De ce s-a respins apararea functionarului public caruia i-a fost sustras carnetul de procese verbale de contraventie

De ce s-a respins apararea functionarului public caruia i-a fost sustras carnetul de procese verbale de contraventie

 

Ca avocat in Bucuresti contencios administrativ am constatat ca un functionar public aflat intr-o procedura disciplinara ar trebui sa cunoasca legislatia in domeniu.

Ca avocat in Bucuresti contencios administrativ cunosc ca o reglementare importanta privind indatoririle functionarilor publici este prevazuta in art.42 din Legea 188/1999 privind Statutul functionarilor publici.

In acest sens se prevede ca, functionarii publici au obligatia sa isi indeplineasca cu profesionalism, impartialitate si in conformitate cu legea indatoririle de serviciu si sa se abtina de la orice fapta care ar putea aduce prejudicii persoanelor fizice sau juridice ori prestigiului corpului functionarilor publici.

Codul administrativ, intrat recent în vigoare, stabilește ce abateri disciplinare ar putea comite  un funcționar public precum si sanctiunile ce se aplica. Este vorba de fapte ce ar putea afecta bunul mers al administrației publice sau care ar putea afecta imagina și integritatea activității administrative.

Codul administrativ prevede si o listă cu faptele care sunt considerate abateri disciplinare intre care: ntârzierea sistematică în efectuarea lucrărilor; neglijența repetată în rezolvarea lucrărilor; absența nemotivată de la serviciu; nerespectarea programului de lucru; nerespectarea secretului profesional sau a confidențialității lucrărilor cu acest caracter.

De asemenea, in doctrina s-a aratat ca, sancțiunile sant forme ale răspunderii juridice represive, adică mijloace de constrîngere aplicabile autorilor abaterilor disciplinare. Ele au un caracter „intimidant” față de cei ce le comit, urmărind, într-un final, evitarea producerii pe viitor a unor fapte de acest gen. Deci, scopul sancțiunilor disciplinare este apărarea ordinii de drept și educarea funcționarilor de a acționa în spiritul respectării și asigurării acesteia, evidențiindu-se astfel atît caracterul represiv și coercitiv al sancțiunii, cît și cel preventiv-educativ.

 

  • speta relevanta privind nerespectarea de catre functionarul public a unei indatoriri de serviciu

Prin cererea de chemare in judecata reclamantul a solicitat pronuntarea unei hotarari judecatoresti prin care sa se dispuna:

-anularea Deciziei emise de parata, prin care i-a fost aplicata sanctiunea disciplinara “mustrare scrisa”, sanctiune prevazuta de art. 77 alin.3 lit.a) din

Legea 188/1999 privind Statutul functionarilor publici.

La solicitarea instantei, conform art.13 alin.1 din Legea contenciosului administrativ  nr.554/2004, parata a comunicat intreaga documentatie care a stat la baza emiterii deciziei atacate.

Instanta retine ca reclamantul este functionar public-politist local si prin decizia emisa de parata a fost sanctionat disciplinar cu “mustrare scrisa”.

In fapt, s-a retinut ca abatere disciplinara “incalcarea cu vinovatie, a indatoririlor corespunzatoare functiei publice pe care o detine si a normelor de conduita profesionala prevazute de lege, respectiv, a plecat acasa cu carnetul de procese verbale care mai continea trei exemplare necompletate”.

La baza emiterii deciziei a stat Referatul intocmit de seful Serviciului cu privire la faptele reclamate.in care s-a consemnat ca portbagajul autoturismului proprietate personala a fost fortat, din el fiind sustrase si ultimile trei file din carnetul de procese verbale.

Conform Regulamentului intern este interzisa luarea acasa a oricaror documente apartinand institutiei, fara aprobarea sefului compartimentului respectiv. Raspunderea pentru pierderea, distrugerea, degradarea sau publicarea acestor documente revine persoanei care se face vinovata in acest sens.

Apararea reclamantului a fost ca dispozitiile art. 78 alin.2 din Legea 188/1999 prevad ca,”Sanctiunile disciplinare sunt:(…) si se aplica de persoana care are competenta legala de numire in functia publica, lapropunerea comisiei de disciplina. Sanctiunile nu pot fi aplicate decat dupa cercetarea prealabila a faptei savarsite si dupa audierea functionarului public. Audierea functionarului public trebuie consemnata in scris, sub sanctiunea nulitatii. Refuzul functionarului public de a se prezenta la audieri sau de a semna o declaratie privitoare la abaterile disciplinare care I se imputa se consemneaza intr-un process verbal.

Instanta retine ca cererea dedusa judecatii este neintemeiata.

