In ce conditii instanta a retinut ca infractiunea de viol a fost savarsita prin constrangerea victimei minora

In ce conditii instanta a retinut ca infractiunea de viol a fost savarsita prin constrangerea victimei minora

Relatiile sociale privind siguranta, libertatea si inviolabilitatea sexuala a persoanei, de a avea legaturi relatii, raporturi sexual dupa vointa si dorinta ei este aparata de lege.

De aceea, orice constrangere, orice violenta sau amenintare exercitata asupra persoanei in vederea determinarii la acte sexual de orice natura, asadar, orice nesocotire a dreptului persoanei de a consimti la acestea este considerata o incalcare a relatiilor sociale care ii asigura acest drept.

Codul penal reglementeaza astfel de fapte, intre care si violul, acesta facand parte din infractiunile contra libertatii si integritatii sexuale si este reglementat de art.218 din Codul penal.

In ce consta infractiunea de viol

Art.218 din Codul penal prevede o varianta tip a infractiunii de viol, anume, raportul sexual, actul sexual oral sau anal cu o persoană, săvârşit prin constrângere, punere în imposibilitate de a se apăra ori de a-şi exprima voinţa sau profitând de această stare, se pedepseşte cu închisoarea de la 3 la 10 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.
Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează orice alte acte de penetrare vaginală sau anală comise în condiţiile alin. (1).

Care sunt variantele agravante ale infractiunii de viol

Varianta agravanta prevede pedepse mai mari(închisoarea insa de la 5 la 12 ani
mai multe variante alternative de savarsire a infractiunii, acestea fiind urmatoarele:
a) victima se află în îngrijirea, ocrotirea, educarea, paza sau tratamentul făptuitorului;
b) victima este rudă în linie directă, frate sau soră;
c) victima este un minor;
d) fapta a fost comisă în scopul producerii de materiale pornografice;
e) fapta a avut ca urmare vătămarea corporală;
f) fapta a fost săvârşită de două sau mai multe persoane împreună.

Dacă fapta a avut ca urmare moartea victimei, pedeapsa este închisoarea de la 7 la 18 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.

De mentionat ca acţiunea penală pentru fapta prevăzută în alin. (1) şi alin. (2) se pune în mişcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate.

• cerinta esentiala pentru infractiunea de viol
O cerinta esentiala pentru existenta elementelor constitutive ale infractiunii de viol, respectiv, actul material, este constrangerea victimei sau profitand de imposibilitatea acesteia de a se apara ori de a-si exprima vointa.

Din experienta in calitate de avocat, am constatat ca in multe dosare ce aveau ca obiect infractiunea de viol autorul se apara ca nu a constrans victim si de multe ori aceasta chiar confirma acest aspect(uneori dupa ce ce initial formulase plangere penala).
in alte cazuri pe care le-am cunoscut autorul s-a aparat ca victima a fost cea care l-a provocat sau ca victima nu parea sa fei minora, l-a asigurat in acest sens, ceea ce l-a indus in eroare.

• un exemplu din practica instantelor in ce priveste constrangerea
in cazul infractiunii de viol

Instanta, analizând apelul declarat în cauză în raport de art.417 C. pr. pen., sub toate aspectele de fapt şi de drept, apreciază că este fondat, pentru următoarele considerente:
În ceea ce priveşte situaţia de fapt, Curtea reţine că în seara zilei de 22.09.2011, inculpatul F.M.B. şi-a serbat împlinirea vârstei de 15 ani la domiciliul său din satul O., unde au fost invitaţi şi au participat partea vătămată M.G.F.E., martorul B.Ş.V. şi vecinii sărbătoritului, numiţii B.D.D., B. N.F., B.L.C. şi B.A., de 7 ani.

În timpul petrecerii partea vătămata s-a împrietenit cu martorul Buzdugan Ştefan Valentin cu care a şi stat de altfel, ţinându-se de mână şi dansând împreună. Petrecerea s-a derulat în curtea locuinţei până aproape de miezul nopţii când, B.N.F., B,L.C, şi B.A., au plecat spre domiciliu. Partea vătămată M.G.F.E. a rămas la petrecere, cu toate că a fost invitată de cei trei să îi însoţească acasă. După plecarea fraţilor B., partea vătămata a plecat spre casă împreună cu martorul B.Ş.V.. Partea vătămată împreună cu martorul B.Ş.V. au stabilit să înceapă o relaţie de prietenie, iar martorul a condiţionat ţinerea legăturii în viitor de participarea părţii vătămate, atunci, pe loc, la acte sexuale, dându-i în acest sens şi trei variante, respectiv : masturbare, sex oral sau sex anal.

Cei doi au fost surprinşi de martorii B.D.D. şi F.M.B., acesta din urmă susţinând că i-a urmărit pe cei doi pentru că se gândea că s-ar putea rătăci, având în vedere că martorul Buzdugan nu cunoştea zona.

La solicitarea inculpatului F.M.B., martorii B.ŞL:V. şi B.D. D. s-au deplasat la aproximativ 50-100 de metri şi au aşteptat, timp în care partea vătămată acceptat propunerea şi a întreţinut cu inculpatul F.M.B. raport sexual oral şi anal.

Audiată, în cursul urmăririi penale, partea vătămată M.G. recunoaşte acordul său cu privire la actul sexual întreţinut cu martorul Buzdugan, în acelaşi timp susţinând că nu şi-a dat acordul pentru a participa la acte sexuale cu inculpatul F.M.B., ci din contră, şi-a manifestat explicit refuzul iniţial verbal, apoi inclusiv printr-o timidă împotrivire fizică, cedând şi neintensificând împotrivirea doar urmare a constrângerii atât morale, teama de reacţia părinţilor, ameninţată fiind că inculpatul le va relata situaţia ruşinoasă. „…A. nu m-a bătut însă eu am cedat pentru că mi-a fost frică să nu mă spună mamei mele…”, „…am vrut să ţip dar m-a ameninţat că mă bate şi îi spune mamei mele…”. „Declar că F.M.B. zis „A.T.” m-a determinat să întreţin raporturi sexuale cu el ameninţându-mă că îi va spune mamei mele.

Audiată în cursul cercetării judecătoreşti, partea vătămată M.G.F.E. a declarat că a plecat de la petrecea organizată de inculpatul F.M.B., în jurul orelor 24 după ce au plecat B.N.F. şi B.L. împreună cu fratele lor mai mic.

A plecat împreună cu B.Ş.V. care îi propusese în seara respectivă să fie prietena lui. Pe drum B.Ş.V., ca să o lase să plece acasă , i-a propus trei variante, masturbare , sex oral sau sex anal. Partea vătămată susţine că nu a fost de acord cu nici una din variante. B.Ş. şi-a dat pantalonii jos, a luat-o de mână şi a i-a luat mâna şi a pus mâna pe organul lui sexual. În acel moment a apărut lângă ei inculpatul B.F. şi martorul D.B.. Partea vătămată susţine că, inculpatul F.M.B., crezând că deja îl masturba pe B., i-a cerut să-i facă şi lui acelaşi lucru, în caz contrar o va spune mamei sale, spunându-i că a văzut ce făcea ea “cu V.”. Inculpatul le-a cerut celorlalţi doi, adică lui V. şi B.D. să se îndepărteze şi să-i lase singuri, ceea ce aceştia au şi făcut. Întrucât, iniţial a refuzat, inculpatul a tras-o de păr şi nu a lăsat-o să plece ameninţându-o că o va spune mamei sale obligându-o astfel să-l masturbeze. Apoi inculpatul a obligat-o să întreţină cu el raport sexual oral şi anal, ameninţând-o că o spune mamei sale.
După aceea , inculpatul i-a permis să plece acasă. În seara respectivă nu a spus părinţilor ce i s-a întâmplat, dar le-a spus a doua zi. A doua zi inculpatul i-a cerut să meargă la staţia de autobuz “ca să facem din nou ceea ce am făcut”.

