul art. 5 din Convenţie. Curtea nu a acceptat insa argumentul Guvernului in sensul că atitudinea reclamantului faţă de arestul la domiciliu şi omisiunea de a contesta măsura respectivă ar fi  constituit renunţarea la dreptul său la libertate.

Starea sănătăţii acestuia s-a deteriorat în mod considerabil pe durata detenţiei iar numeroasele sale demersuri de eliberare din arest au fost respinse, astfel că este ușor de înțeles că reclamantul era dispus să facă concesii pentru a pune capăt situaţiei în care se afla.

 

-era într-o stare evidentă de suprasolicitare după plasarea în arest la domiciliu si chiar dacă s-ar presupune că a fost de acord să fie plasat în arest la domiciliu, acest fapt nu poate fi echivalat cu eliberarea din detenţie, după cum a argumentat Guvernul. Nici nu poate fi privit, după cum a sugerat Guvernul, ca o formă de compensaţie ce ar satisface exigenţele art.5 § 5 de acordare a dreptului la reparație. Prin urmare, în unanimitate, Curtea a respins obiecţia Guvernului privind lipsa calităţii de victimă a reclamantului.

 

-Curtea a respins argumentul Guvernului precum că în cazul arestului în locurile de detenţie ordinare se impun motive mai considerabile decât în cazul plasării în arest la domiciliu, fiind o măsură mai lejeră. Curtea a reiterat că art 5 nu reglementează condiţiile de detenţie, precizând că criteriile prevăzute de acest articol se referă doar la nivelul restricţiilor privind libertatea de circulaţie, şi nu în diferenţierea comfortului sau în regimul intern a diferitor locuri de detenţie. În consecință,

 

-Am retinut ca relevanta aprecierea Curtii in sensul ca aplică aceleaşi criterii pentru întreaga perioada de detenţie, indiferent de locul unde reclamantul este deţinut.

În final, revenind la justificarea oferită pentru detenţia provizorie a reclamantului, Curtea a considerat că motivele aduse de instanţele naţionale pentru dispunerea şi prelungirea arestării acestuia au fost stereotipe şi abstracte, precum şi contradictorii. Deciziile au citat motivele detenţiei fără vreo încercare de a arăta cum acestea se aplică în mod concret în circumstanţele particulare din speţă.

 

Semnificative este si aprecierea ca, in unele ocazii, instanţele naţionale au respins că nefondate şi neplauzibile alegaţiile procuraturii în privinţa pericolului reclamantului de a se ascunde, a influenţa martorii şi a falsifica probele. Cu alte ocazii, la primele prelungiri a arestului reclamantului, aceste motive au fost acceptate de instanţele naţionale, fără vreo schimbare aparentă a circumstanţelor şi fără vreo explicaţie. Şi nici nu s-au referit la vreun risc de complotare, care era, în esenţă, unicul motiv suplimentar invocat de instanţe la decizia de a plasa reclamantul în arest. De asemenea, după cum s-a întâmplat în cazul arestării iniţiale, instanţele naţionale  nu au evaluat caracterul reclamantului, moralitatea sa, activele sale şi legăturile cu statul precum şi comportamentul său pe durata primelor 10 luni a urmăririi penale, când ar fi avut timp să comploteze cu fii săi, dacă ar fi dorit să o facă.

În ceea ce priveşte deciziile de plasare în arest la domiciliu, în pofida constatării instanţelor că nu existau motive pentru continuarea detenţiei, cum ar fi ascunderea sau amestecul în urmărirea penală, cu toate acestea instanţele au dispus arest la domiciliu în iunie şi iulie 2007.