Critica reclamantului privind persoana care aplica sanctiunea nu poate fi primita. Sanctiunea “mustrare scrisa” poate fi aplicata direct de catre persoana care are competenta de numire in functia publica, fara a fi necesara propunerea comisiei de disciplina.

De asemenea, se constata incalcarea dispozitiilor art.15 alin.5 din Regulament, interdictia de a lua acasa procesele verbale.

Ca exceptie, numai daca ar fi cerut aprobarea sefului de compartiment si acesta ar fi refuzat fapta ar fi fost justificata.

Or, reclamantul nu a dovedit ca inainte de savarsirea faptei a cerut aprobarea sefului de compartiment, astfel ca fapta constituie abatere disciplinara.

Pentru motivele aratate Tribunalul respinge cererea reclamantului, functionar public.

Alte articole:

Pentru ce motive pot fi eliberati din functie sau destituiti functionarii publici si cand pot fi sanctionati disciplinar;

Cand se apreciaza ca un functionar a avut o purtare abuziva si fapta constituie infractiune

Ce trebuie avut in vedere in dosarele de evaziune fiscala in care inspectorii ANAF efectueaza investigatii in raport de dispozitiile Deciziei Curtii Constitutionale nr.72/2019 publicata in M.O. din 2.05.2019

In ce conditii inceteaza raporturile de serviciu pentru motive ce privesc persoana fuctionarilor publici si a celor cu statut special

Cum invoci si ce neregularitati exista privind citarea si comunicarea actelor intr-un proces;

-Ce prevede legea despre independenta sotilor si controlul corespondentei celuilalt sot;

-Intre ce persoane exista obligatia de intretinere conform Codului civil;

-In ce conditii se apreciaza ca divortul este din culpa unuia dintre soti;

-Ce prevede Codul civil despre intinderea acordului sotilor cand acesta are loc pe cale judiciara;

-Din ce motive nu a fost anulat dreptului de a conduce un vehicul desi a fost condamnat pentru conducerea sub influenta bauturilor alcoolice;

-In ce conditii asiguratorul raspunde pentru repararea prejudiciului cauzat prin accident auto.

-Care este deosebirea dintre masurile de siguranta si pedepse;

-Conditiile in care este angajata raspunderea administratorului fata de societatea comerciala;

-Renuntarea la judecata.

-Ce prevede Regulamentul de organizare şi funcţionare a comisiei de monitorizare şi competenţă profesională pentru cazurile de malpraxis;
–Avocat dreptul muncii.

Responsabilitate,profesionalism,confidentialitate fata de client.

www.avocat-tudor.ro

0724260393

Avocat Bucuresti contencios aministrativ


Contestatia in anulare in noul Cod de procedura civila Necomunicarea hotararii nu se incadreaza in motivul de contestatie in anulare privind nelegala citare la termenul la care a avut loc judecata, .

Contestatia in anulare in noul Cod de procedura civila

Necomunicarea hotararii nu se incadreaza in motivul de contestatie in anulare privind nelegala citare la termenul la care a avut loc judecata, .

Ca avocat civil in Bucuresti, aratam intr-un articol anterior privind contestatia in anulare, ca este reglementata la art. 503-508 din noul Cod de procedura civila.
In art. 503 sunt prevazute motivele contestatiei in anulare, care conform unui avocat civil din Bucuresti specializat in civil sunt de doua feluri.

-de drept comun sau obisnuita.

Aceasta vizeaza hotararile definitive care pot fi atacate cu contestatie in anulare atunci cand contestatorul nu a fost legal citat si nici nu a fost prezent atunci cand a avut loc judecata.

  •  Conditiile de admisibilitate ale contestatiei in anulare obisnuite sunt urmatoarele:

-sa fie o hotarare definitiva;

-contestatorul nu a fost legal citat;

-contestatorul nu a fost prezent la termenul cand a avut loc judecata;

-contestatia in anulare este inadmisibila daca motivul putea fi invocat pe calea apelului

sau recursului.

Totusi, contestatia poate fi primita daca motivul a fost invocat prin cererea de recurs dar instanta l-a respins pentru ca avea nevoie de verificari de fapt incompatibile cu recursul sau daca recursul, fara vina partii a fost respins, fara a fi cercetat in fond.

-speciala
Aceasta se refera la hotararile instantelor de recurs, care mai pot fi atacate cu conteatatie in anulare atunci cand:

-hotararea data in recurs a fost pronuntata de o instanta necompetenta absolut sau cu incalcarea normelor referitoare la alcatuirea instantei si, desi se invocase exceptia corespunzatoare, instanta de recurs a omis sa se pronunte asupra ei;
-dezlegarea data recursului este rezultatul unei erori materiale;
-instanta de recurs, respingand recursul sau admitandu-l in parte, a omis sa cerceteze vreunul din motivele de casare invocate de recurtent in termen;

-instanta de recurs nu s-a pronuntat asupra unuia dintre recursurile declarate in cauza;

 

Admisibilitatea contestatiei in anulare speciale presupune urmatoarele conditii:
-sa existe o hotarare pronuntata de o instanta de recurs;

-sa fie indeplinit unul din cele patru motive mai sus aratate.

