Din ce motive exista infractiunea de trafic de droguri chiar daca la locul stabilit pentru vanzare s-au predat drogurile partial si nu s-au primit banii

Din ce motive exista infractiunea de trafic de droguri chiar daca la locul stabilit pentru vanzare s-au predat drogurile partial si nu s-au primit banii

In motivarea solutiei de condamnare,pentru infractiunea de trafic de droguri de mare risc,instanta din Bucuresti a retinut ca fapta savarsita de inculpati,care au intentionat sa vanda droguri de mare risc(heroina),tranzactia efectuandu-se doar partial,prin predarea drogurilor,lipsind insa remiterea banilor, reprezinta aceasta infractiune in forma consumata,si nu tentativa la aceasta infractiune,cum au cerut inculpatii in calea de atac.

Instanta a retinut si ca,desi fata de modalitatea elementului material constand in “vanzarea” de substante psihotriope,actele de executare nu sunt terminate,ci raman in forma tentativei,fata de alte modalitati alternative ale elementului material enumerate de legiuitor,precum “punerea in vanzare sau detinerea in vederea comercializarii” se constata ca actele de executare sunt consumate.

In consecinta,Tribunalul Bucuresti,cainstanta de fond,a respins cererile inculpatilor de schimbare a incadrarii juridice,ca neintemeiate si i-a condamnat la cate 7 ani inchisoare fiecare pentru savarsirea infractiunii de trafic de droguri de mare risc.

Pentru a pronunta aceasta sentinta,prima instanta a retinut ca stare de fapt ca numitul F.P. a formulat un autodenunt,prin care a aratat ca este consumator de heroina pe care o procura de la un traficant si asociatii sai.

Organele de politie au pus la dispozitia denuntatorului o suma de bani in vederea cumpararii de catre acesta a unei cantitati de drog.
Denuntatorul,traficantul si asociatii sai au stabilit un loc de intalnire iar la ora covenita a avut loc intalnirea,primii venind cuun taxi.

Conform intelegerii,inainte de tranzactie denuntatorul a probat marfa si a acceptat-o.
In momentul in care traficantul si asociatii sai se pregateau sa-i inmaneze dozele de heroina si sa primeasca banii,denuntatorul a plecat in graba,pretextand ca nu are toti banii la el.
Imediat insa,organele de politie si procurorul au survenit in vederea imobilizarii inculpatilor,nu inainte de a alerga dupa acestia si a executa foc de avertisment.

Impotriva hotararii primei instante inculpatii au declarat apel,care insa a fost respins.
Inculpatii au declarat recurs impotriva deciziei pronuntate in apel, sub aspectul gresitei incadrarii juridice date faptelor,in sensul retinerii tentativei sau complicitatii la infractiunea de trqfic de droguri de mare risc precum si sub aspectul individualizarii judiciare a pedepselor aplicate.

Instanta de recurs a respins cererile inculpatilor si a motivat ca,nu poate fi primita apararea,in sensul ca neprimind banii,tranzactia nu a fost finalizata,si,deci,a ramas in forma tentativei,intrucat art.2 alin.(1) din legea 143/2000 incrimineaza,printre altele,si punerea in vanzare,distribuirea,livrarea cu orice titlu,transportul sau detinerea,modalitati alternative care se regasesc in modul de savarsire a faptelor,mai sus aratate.