Audiat în cursul urmăririi penale, inculpatul B.F.V. a recunoscut că a întreţinut cu partea vătămată un act sexual oral şi anal dar a negat că ar fi constrâns-o în vreun fel. „Eu i-am spus G. că o spun mamei ei, iar G. mi-a răspuns să nu o spun că îmi face şi mie…”, „…ea a acceptat pe loc fără să se împotrivească în vreun fel, dar mi-a spus că îi este ruşine de V. şi de D.. Eu le-am spus celor doi să plece…”.

În cursul cercetării judecătoreşti inculpatul F.M.B. a declarat că partea vătămată a hotărât să plece acasă acceptând să fie condusă de B.Ş.V. care participase la petrecere. După circa 20 de minute văzând că B.Ş: nu s-a întors inculpatul a plecat după acesta şi la circa 50 metri de domiciliul său, pe stradă l-a văzut pe B.Ş. cu pantalonii pe vine. iar lângă el era partea vătămată care îl masturba pe B.Ş.V.. Când inculpatul s-a apropiat de ei B.Ş.V. şi-a ridicat pantalonii.

Atunci partea vătămată i-a spus că o să-i facă şi lui acelaşi lucru cu condiţia să nu le spună părinţilor ei ceea ce a văzut. Inculpatul susţine că, atunci când partea vătămată i-a spus că îi va face acelaşi lucru şi lui de faţă nu erau şi Ş. şi B.D. care plecaseră. Inculpatul mai susţine că nu a ameninţat-o în nici un fel pe partea vătămată, nici nu a tras-o de păr. I-a propus părţii vătămate să facă cu el sex oral şi sex anal şi partea vătămată a fost de acord, astfel că a întreţinut cu aceasta raport sexual anal şi oral. Deşi o cunoştea pe partea vătămată de aproximativ un an de zile, susţine că nu ştia ce vârstă are şi că a crezut că partea vătămată este mai mare decât el, după constituţia fizică, dar nu ştia dacă este majoră sau minoră. De asemenea susţine că, după cele întâmplate nu i-a mai solicitat părţii vătămate să mai întreţină raporturi sexuale cu el. Inculpatul a declarat că este de acord să îi plătească părţii vătămate constituite parte civilă suma de 50 milioane lei vechi, chiar dacă nu a forţat-o pe aceasta să întreţină raporturi sexuale cu el şi pentru a îmbunătăţi relaţii cu partea vătămată. Inculpatul susţine că nu îşi explică de ce leziunile constatate prin certificatul medico-legal, decât prin aceea că, probabil a persoana vătămată fost lovită de mama sa.

La acest moment trebuie arătat că raportul de prima expertiza medico-legala întocmit de Serviciul Judeţean de Medicina Legala Giurgiu a stabilit ca partea vătămata este virgină. Prezintă leziuni traumatice anale ce pot data din 23.09.2011, care au putut fi produse prin sodomie pasiva acuta si care necesita 5-6 zile de îngrijire medicala. De asemenea, minora prezintă o leziune traumatica corporala superficială care a putut fi produsă prin tracţiunea firelor de păr, aspect care confirmă varianta prezentată de persoana vătămată.

Audiat în cursul cercetării judecătoreşti, în calitate de martor, în prezenţa mamei sale, martorul B.Ş.V., a declarat că, în seara de 22/23.09.2011 a participat la petrecerea organizată la domiciliul prietenului său F.M.V., petrecerea la care au mai participat M.G.E., B.D.D. şi sora lui B.C.L.. Petrecea a durat până aproape de miezul nopţii, iar la petrecere s-a consumat suc şi bere. În jurul orelor 21:00-22:00 au plecat de la petrecere B.L.C. şi B.N.F.. În jurul orei 23:00 a plecat şi M.G. fiind condusă de el spre casă. Pe drum i-a propus lui M.G.F.E. să întreţină raporturi sexuale în 3 variante, respectiv masturbare, sex oral sau sex anal.

Partea vătămată a fost de acord cu prima variantă adică masturbare. Susţine că, nu au apucat să facă sex în nici una din cele 3 variante pe care i le-a propus , pentru că a apărut inculpatul F., care a venit după ei. Martorul susţine că a plecat împreună cu B. lăsând-o de vorbă cu F.M.B.. Nu ştie ce s-a întâmplat între inculpat şi partea vătămată după ce aceasta a rămas cu inculpatul. Când a venit la ei, F.M. le-a cerut să-l lase singur cu M.G.E. că are ceva de vorbit. S-a oprit la o distanţă de aprox. 200 m şi de la acea distanţă nici nu a văzut şi nici nu a auzit vreun strigăt sau alte sunete. Afară era întuneric, iar strada nu era iluminată.

A mai precizat că M.G.E. a consumat bere, iar el şi inculpatul au consumat suc. Nu cunoştea vârsta părţii vătămate şi nici nu a discutat cu inculpatul F. despre vârsta părţii vătămate. S-a revăzut cu inculpatul în aceeaşi seară deoarece a dormit la el acasă, dar susţine că nu au discutat despre ce s-a întâmplat pe drum între el şi M.G.F.E.. Nici a doua zi nu a asistat la vreo discuţie între inculpat şi partea vătămată. A stat la o distanţă de aprox.200 m de locul unde l-a lăsat pe inculpat şi partea vătămată împreună cu B.D.D., aprox. 5 minute după care s-a întors împreună cu acesta, iar când a trecut prin locul în care îi lăsase pe inculpat şi partea vătămată, aceasta din urmă tocmai pleca acasă , iar inculpatul F. a mers spre casă împreună cu el şi cu B.D..

Prima instanţă analizat aceste declaraţii date de către martorul B. însă a omis cu desăvârşire să analizeze şi cuprinsul declaraţiilor date de către acest martor în cursul urmăririi penale. Astfel, cu ocazia primei sale declaraţii, dată de martor imediat după săvârşirea faptei, acesta a arătat că înainte de a pleca împreună cu partea vătămată a purtat o discuţie cu inculpatul, acesta din urmă spunându-i martorului să încerce a avea raport sexual cu partea vătămată pentru ca ulterior, inculpatul „surprinzând” acest act sexual să o poată determina pe partea vătămată să întreţină şi cu el raport sexual sub ameninţarea de a îi comunica mamei acesteia că aceasta întreţinuse raporturi sexuale. Audiat fiind în faţa instanţei de control judiciar martorul a arătat că îşi menţine declaraţia dată în cursul urmăririi penale, infirmând variantele prezentate ulterior.

De altfel, această variantă explică şi motivul pentru care inculpatul i-a urmărit la un scurt interval de timp de la plecarea acestora de la domiciliul său. Explicaţia inculpatului, în sensul că i-a urmărit pe cei doi pentru că se gândea că s-ar putea rătăci, având în vedere că martorul B. nu cunoştea zona este una cel puţin ilară având în vedere că locul unde aceştia au fost găsiţi era la aproximativ 50 de metri de locuinţa inculpatului şi aproape de domiciliul părţii vătămate. În realitate, după înţelegerea sa cu martorul, inculpatul a lăsat un interval de timp să se scurgă de la plecarea celor doi pentru a se asigura că martorul are timpul necesar pentru a o convinge pe partea vătămată să întreţină raport sexual cu el, după care a plecat în urmărirea acestora şi conform planului a profitat de situaţia părţii vătămate pentru a o determina pe aceasta să întreţină raport sexual şi cu el. Urmarea acestui plan stabilit anterior este şi explicaţia pentru care martorul B. a plecat de lângă partea vătămată imediat ce i-a fost solicitat acest lucru de către inculpat, varianta în care acesta ar fi plecat din ruşine fiind una inexplicabilă din moment ce acesta fusese deja surprins întreţinând raport sexual cu partea vătămată.