 

In conformitate cu art. 505 din noul Cod de procedura civila contestatia in anulare se introduce la instanta a carei hotarare se ataca iar instanta competenta poate fi:

-judecatoria, pentru hotararile care nu sunt supuse apelului si nici recursului;
-judecatoria si tribunalul pentru hotararile date in prima instanta, fara drept de apel, neatacate in recurs.

-judecatoria si tribunalul pentru hotararile date in prima instanta care nu au fost atacate cu apel;

-tribunalul si curtea de apel pentru hotararile date in apel, fara drept de recurs, precum si cele neatacate cu recurs;

-tribunalul, curtea de apel si instanta suprema pentru hotararile date in recurs, chiar daca prin acestea s-a solutionat fondul pricinii;

Contestatia in anulare poate fi introdusa in termen de 15 zile de la data comunicarii hotararii, dar nu mai tarziu de un an de la data cand hotararea a ramas definitiva.

Contestatia se motiveaza in termen de 15 zile de la data cand contestatorul a luat cunostinta de hotarare, sub sanctiunea nulitatii acesteia.

Contestatia in anulare suspenda de drept executarea hotararii in cauzele privitoare la stramutarea de hotare, desfiintarea de constructii, plantatii sau a oricaror lucrari avand o asezare fixa precum si in cazurile anume prevazute de lege. Desi contestatia in anulare nu este o cale de atac suspensiva, instanta poate dispune motivat, suspendarea si in alte cazuri.
Cererii de suspendare i se va alatura dovada depunerii cautiunii urmand a se judeca in camera de consiliu iar partile vor fi citate.

Contestatia in anulare se solutioneaza de urgenta si cu precadere, intampinarea este obligatorie si se depune la dosar cu cel putin 5 zile inaintea primului termen de judecata.
Instanta poate admite contestatia sau o poate respinge. Daca motivul de contestatie in anulare este intemeiat, instanta va pronunta o singura hotarare prin care va anula hotararea atacata si va solutiona cauza. Daca insa, solutionarea cauzei la acelasi termen nu este posibila, instanta va pronunta o hotarare de anulare a hotararii atacate si va fixa termen in vederea solutionarii cauzei printr-o noua hotarare.
Hotararea data in contestatie in anulare este supusa acelorasi cai de atac ca si hotararea atacata.

 

  • speta din care rezulta conditiile de admisibilitate a contestatiei in anulare

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului reclamanta a formulat contestație in anulare împotriva sentinței civile pronuntate.

In motivarea contestației, contestatoarea a arătat că, prin sentința civilă menționată s-a admis în parte acțiunea formulată de intimat fiind obligată să achite acestuia suma de 190.914 lei despăgubiri.

A mai arătat contestatoarea că nu a putut formula recurs întrucât, până la data formulării contestației nu i s-a comunicat sentința pronunțată, aflând de aceasta abia cu ocazia punerii ei in executare.

Apreciază contestatoarea, față de acestea, că ar fi incident cazul de contestație in anulare prevăzut de art. 503 alin. 1 NCPC.

În drept, a invocat dispozițiile art. 503 alin. 1 NCPC.

Legal citat, intimatul a formulat întâmpinare, prin care a invocat excepția inadmisibilității acțiunii, motivat de faptul că o contestație in anulare este inadmisibilă dacă motivul prevăzut de art. 503 alin. 1 poate fi invocat pe calea apelului sau recursului.

Conform avocat Bucuresti civil, a mai arătat intimatul că sentința Tribunalului a fost legal comunicată.

Examinând admisibilitatea contestației in anulare, Tribunalul reține următoarele:

Contestatoarea a invocat cazul de contestație in anulare prevăzut de art. 503 alin.1 Cod procedură civilă, care constă in aceea că, la termenul când a avut loc judecată, contestatorul nu a fost legal citat și nici nu a fost prezent în instanță.

Deși invocă acest motiv de contestație in anulare, în susținerea lui, contestatorul invocă faptul că sentința nu i-a fost comunicată.

Ori, contestația in anulare obișnuită nu este admisibilă in cazul in care se invocă numai comunicarea greșită ori necomunicarea hotărârii.

Această necomunicare a hotărârii, pe care o invocă in cauză contestatoarea, nu este echivalentă cu nelegala citare la termenul la care a avut loc judecata, la care se referă art. 503 alin. 1 Cod procedură civilă.