  • Alte articole de acelasi autor:

In ce cazuri ar putea fi justificat si ce se invoca la refuzul sau sustragerea de la prelevarea de mostre biologice infractiune prevazuta de art.337 Cod penal;

Ce trebuie sa stim in opinia unui avocat infractiuni trafic si consum de droguri despre ce prevede Legea nr.143/2000;

In ce cazuri se acorda exercitarea autoritatii parintesti unui singur parinte in caz de divort;

-Care sunt criteriile de stabilire a daunelor morale in cazul unui accident cu mai multe victime

Concedierea salariatului pentru necorespundere profesionala

 

www.avocat-tudor.ro

0724260393


CARE ESTE MODUL DE ADRESARE LA CEDO

Din ce in ce mai mult, in ultimii ani, Curtea Europeana a Drepturilor Omului este solicitata de cetateni , in special din noile state membre ale Uniunii Europene.
S-a apreciat chiar la un moment dat ca Romania ar ocupa locul doi ca numar de plangeri introduse la Strasbourg.
1. Care sunt motivele pentru care oamenii se adreseaza CEDO
Deseori Curtea este privita ca fiind  ultima speranta pentru recunoasterea drepturilor pretins incalcate de catre instantele nationale si se apreciaza ca dupa ce pe plan intern  s-a pierdut un proces si s-au epuizat caile de atac, doar aceasta instanta ar mai fi capabila sa-i protejeze pe cetatenii tarilor semnatare.
Sperantele le sunt indreptatite intrucat Conventia garanteaza principalele drepturi cu caracter civil si politic iar normele sale sunt obligatorii in dreptul intern al statelor membre, astfel ca pot fi invocate in fata justitiei nationale.
Se apreciaza chiar ca s-a creat un fel de jurisdictie situata deasupra statelor semnatare.
Pentru ca Romania a ratificat Conventia in anul 1994 si-a asumat angajamentul de a respecta deciziile Curtii.
 
2.Cum ne adresam CEDO
 
Pentru a va adresa Curtii Europene a Drepturilor Omului(CEDO) este necesar ca inainte sa parcurgeti toate etapele procesuale din Romania( fond, apel, recurs).
Termenul in care dvs. trebuie sa va incadrati pentru a putea sa va adresati CEDO este de 6 luni de la data la care ati luat cunostinta de hotararea  definitiva.
La memoriu, in limba romana si tehnoredactat, va trebui sa ataseze copii de pe actele de care intelege sa se foloseasca si ale hotararilor judecatoresti pronuntate.
Dosarul va fi trimis prin scrisoare recomandata , cu confirmare de primire la adresa: Cour Europeenne de Droits de L’Hommme Conseil de L’Europe-
F-67075, Strasbourg-CEDEX, France.
3.Ce se poate invoca
Este necesar ca acel drept despre care se pretinde ca a fost violat, sa fie dintre cel prevazute in Conventie sau in unul dintre protocoalele aditionale la aceasta.
Spre exemplu, Conventia prevede printer altele, dreptul la viata, interzicerea torturii, interzicerea sclaviei si a muncii fortate,un proces echitabil, dreptul la un termen rezonabil al judecarii procesului, dreptul la respectarea vietii private si de familie, dreptul la libertate si la siguranta.
Curtea va putea ca ulterior sa ceara Guvernului Romaniei opinii cu privire la cazul respectiv.
Unul dintre drepturile cele mai invocate in fata Curtii este cel prevazut de art. 6 din Conventie, dreptul la un proces echitabil.
In alin. (1) al acestui articol se prevede ca orice persoana are dreptul la judecarea in mod echitabil, in mod public si intr-un termen rezonabil a cauzei sale, de catre o instanta independenta si impartiala, instituita de lege, care va hotari fie asupra incalcarii drepturilor si obligatiilor sale cu caracter civil, fie asupra temeiniciei oricarei activitati in materie penala indreptate impotriva sa.
In situatia in care, in final, dosarul se va afla in fata Curtii este oportuna asistarea sau reprezentarea de catre un avocat CEDOdat fiind ca sunt necesare a fi discutate probleme de specialitate.
Atunci cand Curtea constata ca a fost incalcat un drept prevazut in Conventie sau in protocoalele sale va acorda partii indreptatite o reparatie echitabila in raport de prejudiciul suferit.
 www.avocat-tudor.ro