Declaraţiile date de acest martor după audierea sa iniţială de către organele de poliţie reflectă faptul că martorul a dorit să se protejeze atât pe el cat şi să îl protejeze pe inculpat, însă aceste declaraţii cuprind mai multe neconcordanţe, cum ar fi dacă martorul a întreţinut sau nu raport sexual cu persoana vătămată, fiind evident nesincere.

Martora D.G.R., cumnata persoanei vătămate, a declarat că nu ştie ce s-a întâmplat în seara zile de 22.11.2012 dar ştie doar că a doua zi de dimineaţă a trimis-o pe M.G. să ia apă de la fântâna aflată în curtea inculpatului F.M.B.. După câteva ore, în jurul orei 12:00 inculpatul F.M.B. şi B.D. au venit la ei la poartă şi martora, având fereastra înspre stradă, care era deschisă a auzit conversaţia dintre F.M.B. şi M.G., inculpatul spunându-i acestea să meargă la staţia de autobuz, că dacă nu o spune mamei ei. Martora auzind toate acestea, a întrebat-o pe G. de ce o cheamă inculpatul la staţia de autobuz. Pe moment G. a refuzat să îi răspundă, dar după circa un sfert de oră soacra ei i-a spus că G., i-a spus că inculpatul a abuzat de ea.

În cazul de faţă, din coroborarea probelor menţionate anterior, rezultă că inculpatul a întreţinut un raport sexual cu partea vătămată după ce în prealabil şi-a construit un mijloc prin care să o poată ameninţa pe aceasta cu prezentarea către părinţii victimei a unei fapte reprobabile comise de persoana vătămată, respectiv faptul că aceasta întreţinuse un raport sexual cu martorul B.. Ameninţarea pe care inculpatul i-a adresat-o persoanei vătămate consta in dezvăluirea unei fapte de natura a compromite persoana ameninţata în ochii familiei sale şi în viziunea comunităţii extrem de restrânse din care aceasta şi familia sa făceau parte. Acţiunile inculpatului menite a înfrânge rezistenţa persoanei vătămate şi a crea aparenţa unui act sexual consimţit de ambele persoane, au creat o stare de temere victimei presiunea psihica exercitata asupra acesteia punând-o in faţa alternativei de a satisface pretenţiile exprimate de inculpat ori de a suporta consecinţele morale de care a fost avizată. Această temere a victimei este cu atât mai mult explicabilă cu cat aceasta avea o vârstă extrem de fragedă la data comiterii faptei care nu îi permitea a aprecia în mod corespunzător gravitatea ameninţării la care fusese supusă. De asemenea, gravitatea acestei ameninţări a fost augmentizată în conştiinţa victimei de situaţia în care s-ar fi găsit atât ea cat şi familia sa dacă membrii comunităţii din care făceau parte ar fi aflat despre fapta sa.

Doctrina şi jurisprudenţa acceptă fără dubiu noţiunea de constrangere implicită a victimei infracţiunii de viol, acest tip de constrangere realizandu-se de autorul infractiunii prin abuzarea de situatia in care se afla victima, situatie care o pune in imposibilitate a de a se apăra împotriva agresiunii sexuale ori de a-si exprima voinţa ei in legătura cu actul sexual. Pentru motivele expuse anterior, Curtea consideră că în speţa de faţă a existat o contragere morală a persoanei vătămate la întreţinerea unui raport sexual cu inculpatul.

În plus, există şi dovada irefutabilă a unei constrângeri fizice exercitate de către inculpat, având în vedere că din raportul de prima expertiza medico-legala întocmit de Serviciul Judeţean de Medicina Legala Giurgiu rezultă că minora prezintă o leziune traumatica corporala superficială care a putut fi produsă prin tracţiunea firelor de păr, aspect care confirmă varianta prezentată de persoana vătămată. Această acţiune violentă a inculpatului dublată de diferenţa vădită de putere dintre acesta şi persoana vătămată şi vârsta extrem de fragedă a victimei care era şi sub imperiul unei temeri determinate de ceea ce îi spusese inculpatul a condus la crearea unei convingeri a victimei că rezistenţa sa era inutilă.

Astfel, în drept, faptele inculpatului de a determina, prin constrângere morală şi fizică, pe partea vătămată M.G.F.E., în vârstă de 14 ani, să întreţină cu el acte sexuale în mai multe modalităţi întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de viol.

• Alte articole de acelasi autor:
-In ce situatii conflictul de interese si starea de incompatibilitate fac obiectul
unui litigiu in instanta ca urmare a evaluarii Agentiei Nationale de
Integritate;
-Pentru ce motive Curtea Constitutionala a apreciat ca dispoziţiile art. 15 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea
faptelor de corupţie, sunt formulate insuficient de clar;
–In ce situatii se poate limita programul de vizitare a minorului de catre un parinte dupa divort;
–Avocat accidente – despagubiri accidente rutiere;
-Care sunt conditiile de admisibilitate a emiterii ordinului de protectie intr
un caz de violenta in familie;
-Cum este aparat dreptul la propria imagine prin mijloace juridice;
–In ce situatii conflictul de interese este apreciat ca fiind infractiune.
–Cum va poate ajuta un avocat in cazul producerii unui accident rutier
-Ce servicii avocatilale pot fi aduse in domeniul dreptului contencios administrativ si fiscal;
Cabinet avocat Tudor Ion
Responsabilitate, professionalism, loialitate fata de client
0724260393


In ce conditii poti solicita daune pentru prejudiciu estetic si exemple din practica instantelor

In ce conditii poti solicita daune pentru prejudiciu estetic si exemple din practica instantelor

Nu putem incetini efectele ireversibile ale trecerii timpului alteori aspectul unei persoane nu corespunde criterii sale de estetica.
In aceste situatii apeleaza la medic pentru efectuarea unor tehnici operatorii de trensformare.
In unele cazuri insa, in urma procedurilor medicale pacientul acuza culpa medicului in producerea unei anumite vatamari a sanatatii sau integritatii sale fizice si psihice sau chiar un prejudiciu estetic.
Intr-o astfel de situatie pacientul va trebui sa dovedeasca ca a suferit prejudicii materiale si prejudicii morale.

Prejudiciile materiale pot include, de exemplu, cheltuielile necesare ingrijirilor medicale, cheltuielile ocazionate cu solutionarea unui proces pentru acordarea de despagubiri.
Prejudiciile morale pot consta in suferintele psihice incercate de pacientul respectiv. Pentru evaluarea daunelor morale si stabilirea cuantumului despagubirilor pot fi avute in vedere criterii, cum ar fi cel al gravitatii prejudiciului moral.

Pacientul care trebuie sa dovedeasca prejudiciul datorat din culpa medicului, urmeaza sa probeze ca acesta nu a depus toate diligentele in vederea acordarii ingrijirilor medicale pacientului sau, conform standardelor de specialitate si al nivelului existent in acel moment al cunostintelor despecialitate.

La randul sau, medicul are obligatia sa acorde ingrijiri medicale corespunzatoare, aceasta fiind asa-numita obligatie de mijloace.

• Notiunea de prejudiciu estetic

Din categoria prejudiciilor suferite de un pacient face parte prejudiciul estetic.
In literatura de specialitate s-a aratat ca prejudiciul estetic presupune dureri fizice si suferinte psihice din partea persoanei vatamate care constientizaza ca este in situatia unei persoane mutilate.
De asemenea, ca prejudiciul estetic este o varietate a prejudiciului corporal poate constitui pentru o persoana un handicap mereu separator, generator de complexe si nelinisti, avand ca efect colaterale excluderea persoanei in cauza de la viata sociala ori profesionala, stigmatizarea ori marginalizarea acesteia in raport cu semenii sau cu coleectivitatea din care face parte.