De asemenea, contestația in anulare obișnuită este inadmisibilă in cazul in care comunicarea hotărârii s-a făcut legal, deoarece în această situație este deschisă calea recursului.

Ori, din examinarea dosarului în care s-a pronunțat sentința contestată rezultă că sentința a fost comunicată contestatoarei, fiind primită de persoana însărcinată cu primirea corespondenței.

Nu in ultimul rând, o condiție de admisibilitate a contestației in anulare este ca motivul prevăzut de art. 503 alin. 1 Cod procedură civilă să nu fi putut fi invocat pe cale apelului sau recursului, așa cum dispune expres art. 504 alin. 1 Cod procedură civilă.

Ori, in cauză, contestatorul putea invoca eventuala nelegală citare pe calea recursului, neavând un drept de opțiune intre recurs și contestația in anulare.

Depa deliberare, conform avocat civil Bucuresti civil, instanța apreciază ca inadmisibilă contestația in anulare de față, urmând a o respinge ca atare.

 

  • Alte articole de acelasi autor

La ce moment unei persoane i se atribuie calitatea de suspect in procesul penal;

Unele garantii in contractul de vanzare-cumparare

In ce situatii o persoana comite infractiunea de conducerea unui vehicul fără permis de conducere si pe ce argumente a respins instanta lipsa reprezentarii anularii permisului

-Pentru ce fapte pot fi sanctionati politistii si care este procedura de
cercetare a abaterii disciplinare;
DREPTURILE SI OBLIGATIILE PARTILOR IN ASIGURAREA DE RASPUNDERE CIVILA AUTO;
-Din ce motive DNA s-a sesizat din oficiu cu privire la infractiunea de
favorizarea faptuitorului in cazul persoanelor condamnate care apar ca
autori de lucrări științifice;
– Cum este aparat dreptul la propria imagine prin mijloace juridice;
– Ce criterii a avut in vedere instanta la admiterea cererii de stabilirea
paternitatii din afara casatoriei formulata de reclamanta in conditiile in tatal
biologic intervine in solutionarea cererii.
– Avocat civil Bucuresti;
-Conditiile in care este angajata raspunderea administratorului fata de
Societatea Comerciala;

-Cum se stabilesc despagubirele in cazurile de accidente produse de
vehicule si modalitatea in care trebuie sa procedati in relatiile cu societatea de asigurare;
-Persoana retinuta in flagrant, cercetata pentru infractiunile de acces illegal la un sistem informatic si efectuarea de operaţiuni financiare în mod fraudulos fiind surprinsa ca efectua operatiuni cu carduri falsificate;
-In ce poate consta consilierea de cate un avocat specializat in dreptul muncii.
www.avocat-tudor.ro

0724260393

 


De ce a retinut instanta suprema ca motivele de recurs nu inseamna numai exprimarea nemultumirii fata de hotararea pronuntata

Pentru ce motive instanta suprema a retinut că motivarea recursului înseamnă nu doar exprimarea nemulțumirii față de hotărârea pronunțată, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre nelegală, cu indicarea textului de lege încălcat.

Avocat cu sediul in Bucuresti civil aratam intr-un articol anterior ca prin cererea de recurs se formuleaza critici cu privire la modul in care au judecat instantele a caror hotarare se ataca iar prin motivele de casare care se formuleaza, nu se poate intregi cererea de chemare in judecata ori cererea reconventionala si nici nu se pot schimba obiectul acestora.

Un avocat in Bucuresti civil cunoaste ca dispozitiile legale in vigoare la data publicarii articolului referitoare la recurs au suferit modificari iar jurisprudenta si doctrina au adus clarificari asupra unor probleme juridice.

De aceea, adaugam la articolul anterior ca, potrivit art.488 Cod procedura civila motivele de casare vizeaza motive de nelegalitate.

In acest sens, Inalta Curte de casatie si Justitie Sectia 1 civila prin Decizia nr.804/2020 a retinut ca, potrivit

dispoziţiilor imperative prevăzute de art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., cererea de recurs va cuprinde motivele de nelegalitate pe care se întemeiază şi dezvoltarea lor, iar în conformitate cu prevederile art. 487 C. proc. civ. recursul se va motiva prin însăşi cererea de recurs, în afară de cazurile prevăzute la art. 470 alin. (5), aplicabile şi în recurs.

Totodată, conform art. 489 alin. (1) C. proc. civ., recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, iar potrivit alin. (2) al aceluiaşi articol, sancţiunea nulităţii intervine şi în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488 C. proc. civ.

Examinând cererea de recurs, se constată că aspectele evidenţiate de către recurenta-reclamantă, astfel cum au fost formulate şi dezvoltate, nu conţin precizări care să reprezinte o minimă argumentare în drept a vreunei critici de nelegalitate care să permită încadrarea în vreunul dintre motivele de nelegalitate expres prevăzute de dispoziţiile art. 488 C. proc. civ.