A mai motivat si ca,din actele si lucrarile dosarului rezulta ca inculpatii au conlucrat pentru divizarea cantitatii de heroina,au confectionat dozele,si-au impartit rolurile in vederea efectuarii tranzactiei.
In plus,inculpatii prinsi in flagrant au relatat detailat imprejurarile savarsirii faptei,semnand si procesul-verbal de constatare a infractiunii de trafic de droguri de mare risc.
• Alte articole de acelasi autor:
In ce conditii o persoana poate fi condamnata pentru punerea in circulatie;
-In ce situatii martorul care nu declara realitatea nu este condamnat pentru infractiunea de marturie minicinoasa;
-Ce infractiuni contra securitatii nationale prevede Codul penal;
-In ce situatii se aplica răspunderea pentru prejudiciile cauzate de lucruri;
–Persoana retinuta in flagrant, cercetata pentru infractiunile de acces ilegal la un sistem informatic si efectuarea de operaţiuni financiare în mod fraudulos fiind surprinsa ca efectua operatiuni cu carduri falsificate;
-Criterile pe baza carora daunele morale sunt apreciate de Inalta Curte de Casatie si Justitie acordarea daunelor morale in cazul unui prejudiciu de imagine;
-Cum a motivat instanta revocarea unei masuri preventive dispuse fata de un inculpat acuzat de savarsirea unei infractiuni grave;
Cum solicitati audierea ca martori a rudelor in cazul contraventiilor la regimul circulatiei rutiere;
–Ce trebuie sa stim, conform avocat asigurari despre ce reprezinta si ce riscuri acopera asigurarea RCA si asigurarea facultativa CASCO;
-Avocat penalist Bucuresti;
–In ce situatii se poate limita programul de vizitare a minorului de catre un parinte dupa divort;
–In ce situatii desi legea da posibilitatea incetarii procesului penal prin impacare sau acord de mediere unele persoane nu pot beneficia de aceste prevederi;
Ce trebuie sa stim in opinia unui avocat infractiuni trafic si consum de droguri despre ce prevede Legea nr.143/2000;
-Concedierea salariatului pentru necorespundere profesionala.
–De ce este necesara modernizarea metodei de efectuare a anchetei psihosociale in cazul stabilirii conditiilor exercitarii autoritatii parintesti de catre instanta de tutela;
– In ce conditii asiguratorul raspunde pentru repararea prejudiciului cauzat prin accident auto;
– Persoana retinuta in flagrant, cercetata pentru infractiunile de acces ilegal la un sistem informatic si efectuarea de operaţiuni financiare în mod fraudulos fiind surprinsa ca efectua operatiuni cu carduri falsificate;
– Ce prevede Regulamentul de organizare şi funcţionare a comisiei de monitorizare şi competenţă profesională pentru cazurile de malpraxis;
– Ce tebuie sa stii despre conditiile in care este angajata raspunderea administratorului fata de Societatea Comerciala.

–Conditiile in care este angajata raspunderea administratorului fata de Societatea Comerciala;
–Infractiunea de evaziune fiscala savarsita prin “sustragerea de la efectuarea verificarilor financiare, fiscale sau vamale, prin nedeclararea, declararea fictiva ori declararea inexacta cu privire la sediile principale sau secundare ale persoanelor verificate”.
Responsabilitate,pofesionalism,confidentialitate fata de client.
www.avocat-tudor.ro
0724260393


In ce consta infractiunea privind prezentarea cu rea-credinta de date neadevarate prevazuta in Legea 31/1990

In ce consta infractiunea privind prezentarea cu rea-credinta de date neadevarate prevazuta in Legea 31/1990

Infractiunea privind prezentarea cu rea-credinta de date neadevarate este prevazuta de art.271 din Legea nr.31/1990 privind societatile
Din definitia acesteia rezulta ca se pedepseste fondatorul, administratorul, directorul, directorul executiv sau reprezentantul legal al societatii, care:
-prezinta, cu rea-credinta, in prospectele, rapoartele si comunicarile adresate publicului, date neadevarate asupra constituirii societatii ori asupra conditiilor economice ale acesteia sau ascunde, cu rea-credinta, in tot sau in parte, asemenea date;
-prezinta, cu rea-credinta, actionarilor/asociatilor o situatie financiara inexacta sau cu date inexacte asupra conditiilor economice ale societatii, in vederea ascunderii situatiei ei reale;

-refuza sa puna la dispozitie expertilor, in cazurile si in conditiile prevazute la art. 26 si 38, documentele necesare sau ii impiedica, cu rea-credinta, sa indeplineasca insarcinarile primite.