Mai pregnant s-ar resimti un astfel de prejudiciu in cazul unor categorii profesionale pentru care armonia fizica constituie o cerinta a indeplinirii profesiunii, cum ar fi de exemplu, vedetele de film si televiziune.

De mentionat si ca existenta unui prejudiciu estetic este constientizata diferit de catre fiecare persoana vatamata, in functie de propria sensibilitate psihica, de varsta, sex, pregatire sau nivel intellectual.

• notiunea de prejudiciu estetic in practica instantelor

Fiind sesizata cu un astfel de caz, o instanta a motivat ca, prin prejudiciu estetic se înțelege o modificare a aspectului fizic al persoanei, în integralitatea sa corporală, care atrage după sine numeroase suferințe și care va avea consecințe în plan social și/sau economic.
A retinut ca, in jurisprudența constantă a instanțelor s-a apreciat că existența prejudiciului estetic nu trebuie condiționată de posibilitatea ulterioară a refacerii aspectului părții vătămate prin mijloace artificiale, care pot sau nu pot fi la dispoziția acesteia, relevant fiind dacă un asemenea prejudiciu estetic se poate remedia în mod normal, fără asemenea intervenții.

Pentru a putea fi încadrate in noțiunea de slutire leziunile feței trebuie sa determine o modificare cu caracter permanent (neremediabilă in totalitate prin intervenții de chirurgie estetica, care sa producă o deformare vizibila a reliefului fetei, cu alterarea sensibila a aspectului, a armoniei, simetriei sau mobilității acestei regiuni corporale.
In final, instanta a retinut că, față de concluziile actelor medicale, în urma accidentului rutier, reclamantul nu necesită un tratament de chirurgie plastică și reparatorie, nefiind identificate cicatrici posttraumatice care să altereze aspectul armonios, nativ al vreunei regiuni anatomice, astfel încât să aibă repercusiuni asupra fizionomiei – aspectului static și/sau dinamic, respectiv asupra expresiilor psihice – a persoanei și să îl pună pe cel în cauză în condiții de inferioritate sau să îi creeze dificultăți de reinserție socio-familială postagresională, motiv pentru care, contrar susținerilor reclamantului, apreciază că nu se impune acordarea în cauza a unor daune pentru un prejudiciu estetic.

Referitor la „pretium doloris” invocat de reclamanta, arată că niciun medic nu a confirmat existenta vreunei dureri după trecerea zilelor necesare pentru vindecare, astfel încat si aceste susțineri rămân nedovedite.

Tot in practica instantelor, s-a aratat ca, referitor la prejudiciul estetic invocat de reclamantă enumeră câteva cazuri care se încadrează în așa-zisul prejudiciu estetic: amputarea unui braț, mutilare, infirmitate fizica, arsuri de gradul IV la nivelul pielii capului cu prilejul operațiunii de schimbare a culorii parului, paralizie faciala.

Elementul obiectiv at prejudiciului estetic este observabil, fiind constatat in cadrul expertizei si poate exista sub aspectul unor cicatrici de forme si dimensiuni variate, cu dispunere oriunde pe suprafața corporala, pierderi dentare, anchiloze, amputații de segmente sau membre, orice alte tipuri de leziuni care influențează in mod hidos aspectul fizic al persoanei, prejudiciul încercat de reclamanta nu se încadrează in cazurile mai sus expuse.

De asemenea, ca urmare a efectuării suplimentului la raportul de expertiză medico-legală s-a conchis că reclamanta a suferit, urmare a accidentului rutier din 9 iunie 2015 o infirmitate; a fost menținut numărul zilelor de îngrijiri medicale la un total de 120-140 necesare vindecării, respectiv că în urma traumatismelor suferite reclamanta nu a suferit un prejudiciu estetic grav și permanent.

Ca atare, instanța reține numărul mare de zile de îngrijiri medicale, respectiv 120 – 140, faptul că urmarea accidentului a constat în fractură cominutivă cotul stang cu înfundarea fragmentelor spre pelvis și subluxație cupero anterioară a capului femural; fractură parcelară poloră superioară de cap femural, și care în evoluție au fost urmate de o complicație reprezentată de coxartroză hiperalgică secundară anchilozantă după fractură cotul stang., diagnostic funcțional: deficiență ușoară; capacitate de muncă păstrată; incapacitate adaptivă 40%; o infirmitate, împrejurări care sunt de natură a provoca suferințe fizice și psihice de intensitate și de lungă durată.

De asemenea mai trebuie însă reținut că susținerile reclamantei potrivit cărora a suferit și un prejudiciu estetic nu sunt susținute de probele administrate.

• Alte articole de acelasi autor:
In ce domenii poate apare conflictul de interese si cum este reglementatin legislatie;
-Cum stabileste instanta cat de mare este pedepsa cand pronunta condamnarea pentru savarsirea unei infractiuni;
–Persoana retinuta in flagrant, cercetata pentru infractiunile de acces ilegal
la un sistem informatic si efectuarea de operaţiuni financiare în mod fraudulos fiind surprinsa ca efectua operatiuni cu carduri falsificate;
–Ce a avut in vedere I.C.C.J cand a dispus încetarea procesului penal
pentru infracţiunea de nerespectarea măsurilor privind încredinţarea minorului ca urmare a împăcării părţilor.
-In ce conditii in cazul cererii de divort din culpa exclusiva a paratului acesta poate fi obligat la plata unei prestatii compensatorii sub forma unei rente viagere;
–Cum solicitati audierea ca martori a rudelor in cazul contraventiilor la
regimul circulatiei rutiere;
-Din ce motive DNA s-a sesizat din oficiu cu privire la infractiunea de
favorizarea faptuitorului in cazul persoanelor condamnate care apar ca
autori de lucrări științifice;
–In ce conditii asiguratorul raspunde pentru repararea prejudiciului cauzat
prin accident;
–Ce inseamna un avocat in Uniunea Europeana;
–Conditiile in care este angajata raspunderea administratorului fata de Societatea Comerciala;
–Criterile pe baza carora daunele morale sunt apreciate de Inalta Curte de Casatie si Justitie acordarea daunelor morale in cazul unui prejudiciu de imagine.
Cabinet avocat Tudor Ion
Responsabilitate, profesionalism,loialitate fata de client
www.avocat-tudor.ro
0724260393


In ce consta deosebirea dintre traficul de persoane si proxenitism

In ce consta deosebirea dintre traficul de persoane si proxenitism

Despre practicarea prostitutiei se spune ca este una din cele mai vechi meserii din lume.
Realitatea a demonstrat insa ca, in multe cazuri, persoana care practica prostitutia era de fapt o victima a fenomenului traficului de persoane sau a exploatarii sexuale(cum ar fi infractiunea de proxenetism).

Pentru prevenirea si combarea proxenitismului si a exploatarii sexuale in general, pe plan international, dar si de catre legiuitorul roman, au fost intreprinse o serie de masuri. A fost vizata, asa cum s-a aratat in literatura de specialitate, mutarea oprobiului public de la persoana exploatata la cea care exploateaza, ceea ce este de natura sa ajute la sanctionarea adevaratilor vinovati pentru extinderea fenomenului prostitutiei.

Intre infractiunea de proxenitism si cea de trafic de persoane exista unele asemanari, dar si deosebiri, astfel ca este necesar sa examinam in ce consta infractiunea de proxenitism, avand in vedere ca despre infractiunea de trafic de persoane am aratat in articolul anterior.