Condiţia legală a dezvoltării motivelor de recurs implică determinarea greşelilor anume imputate instanţei şi încadrarea lor în motivele de nelegalitate limitativ prevăzute de art. 488 pct. 1-8 C. proc. civ.

Prin aspectele evidenţiate în cuprinsul memoriului de recurs, recurenta-reclamantă prezintă pe larg situaţia de fapt şi aduce critici modului în care tribunalul şi curtea de apel au administrat şi apreciat probatoriul, susţinând că pârâta ar fi comis ilegalităţi, ce ar fi fost ignorate de instanţele de judecată.

Criticile referitoare la modalitatea în care instanţele de fond au înţeles să interpreteze probatoriul nu pot constitui motive de nelegalitate ce pot fi deduse judecăţii în calea extraordinară de atac a recursului, ci critici de netemeinicie ce nu pot fi cenzurate de către instanţa de control judiciar, modalitatea de administrare şi interpretare a probatoriilor reprezentând o chestiune de fapt, ce este analizată în cadrul cercetării aspectelor legate de fondul cauzei.

Astfel de critici nu corespund exigenţelor căii de atac a recursului în actuala sa reglementare, ce a fost concepută ca un mijloc procesual menit să asigure un control de legalitate asupra hotărârilor instanţei de apel, exclusiv pentru motivele limitativ enumerate la pct. 1-8 al art. 488 C. proc. civ.

Înalta Curte reţine că motivarea recursului înseamnă nu doar exprimarea nemulţumirii faţă de hotărârea pronunţată, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părţii, instanţa a pronunţat o hotărâre nelegală, cu indicarea textului de lege încălcat.

În acest sens, dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul arătării cu claritate a acelor critici care, circumscrise fiind motivelor de recurs îngăduite de lege, sunt de natură a evidenţia nelegalitatea hotărârii.

Prin nemotivarea căii de atac în cauză intervine sancţiunea expres prevăzută de lege, respectiv nulitatea recursului, ce poate fi constatată în condiţiile art. 493 alin. (5) C. proc. civ.

În consecinţă, reţinând că în speţă nu este posibilă o încadrare a criticilor de recurs, în condiţiile dispoziţiilor art. 493 alin. (5) C. proc. civ., coroborate cu prevederile art. 489 C. proc. civ., constatând că în cauză nu au fost identificate motive de ordine publică ce ar putea fi invocate din oficiu de către instanţă, Înalta Curte urmează a aplica sancţiunea expres prevăzută de lege, respectiv anularea căii de atac.

Ca urmare, motivele de recurs trebuie sa se incadreze in urmatoarele motive de casare:

  1. când instanţa nu a fost alcătuită potrivit dispoziţiilor legale;
  2. dacă hotărârea a fost pronunţată de alt judecător decât cel care a luat parte la dezbaterea pe fond a procesului sau de un alt complet de judecată decât cel stabilit aleatoriu pentru soluţionarea cauzei ori a cărui compunere a fost schimbată, cu încălcarea legii;
  3. când hotărârea a fost dată cu încălcarea competenţei de ordine publică a altei instanţe, invocată în condiţiile legii;
  4. când instanţa a depăşit atribuţiile puterii judecătoreşti;
  5. când, prin hotărârea dată, instanţa a încălcat regulile de procedură a căror nerespectare atrage sancţiunea nulităţii;
  6. când hotărârea nu cuprinde motivele pe care se întemeiază sau când cuprinde motive contradictorii ori numai motive străine de natura cauzei;
  7. când s-a încălcat autoritatea de lucru judecat;
  8. când hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material.

(2) Motivele prevăzute la alin. (1) nu pot fi primite decât dacă ele nu au putut fi invocate pe calea apelului sau în cursul judecării apelului ori, deşi au fost invocate în termen, au fost respinse sau instanţa a omis să se pronunţe asupra lor.

In ce priveste motivul de recurs prevăzut de art. 488 pct. 5 C.pr.civ., in articolul „Motivele de recurs conform dispozițiilor NCPC (II) sursa juridice.ro  se arata ca se pot include mai multe neregularități de ordin procedural, începând de la nesemnarea cererii de chemare în judecată, nelegala citare a uneia dintre părți, nesemnarea cererii reconvenționale, nesocotirea principiilor publicității, oralității, contradictorialității etc.

Într-o speță, instanța a decis că, întrucât recurenta nu a fost legal citată nici în primă instanță și nici în apel, ambele hotărâri sunt lovite de nulitate, ceea ce impune admiterea recursului pentru motivul de casare prevăzut de art. 488 pct. 5 C.pr.civ.