Art.28,mai sus mentionat, se refera la situatia in care,daca există aporturi în natură, avantaje acordate oricărei persoane care a participat la constituirea societăţii sau la tranzacţii conducând la acordarea autorizaţiei, operaţiuni încheiate de fondatori pe seama societăţii ce se constituie şi pe care aceasta urmează să le ia asupra sa, fondatorii vor solicita judecătorului-delegat numirea unuia sau mai multor experţi. Dispoziţiile art. 38 şi 39 se aplică în mod corespunzător.
Raportul expertului sau experţilor va fi pus la dispoziţia subscriitorilor, la locul unde urmează să se întrunească adunarea constitutivă.

Art.38 se refera la inmatricularea societatii si dispune ca la societăţile pe acţiuni, dacă există aporturi în natură, avantaje rezervate oricărei persoane care a participat la constituirea societăţii sau la tranzacţii conducând la acordarea autorizaţiei, operaţiuni încheiate de fondatori pe seama societăţii ce se constituie şi pe care aceasta urmează să le ia asupra sa, judecătorul-delegat numeşte, în termen de 5 zile de la înregistrarea cererii, unul sau mai mulţi experţi din lista experţilor autorizaţi. Aceştia vor întocmi un raport cuprinzând descrierea şi modul de evaluare a fiecărui bun aportat şi vor evidenţia dacă valoarea acestuia corespunde numărului şi valorii acţiunilor acordate în schimb, precum şi alte elemente indicate de judecătorul-delegat.

Fondatorii vor depune raportul în termen de 15 zile de la data aprobării sale la oficiul registrului comerţului registrul comertului va transmite o notificare cu privire la această depunere către Regia Autonomă Monitorul Oficial”, pentru a fi publicată pe cheltuiala societăţii.
(3) În cazul societăţilor comerciale constituite prin fuziune sau divizare nu este necesară întocmirea raportului prevăzut la alin. (1) şi depunerea sa la oficiul registrului comerţului în condiţiile dispoziţiilor alin. (2), dacă proiectul de fuziune sau divizare a fost supus examinării unui expert independent potrivit dispoziţiilor art. 2433 alin. (1)-(4).

Revenind la textul de lege care reglementeaza infractiunea privind prezentarea cu rea-credinta de date neadevarate,din analiza acestuia se constata ca fapta pedepsita de lege consta in actiunea de a prezenta,cu rea credinta, in prospectele, rapoartele si comunicarile adresate publicului, date neadevarate asupra constituirii societatii ori asupra conditiilor economice ale acesteia sau ascunde, cu rea-credinta, in tot sau in parte, asemenea date.

• Ce persoane pot fi subiectul acestei infractiuni
Subiectul acestei infractiuni nu pot fi decat fondatorul,administratorul,directorul general,directorul,membrul consiliului de supraveghere sau al directoratului,reprezentantul legal al societatii sau lichidatorul.

Prin urmare,nu conteaza forma sub care se face prezentarea(ex.prin internet,televziune),important pentru existenta infractiunii fiind inserarea unor date necorespunzatoare adevarului referitoare la constituirea societatii ori la conditiile economice sau juridice ale acesteia,ori omiterea prezentarii corecte a unor asemenea informatii in rapoartele efectuate.

O precizare ce se impune este ca aceasta infractiune se poate comite atat la constituirea societatii(prospecte) cat si oricand pe parcursul existentei societatii(prospecte,rapoarte,comunicari).

In literatura de specialitate s-a dat ca exemplu privind savarsirea acestei infractiuni cazul directorului care,avand pe ordinea de zi aprobarea actelor constutive ale societatii a prezentat cu rea credinta date neadevarate despre numarul actionarilor,capitalul societatii pentru a impiedica cunoasterea exacta a situatiei economice a societatii si privatizarea.