• Continutul infractiunii de proxenitism

In ce priveste infractiunea de proxenitism, aceasta este incriminata de art.213 Cod penal si consta intr-o varianta tip si doua variante agravante.
Variata tip a infractiunii de proxenitism consta in determinarea sau înlesnirea practicării prostituţiei ori obţinerea de foloase patrimoniale de pe urma practicării prostituţiei de către una sau mai multe persoane

Prima varianta agravanta se retine in cazul în care determinarea la începerea sau continuarea practicării prostituţiei s-a realizat prin constrângere, pedeapsa este închisoarea de la 3 la 10 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.
A doua varianta agravanta se retine daca faptele sunt săvârşite faţă de un minor, situatie in care, limitele speciale ale pedepsei se majorează cu jumătate.

In continutul ultimului alineat din art.213 Cod penal se arata ca prin practicarea prostitutiei se înţelege întreţinerea de acte sexuale cu diferite persoane în scopul obţinerii de foloase patrimoniale pentru sine sau pentru altul.

• Actiunile prin care se comite infractiunea de proxenitism

Din examinarea textului incriminator al infractiunii de proxenitism se constata ca sunt reglementate urmatoarele actiuni:
-determinarea la prostitutie, consta in incurajarea sau convingerea unei persoane sa practice prostitutia(de exemplu prin promisiunea unei vieti fara munca);
-inlesnirea practicarii prostitutiei, actul material se poate realiza prin actiuni prin care se face mai usor de realizat sau de continuat actul prostitutiei.
-constrangerea la prostitutie consta in folosirea unor mijloace fizice sau prin amenintare.

• Cerinta esentiala in cazul infractiunii de proxenitism

In literatura de specialitate s-a aratat ca pentru existenta infractiunii de proxenitism se cere ca o cerinta esentiala, legatura activitatii incriminate cu practicarea prostitutiei ori sa se traga foloase de pe urma acesteia sau sa constituie scopul activitatii.
Daca aceasta legatura a actiunii cu infractiunea de prostitutie nu exista, nu sunt incidente prevederile legale privind proxenitismul.

• raporturile dintre infractiunea de trafic de persoane si infractiunea de proxenitism

Despre infractiunea de trafic de persoane am aratat in articolul anterior.
In ce priveste raporturile dintre infractiunea de trafic de persoane si infractiunea de proxenitism in practica judiciara au existat unele controverse.

Prezentam in continuare doua spete din care se intelege care este raportul dintre cele doua infractiuni.

Instanta suprema s-a pronuntat printr-un recurs in interesul legii, (in varianta constrangerii victimei sa practice prostitutia).

A stabilit raportul dintre infractiunea de trafic de persoane si infractiunea de proxenitism in varianta constrangerii la prostitutie.

A motivat ca, daca in cazul proxenitismului constrangerea este prevazuta numai ca modalitate particulara, agravata, de savarsire alternativ a infractiunii, intr-un asemenea caz recrutarea si traficul de persoane nefiind facute in scopul obligarii la practicarea prostitutiei, care este prestata de bunavoie de persoana vizata, in toate ipotezele savarsirii infractiunii de trafic de persoane, constrangerea constituie mijlocul specific principal de realizare a obiectului material al laturii obiective al acestei infrctiuni.
Ca urmare, atat timp cat nu se evidentiaza existenta constrangerii recrutarea unei persoane pentru prostitutie ori trafic de persoane trebuie incadrata in infractiunea de proxenitism.

Intr-o alta speta, referitor la raportul dintre cele doua infractiuni

Instanta a aratat: Curtea observa că în speța de față, nu este realizată sub aspectul laturii obiective nici una din modalitățile alternative ale infracțiunii de trafic de persoane-și anume recrutarea, transportare, transferarea, adăpostire, primirea, unei persoane în scopul exploatării acesteia, prin vreuna din modalitățile prevăzute în textul de lege indicat anterior-fiind întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de „proxenetism”, prevăzut de art. 329 alin. (1) vechiul Cod penal , respectiv prev. de art. 213 al. 1 noul cod penal, în varianta determinării/ îndemnului la prostituție a înlesnirii practicării acesteia și tragerii de foloase de pe urma acestor activități ilicite în condițiile unui consimtamant valabil exprimat al victimelor, aspecte reieșite din declarațiile părților vătămate date în cursul urmăririi penale.

Analizându-se diferența dintre infracțiunea de proxenetism și infracțiunea de trafic de persoane din punctul de vedere al manierei de exprimare a consimțământului de către victima, Curtea reține că dacă la proxenetism, persoana care este îndemnată sau căreia i se înlesnește practicarea prostituției, își dă acordul în mod nealterat, voința sa de a se prostitua aparținându-i în totalitate, în mod liber, în ceea ce privește traficul de persoane consimțământul la exploatare, inclusiv în forma prostituției, este afectat de violență sau de modalități de captare non-agresivă, în urmărirea aceluiași scop.

Astfel, în varianta de încadrare juridică din rechizitoriu, legiuitorul, în noul cod penal a prevăzut în alineatul final al art. 210 NCP, că respectivul consimtamant al persoanei victima a traficului nu constituie cauză justificativă, însă raportat la noua încadrare juridică stabilită de prima instanță, în disp. art. 213 al. 1 NCP, având corespondent în disp. art. 329 al. 1 VCP , obținerea consimțământului prin constrângere prezintă însemnătate penală.

Din perspectiva acestei dispoziții legale, rezultă voința legiuitorului de a sancționa infracțiunile de trafic de persoane independent de consimțământul victimei, fiind însă relevantă exprimarea acestuia în contextul activității infracționale a inculpaților.

Cu privire la infracțiunile de trafic de persoane și proxenetism, atât parchetul prin rechizitoriu, cât și prima instanță au reținut forma continuată a acestor infracțiuni, întrucât acțiunile inculpaților analizate în cele ce preced s-au desfășurat, evident în baza unei rezoluții infracționale unice, pe o perioadă mai lungă de timp, în aceleași condiții și prin aceleași modalități și, totodată, au vizat același scop.

În sensul acestei concluzii sunt și dispozițiile art. 1 din Legea nr. 678/2001 din care rezultă că infracțiunea de trafic de persoane are un obiect juridic special, având de regulă un subiect pasiv multiplu. În acest context, numărul subiecților pasivi relevă o rezoluție infracționala unică, când se acționează în aceleași condiții.

• Alte articole de acelasi autor:
-Care sunt conditiile atragerii raspunderii persoanelor juridice care au savarsit infractiuni;
-Ce masuri trebuiesc intreprinse daca ti-a fost avariata masina;
-Fapta de evaziune fiscala prevazuta de Legea 241/2005 art.9 lit.b constituie infractiune numai daca s-a produs un prejudiciu;
–A fost condamnat pentru conducerea sub influenta bauturilor alcoolice dar nu s-a anulat si dreptul de a conduce autovehicule;
–In ce cazuri se acorda exercitarea autoritatii parintesti unui singur parinte in caz de divort.
-De ce este necesara modernizarea metodei de efectuare a anchetei psihosociale in cazul stabilirii conditiilor exercitarii autoritatii parintesti de catre instanta de tutela;
– In ce conditii asiguratorul raspunde pentru repararea prejudiciului cauzat prin accident auto;
Persoana retinuta in flagrant, cercetata pentru infractiunile de acces ilegal la un sistem informatic si efectuarea de operaţiuni financiare în mod fraudulos fiind surprinsa ca efectua operatiuni cu carduri falsificate;
– Ce prevede Regulamentul de organizare şi funcţionare a comisiei de monitorizare şi competenţă profesională pentru cazurile de malpraxis;
– Ce trebuie sa stii despre conditiile in care este angajata raspunderea administratorului fata de Societatea Comerciala.
www.avocat-tudor.ro
0724260393


Cum apreciaza instanta suprema daca in cazul traficului de persoane a existat liberul consimtamant al vicimei

Cum apreciaza instanta suprema daca in cazul traficului de persoane a existat liberul consimtamant al vicimei

Din unele statistici rezulta ca multe dintre victimile traficului de persoane din Europa provin din Romania si ca tara noastra se afla in primele locuri ale exploatarii sexuale din Europa.