De asemenea, într-o altă speță, instanța a statuat că niciun judecător nu poate hotărî asupra unei pricini în lipsa părților și fără legala lor citare. Instanța, în speță, a constatat că judecata s-a dispus fără citarea pârâtei recurente în condițiile art. 153 și urm. C.pr.civ., că hotărârea atacată este lovită de nulitate în condițiile art. 175 alin. 2 C.pr.civ., fiind dat motivul de recurs prevăzut de art. 488 pct. 5 C.pr.civ., a admis recursul, a casat hotărârea atacată cu trimiterea cauzei la aceeași instanță pentru rejudecare.

Cu ocazia rejudecării, instanța va dispune citarea tuturor părților și va administra toate probele ce se impun în vederea pronunțării unei hotărâri legale și temeinice.

Într-o altă speță, instanța a statuat că apelul anulat ca netimbrat, în condițiile în care apelanții nu au fost legal citați, neavând cunoștință de termenul fixat de tribunal pentru judecarea apelului, atrage casarea deciziei în temeiul art. 488 pct. 5 C.pr.civ.

Instanța supremă a statuat că, în măsura în care neregularitatea procedurală alegată de titularul căii de atac se subsumează altui motiv de casare sau de modificare, criticile formulate sunt încadrabile în cazurile care particularizează actul de procedură cu privire la care se susține că a fost nelegal îndeplinit”.

De fapt, condiția legală a dezvoltării motivelor de recurs implică determinarea greșelilor anume imputate instanței și încadrarea lor în motivele de nelegalitate limitativ prevăzute de art. 488 pct. 1 – 8 C. proc. civ.

Confor, sursei https://www.universuljuridic.ro/ cererea de recurs formulată de reclamantul A. nu conține precizări care să reprezinte o minimă argumentare în drept a vreunei critici de nelegalitate, singura precizare a recurentului fiind aceea că nu s-a prezentat la termenul din data de 31 octombrie 2018 întrucât la termenele anterioare judecata cauzei s-a produs și în lipsă, „gândindu-se” că poate chiar Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor ar fi solicitat judecarea cauzei în lipsă. Menționează că instanța ar fi trebuit să fixe un nou termen de judecată în vederea comunicării întâmpinării depuse de intimată chiar în ziua ședinței de judecată.

Astfel cum a fost formulată, cererea de recurs nu conține precizări care să reprezinte o minimă argumentare a vreunei critici de nelegalitate de natură să învestească instanța de recurs cu soluționarea căii de atac.

Susținerile recurentului-reclamant nu constituie critici ale argumentelor legale prezentate de curtea de apel în pronunțarea soluției de suspendare a cauzei, ci detaliază motivele pentru care nu a solicitat judecarea cauzei în lipsă.

În final, potrivit avocat din Bucuresti in civil, instanta suprema a retinut că motivarea recursului înseamnă nu doar exprimarea nemulțumirii față de hotărârea pronunțată, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre nelegală, cu indicarea textului de lege încălcat.

Alte articole de acelasi autor:

Autoritatea parinteasca (art.483-512 Codul civil)

Intre ce persoane exista obligatia de intretinere conform Codului civil

Ce prevede codul civil despre intinderea acordului sotilor cand acesta are loc pe cale judiciara

Cum va poate ajuta un avocat in cazul producerii unui accident rutier

Ce trebuie cunoscut despre asigurarea de răspundere civilă și asigurarea de persoane

avocat Bucuresti civil Tudor Ion

https://www.avocat-tudor.ro/

 

0724260393

 


AVOCAT ROMAN REPREZINT CETATENI STRAINI IN ROMANIA

AVOCAT ROMAN REPREZINT CETATENI STRAINI IN ROMANIA

Cabinetul nostru de avocatura  asigura pentru diaspora servicii de consultanta, asistenta juridica si reprezentare in instanta si autoritati in cazuri precum:apostilare si traduceri, exequator, reprezentare in instanta in procese de dreptul familiei(divort, incredintare minori), civil, penal, dreptul muncii, obtinere cazier judiciar, malpraxis, dare de data cert inscrisuri, obtinere de certificate de casatorie, certificate de nastere, certificate de deces, traduceri, legalizari, cazier fiscal si alte acte pe care le obtineti din Romania.

Nu trebuie sa veniti in tara, fiind suficienta o procura speciala, precum in cazurile de divort.