• In Legea 31/1990 s-au prevazut si alte dispozitii legate de
constituirea societatii si care daca nu sunt respectate,pot constitui infractiuni si conduc la sanctionarea persoanelor vizate.

De exemplu,fondatorii si primii membri ai consiliului de administratie,respectiv ai directoratului si ai consiliului de supraveghere sunt solidari raspunzatori din momentul constituirii societatii fata de societate si de terti,pentru subscrierea integrala a capitalului social si efectuarea varsamintelor stabilite de lege sau prin actul constitutiv,de existenta aporturilor in natura,de veridicitatea publicatiilor facute in vederea constituirii societatii.

Conform art. 272 din Legea nr. 31/1990, se pedepsesc cu închisoare de la 1 la 3 ani fondatorul, administratorul, directorul, directorul executiv sau reprezentantul legal al societăţii, care au săvârşit următoarele fapte penale:
-infracţiunea de dobândire, în contul societăţii, de acţiuni ale altor
societăţi la un preţ pe care făptuitorul îl ştie vădit superior valorii lor efective sau vinderea, pe seama societăţii, de acţiuni pe care acesta le deţine, la preţuri despre care făptuitorul are cunoştinţă că sunt vădit inferioare valorii lor efective, în scopul obţinerii pentru el sau pentru alte persoane a unui folos în paguba societăţii;

-infracţiunea de folosire, cu rea-credinţă, a bunurilor sau creditului, de
care se bucură societatea, într-un scop contrar intereselor acesteia sau în folosul propriu al faptuitorului ori pentru a favoriza o altă societate în care acesta are interese, direct sau indirect;

-infracţiunea de împrumut făcut, sub orice formă, direct sau printr-o
persoană interpusă, de la societatea pe care făptuitorul o administrează, de la o societate controlată de aceasta ori de la societate care controlează societatea pe care el o administrează ori o controlează cu o sumă superioară limitei prevăzute de art. 1444 alin. 3 lit. a, respectiv 5000 euro, după caz, sau de a face ca una dintre aceste societăţi să-i acorde vreo garanţie pentru datorii proprii;

-infracţiunea prin care administratorul încalcă dispoziţiile art. 183 referitoare la constituirea din profitul societăţii a unei rezerve de cel puţin 5% anual, pentru formarea unui fond de rezervă de minim o cincime din capitalul social şi la menţinerea acestui fond şi folosirea lui conform destinaţiei stabilite de lege şi actul constitutiv.

Conform art. 2721 se pedepsesc fondatorul, administratorul, directorul sau reprezentantul legal al societăţii care au săvârşit următoarele fapte penale:
-infracţiunea de răspândire a unor ştiri false sau întrebuinţarea altor mijloace frauduloase care au ca efect mărirea sau scăderea valorii acţiunilor sau obligaţiunilor societăţii ori a altor titluri ce-i aparţin, în scopul obţinerii, de către făptuitor, pentru el sau pentru alte persoane a unui folos în paguba societăţii;

-infracţiunea de încasare sau de plată a unor dividende, sub orice formă, din beneficii fictive sau care nu puteau fi distribuite, în lipsa de situaţii financiare ori contrarii celor rezultate din acesta.

Conform art.273 din Legea nr. 31/1990, se pedepseşte administratorul, directorul, directorul executiv sau reprezentantul legal al societăţii care au săvârşit următoarele fapte penale:
-infracţiunea de emitere a unor acţiuni de o valoare mai mică decât valoarea legală ori la un preţ inferior valorii nominale sau emiterea unor noi acţiuni în schimbul aporturilor în numerar, înainte ca acţiunile precedente să fi fost achitate în întregime;
-infracţiunea de folosire, în adunările generale, de acţiunile nesubscrise sau nedistribuite acţionarilor;
-infracţiunea de acordare a unor împrumuturi sau avansuri asupra acţiunilor societăţii;
-infracţiunea de a preda titularului acţiunile înainte de termen, de predare a unor acţiuni liberate în total sau în parte, în afară de cazurile stabilite de lege ori de emitere de acţiuni la purtător, fără a fi achitate integral;
-infracţiunea de nerespectare a dispoziţiilor legale referitoare la anularea acţiunilor neachitate;
-infracţiunea de emitere a unor obligaţiuni fără respectarea dispoziţiilor legale sau de acţiuni fără să cuprindă menţiunile prevăzute de lege.