Traficul de persoane se realizeaza in scopul exploatarii unei persoane si nu are relevanta daca scopul urmarit, exploatarea victimei, s-a realizat sau nu. Legislatia noastra penala incrimineaza insa faptele de exploatare a unei persoane si de transformare a unei persoane in sursa de castig.
Infractiunea de trafic de persoane reglementata de art.210 Cod penal consta in recrutarea, transportarea, transferarea, adăpostirea sau primirea unei persoane în scopul exploatării acesteia, săvârşită prin urmatoarele actiuni:
a) constrângere, răpire, inducere în eroare sau abuz de autoritate;
b) profitând de imposibilitatea de a se apăra sau de a-şi exprima voinţa ori de starea de vădită vulnerabilitate a acelei persoane;
c) prin oferirea, darea, acceptarea sau primirea de bani ori de alte foloase în schimbul consimţământului persoanei care are autoritate asupra acelei persoane,

• care sunt actiunile prin care se poate realiza traficulde persoane

Dupa cum se poate observa, actiunile prin care se poate savarsi infractiunea de trafic de persoane sunt de mai multe feluri si alternative.
Recrutarea unei persoane inseamna descoperirea unei persoane susceptibile de a fi exploatata si determinarea acesteia sa devina victima a exploatarii.

Transportarea consta in actiunea unei persoane de a dispune si realiza schimbarea locului de cazare sau in care se afla ascunsa ori este exploatata o persoana.

Primirea este actiunea unei persoane de a prelua, a lua pe seeama sa o persoana, in scopul exploatarii sau inlesnirii exploatarii acesteia

In varianta agravanta se retine aceasta infractiune, traficul de persoane săvârşit de un funcţionar public în exerciţiul atribuţiilor de serviciu.

O clarificare importanta a legiuitorului, imprejurare fiind des invocata in cazul inculpatilor este, consimţământul persoanei victimă a traficului nu constituie cauză justificatifiva.

• Cerintele esentiale pentru existanta infractiunii

Pentru existenta infractiunii de trafic de persoane trebuie indeplinita cerinta esentiala ca actiunile mai sus aratate sa fie savarsite prin una din modalitati: constrangere, rapire, inducer in eroare sau abuz de autoritate ori profitând de imposibilitatea de a se apăra sau de a-şi exprima voinţa ori de starea de vădită vulnerabilitate a acelei persoane sau prin oferirea, darea, acceptarea sau primirea de bani ori de alte foloase în schimbul consimţământului persoanei care are autoritate asupra acelei persoane,

De exemplu, modalitatea de constrangere pote fi savarsita sub forma amenintarii sau a lovirii.

O alta cerinta este ca infractiunea sa aiba ca scop exploatarea unei persoane.

• Ce a hotarat instanta suprema despre consimtamantul victimei in cazul unei infractiuni de trafic de persoane

Din practica instantelor se cunoaste ca modalitatea inducerii in eroare este una din cele mai des folosite in activitatea infractionala privind traficul de persoane.
In acest caz, victima este indusa in eroare de traficant prin prezentarea unor informatii false despre tipurile de servicii pe care acesta sau alte persoane care il ajuta le ofera. Incearca sa o convinga ca ii asigura conditii de deplasare si loc de munca in alt stat si ii cere sume de bani in avans.

O clarificare importanta a legiuitorului, imprejurare ce a fost des invocata in cazul inculpatilor, este existenta consimţământul persoanei victimă a traficului, care insa nu constituie cauză justificatifiva.

Intr-o speta privind consimtamantul exprimat in cazul traficului de persoane, instanta suprema a aratat ca, același mod de operare a fost folosit de inculpat și pentru a duce în Grecia alte doua persoane.
Ulterior, în timp ce inculpatul îi readucea în țară pe cei doi, a fost oprit și interogat de autoritățile române pentru fapta de trafic de persoane, fără însă ca acest incident să îl fi alarmat în vreun fel pe inculpat, care și-a continuat activitatea.

Folosirea unor mecanisme de constrângere a victimelor, concretizate, printre altele, în înșelare, presiune psihică, izolare, agresiune verbală sau fizică, are drept consecință alterarea unui eventual consimtamant inițial, exprimat de victima.

Vulnerabilitatea victimelor, datorată lipsei experienței de viață a unora, situațiilor familiale, gradului ridicat de sugestibilitate, lipsei educației, instruirii sau oportunităților de angajare, precum și lipsa unei culturi a migrației, le-a plasat în situații de inferioritate, context în care este exclusă ideea exprimării unui consimtamant liber și în cunoștință de cauză de către acestea. În condițiile expuse anterior, victimele s-au confruntat cu situația inexistenței unei opțiuni, fiind practic constrânse să accepte conduita ce li se impunea, respectiv munca „la negru”, în orice condiții de remunerare, muncă, protecție, securitate a muncii etc.

Instanța de fond a apreciat că fapta inculpatul P.N. constând în aceea că, în perioada 2007-2011, sprijinit de alte persoane a racolat, a transportat ori a transferat un număr de 31 de persoane în scopul exploatării acestora prin muncă în Grecia, obținând din această activitate și beneficii de ordin pecuniar prin încasarea unor comisioane, întrunește elementele constitutive ale infracțiunilor de trafic de persoane în formă agravată și continuată, prevăzută de art. 12 alin. (1) și (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

Intr-o alta speta, instanta a aratat ca folosirea unor mecanisme de constrângere a victimelor, concretizate printre altele în înșelare, presiune psihică, izolare, agresiune verbală sau fizică are drept consecință alterarea unui eventual consimtamant inițial exprimat de victim.

Vulnerabilitatea victimelor – datorată lipsei experienței de viață a unora, situațiilor familiale, gradului ridicat de sugestibilitate, lipsei educației, instruirii sau oportunităților de angajare, precum și lipsa unei culturi a migrației –, le-a plasat în situații de inferioritate, context în care este exclusă ideea exprimării unui liber consimtamant și în cunoștință de cauză de către acestea.
În condițiile expuse anterior, victimele s-au confruntat cu situația inexistenței unei opțiuni, fiind practic constrânse să accepte conduita ce li se impunea, respectiv munca “la negru”, în orice condiții de remunerare, muncă, protecție, securitate a muncii etc..

• Cum este definit traficul de persoane in Directivele UE

Pe plan international au fost adoptate conventia Natiunilor Unite,Protocolul privind prevenirea, reprimarea şi pedepsirea traficului de persoane, în special al femeilor şi copiilor, adiţional la Convenţia Naţiunilor Unite împotriva criminalităţii transnaţionale organizate, declaratii politice care incrimineza traficul de persoane.

In acceptiunea Uniunii Europene, traficul de persoane” este definit in articolul 2 din Directiva 2011/36/UE, astfel:
(1) Recrutarea, transportul, transferul, adăpostirea sau primirea de persoane, inclusiv schimbul sau transferul de control asupra persoanelor în cauză, efectuate sub amenințare sau prin uz de forță sau prin alte forme de constrângere, prin răpire, prin fraudă, prin înșelăciune, prin abuz de putere sau profi tând de starea de vulnerabilitate sau prin oferirea sau primirea de bani sau de alte foloase pentru a obține consimțământul unei persoane care deține controlul asupra alteia, în vederea exploatării.
(2) O stare de vulnerabilitate înseamnă o situație în care persoana în cauză nu poate decât să se supună abuzului implicat, neavând o alternativă reală sau acceptabilă.
(3) Exploatarea include cel puțin exploatarea prostituției altor persoane sau alte forme de exploatare sexuală, munca sau serviciul forțat, inclusiv cerșitul, sclavia sau practicile similare sclaviei, aservirea, exploatarea activităților infracționale sau prelevarea de organe.
(4) Consimțământul unei victime a traficului de persoane la exploatare, indiferent dacă este intenționat sau efectiv, este irelevant atunci când a fost folosit oricare dintre mijloacele prezentate la alineatul (1).
(5) Atunci când faptele menționate la alineatul (1) sunt îndreptate împotriva unui copil, acestea constituie infracțiunea de trafic de persoane, chiar dacă nu a fost folosit niciunul dintre mijloacele menționate la alineatul (1).