Titularul cabinetului av.Tudor Ion a fost magistat la Inalta Curte de Casatie si Justitie, poseda o experienta bogata ca avocat, a fost aparator in procese precum “Flota” “Tigareta 2”

Date de contact:

Av.Tudor Ion 0724260393

www.avocat-tudor.ro avocat_tudorion@yahoo.com

 

 


UNELE REGLEMENTARI PRIVIND PERSOANA JURIDICA IN NOUL COD CIVIL(NCC). PREZENTARE DE CATRE CABINET AVOCATURA TUDOR ION

UNELE REGLEMENTARI PRIVIND PERSOANA JURIDICA IN NOUL COD CIVIL(NCC). PREZENTARE DE CATRE CABINET AVOCATURA TUDOR ION

Cererea de acordare a personalitatii juridice este repinsa in lipsa elementelor de identificare

Intr-un articol anterior , am aratat ca un avocat din Bucuresti civil iti poate explica despre

dispozitiile art.187 din NCC, respectiv, elementele constitutive ale persoanei juridice sunt: o organizare desine statatoare si un patrimoniu propriu, afectat unui anumit scop licit si moral, in acord cuinteresul general.

Un avocat civil Bucuresti va face referire si la art.188 NCC, calitatea de persoana juridica o detin entitatile prevazute de lege precum si orice alte organizatii legal infiintate care, desi nu sunt declarate de lege persoane juridice, indeplinesc toate conditiile prevazute la art.187.

Categoriile de persoane juridice sunt clasificate de NCC in persoane juridice de drept privat si persoane juridice de drept public (art.189).

Persoanele juridice de drept public se infiinteaza prin lege. Prin exceptie, in cazurile anume prevazute de lege, persoanele juridice de drept public se pot infiinta prin acte ale administratiei publice centrale sau locale ori prin alte moduri prevazute de lege.

Modurile de infiintare sunt, in conformitate cu art.194 din NCC , urmatoarele:
a)prin actul de infiintare al organului competent, in cazul autoritatilor si al institutiilor publice, al

unitatilor administrative-teritoriale, precum si al operatorilor economici care se constituie de

catre stat sau de catre unitatile administrativ-teritoriale. In toate cazurile actul de infiintare

trebuie sa prevada in mod expres daca autoritatea publica sau intitutia publica este persoana juridica;

  1. b) prin actul de infiintare al celor care o constituie, autorizat, in conditiile legii;

c)in orice alt mod prevazut de lege.

Daca prin lege nu se dispune altfel, prin act de infiintare se intelege actul de constituire a

persoanei juridice si dupa caz, statutul acesteia.

 

  • Speta din care rezulta ca in lipsa elementelor de identificare nu se admite cererea de acordare a personalitatii juridice

Asupra recursului de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată s-a solicitat acordarea personalității juridice Asociației.

Pentru susținerea cererii au fost anexate următoarele;copie certificat de înregistrare fiscală;acord de asociere, în original și două copii;sratut, în original și două copii; tabele nominale anexă la acordul de asociere.

La termenul de judecata, alte doua  asociații au  depus la dosar  cereri de intervenție în interes propriu prin care au solicitat respingerea cererii de înregistrarea Asociatiei.

Cererile de intervenție în interes propriu urmează a fi respinse ca inadmisibile având în vedere natura necontencioasă a cererii cu care a fost investită instanța.

Prima instanță a reținut că orice subiect de drept, persoana juridica trebuie sa se identifice în mod obligatoriu prin anumite elemente de individualizare. Printre aceste elemente se numără si sediul social, menit sa situeze persoana juridica în spațiu. Sediul se raportează la locul unde se exercita activitatea de conducere a societății si unde se desfășoară conținutul principal al activității acesteia. Membrii Asociației au obligația sa arate sediul societății in acordul de asociere, fiind un element fără de care persoana juridica nu poate dobândi personalitate juridica.

În acest sens, art. 226, alin. 1 din Codul civil prevede că:”odată cu înregistrarea persoanei juridice se vor trece în registrul public denumirea ei și celelalte atribute de identificare”, iar art. 227 alin. 1 din același act normativ prevede că;”sediul persoanei juridice se stabilește potrivit actului de constituire sau statutului”

În speța de față,  în  statutul asociației, sediul a fost declarat la o adresa fără a se depune și un înscris pentru a se face dovada sediului. De asemenea, nu s-a precizat un număr de apartament sau un spațiu din blocul menționat, pentru a se verifica dacă a existat acordul tuturor coproprietarilor pentru stabilirea raporturilor juridice cu Asociația în ceea ce privește folosirea unui anumit spațiu. .

Prin rezoluția instanței s-a dispus efectuarea unei adrese către reprezentantul petentei, pentru a depune la dosar  înscrisuri cu care să facă dovada sediului asociației, iar cu adresa ceasta a depus la dosar declarația autentificată prin care numita C declară că este de acord ca Asociația să-și stabilească sediul la domiciliul său.

Declarația dată de numita nu poate fi luată în considerare atâta timp cât aceasta nu a făcut dovada proprietății asupra imobilului menționat în declarație.