Tot in Directiva 2011/36/UE se prevede si dreptul la despagubiri al victimelor, respectiv, dreptul de a avea acces la mecanismele existente de despăgubire a victimelor infracțiunilor săvârșite prin violență și cu intenție. Statele membre ar trebui să promoveze măsuri pentru a-i încuraja pe autorii infracțiunilor să despăgubească în mod corespunzător victimele în cursul procedurilor penale.
Victimele au dreptul de a obține, în cadrul procedurilor penale, într-un termen rezonabil, o hotărâre privind despăgubirile pe care trebuie să le plătească autorul infracțiunii, cu excepția cazului în care legislația națională prevede că o astfel de hotărâre se pronunță în cadrul altor proceduri judiciare.
Victimele au dreptul la restituirea, fără întârziere, a bunurilor proprii (cu excepția cazului în care acestea sunt absolut necesare pentru desfășurarea procedurilor penale) care au fost recuperate sau puse sub sechestru în cursul procedurilor penale.

• Alte articole de acelasi autor:
-Cum a motivat instanta pedeapsa pentru savarsirea infractiunilor de detinere de droguri de risc in vederea consumului propriu si conducere pe drumurile publice a unui vehicul de catre o persoana aflata sub influenta substantelor psihoactive;
– In ce domenii poate apare conflictul de interese si cum este reglementat in legislatie;
-Cum stabileste instanta cat de mare este pedepsa cand pronunta condamnarea pentru savarsirea unei infractiuni;
–Persoana retinuta in flagrant, cercetata pentru infractiunile de acces ilegal
la un sistem informatic si efectuarea de operaţiuni financiare în mod fraudulos fiind surprinsa ca efectua operatiuni cu carduri falsificate;
–Ce a avut in vedere I.C.C.J cand a dispus încetarea procesului penal pentru infracţiunea de nerespectarea măsurilor privind încredinţarea minorului ca urmare a împăcării părţilor.
-In ce conditii in cazul cererii de divort din culpa exclusiva a paratului acesta poate fi obligat la plata unei prestatii compensatorii sub forma unei rente viagere;
–Cum solicitati audierea ca martori a rudelor in cazul contraventiilor la regimul circulatiei rutiere;
-Din ce motive DNA s-a sesizat din oficiu cu privire la infractiunea de favorizarea faptuitorului in cazul persoanelor condamnate care apar ca autori de lucrări științifice;
–In ce conditii asiguratorul raspunde pentru repararea prejudiciului cauzat
prin accident;
–Ce inseamna un avocat in Uniunea Europeana;
–Conditiile in care este angajata raspunderea administratorului fata de
Societatea Comerciala;
–Criterile pe baza carora daunele morale sunt apreciate de Inalta Curte de
Casatie si Justitie acordarea daunelor morale in cazul unui prejudiciu de imagine.
Cabinet avocat Tudor Ion
Responsabilitate, profesionalism, loialitate fata de client.
www.avocat-tudor.ro
07242603


In ce situatie nu este informata legal persoana despre prelucrarea datelor sale personale si are dreptul sa ceara stergerea acestora si cum rezulta din practica instantelor

In ce situatie nu este informata legal persoana despre prelucrarea datelor sale personale si are dreptul sa ceara stergerea acestora si cum rezulta din practica instantelor

In numeroase cazuri s-a dovedit ca o parte dintre utilizatorii de internet nu au inteles ce riscuri isi asuma prin expunerea datelor personale pe internet si nici nu au luat masuri minime de protectie a datelor si a vietii private.
Regulamentul general pentru protectia datelor (GDPR) a fost adoptat tocmai din necesitatea de protejare a datelor personale, in mediul on-line.

Acest aspect rezulta din continutul Regulamentului nr. 679 din 27 aprilie 2016 privind protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal şi privind libera circulaţie a acestor date in care se face referire la urmatoarele:
-evoluţiile tehnologice rapide şi globalizarea au generat noi provocări pentru protecţia datelor cu caracter personal.
-amploarea colectării şi a schimbului de date cu caracter personal a crescut în mod semnificativ, tehnologia permite atât societăţilor private, cât şi autorităţilor publice să utilizeze date cu caracter personal la un nivel fără precedent în cadrul activităţilor lor;
-din ce în ce mai mult, persoanele fizice fac publice la nivel mondial informaţii cu caracter personal. Tehnologia a transformat deopotrivă economia şi viaţa socială şi ar trebui să faciliteze în continuare libera circulaţie a datelor cu caracter personal în cadrul Uniunii şi transferul către ţări terţe şi organizaţii internaţionale, asigurând, totodată, un nivel ridicat de protecţie a datelor cu caracter personal.
-aceste evoluţii impun un cadru solid şi mai coerent în materie de protecţie a datelor în Uniune, însoţit de o aplicare riguroasă a normelor, luând în considerare importanţa creării unui climat de încredere care va permite economiei digitale să se dezvolte pe piaţa internă;
-persoanele fizice ar trebui să aibă control asupra propriilor date cu caracter personal, iar securitatea juridică şi practică pentru persoane fizice, operatori economici şi autorităţi publice ar trebui să fie consolidată.

• Obligatia de informare a persoanei informate in legatura cu
detaliile prelucrarii

Prelucrarea datelor personale trebuie facuta cu respectarea conditiilor legale, intre acestea fiind dreptul la informare a persoanei vizate si obtinerea consimtamantului in vederea prelucrarii datelor.
In acest sens, Regulamentul prevede urmatoarele:
-orice prelucrare de date cu caracter personal ar trebui să fie legală şi echitabilă. Ar trebui să fie transparent pentru persoanele fizice că sunt colectate, utilizate, consultate sau prelucrate în alt mod datele cu caracter personal care le privesc şi în ce măsură datele cu caracter personal sunt sau vor fi prelucrate.
-principiul transparenţei prevede că orice informaţii şi comunicări referitoare la prelucrarea respectivelor date cu caracter personal sunt uşor accesibile şi uşor de înţeles şi că se utilizează un limbaj simplu şi clar.
Acest principiu se referă în special la informarea persoanelor vizate privind identitatea operatorului şi scopurile prelucrării, precum şi la oferirea de informaţii suplimentare, pentru a asigura o prelucrare echitabilă şi transparentă în ceea ce priveşte persoanele fizice vizate şi dreptul acestora de a li se confirma şi comunica datele cu caracter personal care le privesc care sunt prelucrate.

Persoanele fizice ar trebui informate cu privire la riscurile, normele, garanţiile şi drepturile în materie de prelucrare a datelor cu caracter personal şi cu privire la modul în care să îşi exercite drepturile în legătură cu prelucrarea. În special, scopurile specifice în care datele cu caracter personal sunt prelucrate ar trebui să fie explicite şi legitime şi să fie determinate la momentul colectării datelor respective. Datele cu caracter personal ar trebui să fie adecvate, relevante şi limitate la ceea ce este necesar pentru scopurile în care sunt prelucrate.
-aceasta necesită, în special, asigurarea faptului că perioada pentru care datele cu caracter personal sunt stocate este limitată strict la minimum. Datele cu caracter personal ar trebui prelucrate doar dacă scopul prelucrării nu poate fi îndeplinit în mod rezonabil prin alte mijloace. În vederea asigurării faptului că datele cu caracter personal nu sunt păstrate mai mult timp decât este necesar, ar trebui să se stabilească de către operator termene pentru ştergere sau revizuirea periodică.

-pentru ca prelucrarea datelor cu caracter personal să fie legală, aceasta ar trebui efectuată pe baza consimţământului persoanei vizate sau în temeiul unui alt motiv legitim, prevăzut de lege, fie în prezentul regulament, fie în alt act din dreptul Uniunii sau din dreptul intern, după cum se prevede în prezentul regulament, inclusiv necesitatea respectării obligaţiilor legale la care este supus operatorul sau necesitatea de a executa un contract la care persoana vizată este parte sau pentru a parcurge etapele premergătoare încheierii unui contract, la solicitarea persoanei vizate.

• In ce cazuri o persoana are dreptul la rectificarea sau stergerea
datelor personale ce au fost prelucrate
Odata obtinut consimtamantul persoanei vizate si datele personale prelucrate, acestea pot fi mentinute in baza de date doar in anumite cazuri.
Din Regulament rezulta ca, persoana vizată ar trebui să aibă dreptul la rectificarea datelor cu caracter personal care o privesc şi „dreptul de a fi uitată”, în cazul în care:
-păstrarea acestor date încalcă regulamentul sau dreptul Uniunii sau dreptul intern sub incidenţa căruia intră operatorul;
-in special, persoanele vizate ar trebui să aibă dreptul ca datele lor cu caracter personal să fie şterse şi să nu mai fie prelucrate, în cazul în care datele cu caracter personal nu mai sunt necesare pentru scopurile în care sunt colectate sau sunt prelucrate;
-în cazul în care persoanele vizate şi-au retras consimţământul pentru prelucrare;
-în cazul în care acestea se opun prelucrării datelor cu caracter personal care le privesc;
-în cazul în care prelucrarea datelor cu caracter personal ale acestora nu este conformă cu regulamentul.

• Regulamentul acorda o importanta speciala protectiei copiilor
Acest drept este relevant în special în cazul în care persoana vizată şi-a dat consimţământul când era copil şi nu cunoştea pe deplin riscurile pe care le implică prelucrarea, iar ulterior doreşte să elimine astfel de date cu caracter personal, în special de pe internet.
Persoana vizată ar trebui să aibă posibilitatea de a-şi exercita acest drept în pofida faptului că nu mai este copil.

• Cand este necesara pastrarea in continuare a datelor cu caracter
personal

Păstrarea în continuare a datelor cu caracter personal ar trebui să fie legală în cazul în care:
-este necesară pentru exercitarea dreptului la libertatea de exprimare şi de informare;
-pentru respectarea unei obligaţii legale;
-pentru îndeplinirea unei sarcini care serveşte unui interes public;
-care rezultă din exercitarea autorităţii publice cu care este învestit operatorul;
-din motive de interes public în domeniul sănătăţii publice;
-în scopuri de arhivare în interes public;
-în scopuri de cercetare ştiinţifică sau istorică ori în scopuri statistice;
-pentru constatarea, exercitarea sau apărarea unui drept în instanţă.

• Ce alte obligatii are operatorul in cazul exercitarii dreptului la
stergere
Pentru a se consolida „dreptul de a fi uitat” în mediul online, dreptul de ştergere ar trebui să fie extins astfel încât un operator care a făcut publice date cu caracter personal ar trebui să aibă obligaţia de a informa operatorii care prelucrează respectivele date cu caracter personal să şteargă orice linkuri către datele respective sau copii sau reproduceri ale acestora.
În acest scop, operatorul în cauză ar trebui să ia măsuri rezonabile, ţinând seama de tehnologia disponibilă şi de mijloacele aflate la dispoziţia lui, inclusiv măsuri tehnice, pentru a informa operatorii care prelucrează datele cu caracter personal în ceea ce priveşte cererea persoanei vizate.

• Un exemplu relevant din practica instantelor privind obligatia de
informare si dreptul la stergerea datelor personale

Intr-o speta, comentata si in literatura de specialitate, se arata ca, reclamanta a solicitat stergerea datelor sale personale din baza de date a SC Biroul de Credit SA(BDC) pentru motivul ca prelucrarea acestor date incalca dispozitiile legii privind protectia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal si libera circulatie a acestor date.
Instanta de fond si instanta de apel au admis aceasta cerere.

Instanta de apel a retinut ca mentiunea din contractul de credit invocata de parata pentru a invoca existenta consimtamantului era facuta pe verso, cu litere greu lizibile si intr-o scriere incorecta a formularului tipizat-cerere de credit. In mentiunea respectiva se arata ca debitorul consimte ca datele prezentate in cererea de credit sa fie utilizate de catre banci pentru efectuarea de date statistice si de marketing. Si e de acord ca aceste date sa fie prelucrate in scopul imbunatatirii serviciilor si produselor oferite de banci si alte analize financiare.

Instanta a retinut si ca, desi datele personale urmau sa fie prelucrate de BDC, acestea urmau sa fie utilizate de banca in cauza, dar si de alte banci. De asemenea, in ce priveste ca prelucrarea datelor personale in scopuri statistice, aceasta poate fi facuta si prin anonimizarea.

Instanta a motivat ca, nu se poate sustine ca persoana vizata si-a dat consimtamantul in mod expres si neechivoc ori informat pentru ca Biroul de de Credit sa poata prelucra datele sale personale, avand in vedere, pe de o parte, ca mentiunea de pe verso din contractul de credit se refera doar la prelucrarea datelor din cererea de credit si, pe de alta parte, ca mentiunea nu se refera la operatoru de date efectiv-Biroul de Credit, ci are o formulare vaga, ce poate induce in eroare persoana vizata.
Nu poate fi valabil un astfel de consimtamant, dat nu operatorului, ci bancii.
Obligatia de informare nu a fost indeplinita de biroul de Credit si nici BRD nu si-a indeplinit obligatia de informare. Se poate vorbi de doi operatori distincti, insa niciunul dintre acestia nu si-a indeplinit obligatia e infoemare a prelucrarii datelor, astfel incat prelucrarea s-a facut fara respectarea unei conditii legale.
• Alte articole de acelasi autor:
-Cum procedeaza instanta daca parintii firesti refuza adoptia copilului;
–In ce conditii o persoana poate fi condamnata pentru punerea in circulatie;
-In ce situatii martorul care nu declara realitatea nu este condamnat pentru infractiunea de marturie minicinoasa;
-Ce infractiuni contra securitatii nationale prevede Codul penal;
-In ce situatii se aplica răspunderea pentru prejudiciile cauzate de lucruri;
–Persoana retinuta in flagrant, cercetata pentru infractiunile de acces ilegal la un sistem informatic si efectuarea de operaţiuni financiare în mod fraudulos fiind surprinsa ca efectua operatiuni cu carduri falsificate;
-Criterile pe baza carora daunele morale sunt apreciate de Inalta Curte de Casatie si Justitie acordarea daunelor morale in cazul unui prejudiciu de imagine;
-Cum a motivat instanta revocarea unei masuri preventive dispuse fata de un inculpat acuzat de savarsirea unei infractiuni grave;
–Conditiile in care este angajata raspunderea administratorului fata de Societatea Comerciala;
–Infractiunea de evaziune fiscala savarsita prin “sustragerea de la efectuarea verificarilor financiare, fiscale sau vamale, prin nedeclararea, declararea fictiva ori declararea inexacta cu privire la sediile principale sau secundare ale persoanelor verificate”.
Responsabilitate,pofesionalism,confidentialitate fata de client
www.avocat-tudor.ro
0724260393