De asemenea, nu s-a făcut dovada acordului a cel puțin 2/3 din numărul proprietarilor, membri ai asociației pentru modificarea statutului , așa cum cere  art. 8 din Legea nr. 230/2007.

Atât timp cât legea nu impune un anumit loc pentru stabilirea sediului, instanța a apreciat faptul ca Asociația are posibilități largi de găsire a unui spațiu corespunzător și încheierea unui contract de comodat sau de închiriere a spațiului.

Față de cele mai sus menționate, instanța a apreciat că petenta nu a făcut dovada sediului, astfel că, în lipsa unui element de identificare, nu se poate acorda personalitate juridică asociației, cererea fiind respinsă.

Împotriva acestei  încheieri de ședință a formulat recurs Asociația pe care  a criticat-o pentru ne legalitate și netemeinice.

În  motivare a arătat în esență că  instanța de fond nu a dat număr acestei sentințe , că din neștiință sau rea credință a încălcat  art.5 al.1 din legea nr.230/2007. .

Mai arată că din greșeală a omis să depună la dosar  contractul de vânzare cumpărare  prin care se  face dovada proprietății care  v-a reprezenta sediul asociației. În mod eronat prima instanță  a precizat că   asociația se înființează  cu acordul a 2/3.

Art.8 al.1 prevede că  2/3 din  asociați este necesar pentru modificarea , completarea statutului, în cauză  neîntâmplându-se acest  lucru.

Arată că, Asociația se reorganizează  conform legii nr.230/2007 și ființează din anul 1997.

Pentru  cele arătate solicită  admiterea  recursului, desființarea  sentinței civile având drept dovadă, consecința  pronunțării unei  hotărâri judecătorești  privind  acordarea  personalității juridice  pentru Asociație

Intimatele nu au  formulat întâmpinare însă, prezentă la dezbateri  reprezentanta acestora a solicitat respingerea recursului și menținerea încheierii  de ședință   pronunțată , ca fiind legală și  temeinică.

Examinând  recursul , prin prisma actelor și lucrărilor dosarului, a considerentelor  sentinței și a criticilor  invocate, tribunalul îl apreciază  ca  nefondat pentru  considerentele ce succed:

În  mod corect  prima instanță a respins cererea de acordare personalitate juridică formulată de către  petenta Asociația, în condițiile în care acesta nu a făcut  dovada îndeplinirii cerințelor impuse de art.226  al.1, art.227 din Noul Cod civil, în ceea ce  privește sediul declarat  în actul de constituire  și statut.

Din cuprinsul acestor acte  reiese că petenta  a stabilit drept sediu  al  asociației de p__________  spațiul situat la parterul blocului 26 C fără a depune  vreun înscris care să ateste că ar avea vreun drept asupra acestui spațiu.

În calea de atac petenta a depus  ca probă în acest sens contractul de  vânzare-cumpărare nr.193/, însă obiectul său vizează un alt  imobil decât  cel declarat  de către  petentă  ca sediu.

Mai  mult, cu privire la pretinsul sediu părțile s-au judecat într-o acțiune  de drept comun în evacuare, formulată de către  intimata acțiunea  fiind admisă prin sentința civilă dispunându-se evacuarea  petentei  și a numitei C din respectivul imobil, reținând instanța  că  pârâtele  nu dețin titlu pentru acest spațiu.

Soluția se bucură de autoritate de lucru judecat provizorie, pricina aflându-se  în  prezent  în faza recursului  la Tribunalul Suceava.

În concluzie,  reținând ca și prima instanță  că reclamanta  nu a dovedit  că ar avea vreun drept asupra sediului declarat tribunalul, în baza art. 312 al.1 Cod procedură civilă, art.1169 din vechiul cod civil va respinge  recursul  ca nefondat(sursa rolli.ro)

 

  • Alte artcole de acelasi autor:

Cum se stabilesc despagubirele in cazurile de accidente produse de vehicule si modalitatea in care trebuie sa procedati in relatiile cu societatea de asigurare

Conditiile in care este angajata raspunderea administratorului fata de Societatea Comerciala

Pentru ce motive instanta nu a aplicat cauza de nepedpsire prevazuta de art.10 din legea evaziunii fiscale desi inculpatul a acoperit integral prejudiciul

Ce se intampla daca la termen nu se indeplineste conditia de rascumparare a imobilului

Revocarea si demisia administratorului societatii comerciale obligarea asociatilor sa-i respecte hotararea

LEGEA 241/2005 PRIVIND COMBATEREA EVAZIUNII FISCALE

 

Avocat Bucuresti civil  TUDOR ION ofera servicii de consultanta juridica, sistenta si reprezentare drept civil

INTREABA UN AVOCAT

www.avocat-tudor.ro

avocat_tudorion@yahoo.com

0724260393