Conform art. 274 din Legea nr. 31/1990, se pedepseşte cu închisoare de la o lună la un an sau cu amendă administratorul, directorul, directorul executiv sau reprezentantul legal al societăţii care a săvârşit următoarele fapte penale:

a) infracţiunea de îndeplinire a hotărârilor adunării generale referitoare la schimbarea formei societăţii, la fuziunea ori la divizarea acesteia sau la reducerea capitalului social, înainte de expirarea termenelor prevăzute de lege;
b) infracţiunea de îndeplinire a hotărârilor adunării generale referitoare la reducerea capitalului social, fără ca asociaţii să fi fost executaţi cu privire la efectuarea vărsământului datorat ori fără hotărârea adunării generale care îi scuteşte de plata vărsămintelor ulterioare.

Conform art. 275 din Legea nr. 31/1990, se pedepseşte cu închisoare de la o lună la 1 an sau cu amendă administratorul care a săvârşit următoarele fapte penale:
a) infracţiunea de încălcare, chiar prin persoane interpuse sau prin acte
simulate, a dispoziţiilor art. 149 din legea societăţilor comerciale. În prezent, acest text este conţinut de prevederile art. 1443 şi se referă la obligaţia de abţinere de la orice deliberări şi de înştiinţare a cenzorilor şi a celorlalţi administratori, de către administratorul care are într-o anumită operaţie, direct sau indirect, interese contrare cu cele ale societăţii. Această obligaţie revine administratorului şi în cazul în care ştie că sunt interesate soţia, rudele sau afinii săi până la gradul al patrulea inclusiv.

b) infracţiunea de neconvocare a adunării generale în cazurile prevăzute de lege sau de încălcare a dispoziţiilor art. 193 alin. 2. Acest text se referă la interdicţia unui asociat din societatea cu răspundere limitată de a exercita dreptul său de vot în deliberările adunărilor asociaţilor referitoare la aporturile sale în natura sau la actele juridice încheiate între el şi societate;

c) infracţiunea de începere a operaţiunilor în numele unei societăţi cu răspundere limitată, înainte de a se fi efectuat vărsământul integral al capitalului social;

d) infracţiunea de emitere a unor titluri negociabile reprezentând părţi sociale ale unei societăţi cu răspundere limitată;
e) infracţiunea de dobândire a unor acţiuni ale societăţii în contul acesteia, în cazurile interzise de lege.

Conform art. 2801 din Legea nr. 31/1990, se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 8 ani persoanele vinovate care au săvârşit următoarele fapte penale:
a) infracţiunea de transmitere fictivă a părţilor sociale sau acţiunilor deţinute într-o societate comercială în scopul sustragerii de la urmărirea penală ori în scopul îngreunării acesteia.
• Alte articole de acelasi autor:
-Ce infractiuni contra securitatii nationale prevede Codul penal;
-Ce trebuie sa dovedesti daca esti sanctionat pentru taximetrie clandestina in scopul anularii procesului verbal;
-In ce cazuri se acorda exercitarea autoritatii parintesti unui singur parinte in caz de divort;
-contencios administrativ si fiscal;
-Ce trebuie cunoscut despre asigurarea de răspundere civilă și asigurarea de persoane.
-CUM PROCEDATI DACA SUNTETI VICTIMA UNUI ACCIDENT PROVOCAT DE UN CONDUCATOR AUTO CE ARE AUTOVEHICULUL ÎNMATRICULAT ÎN ALTĂ ȚARĂ
-ce avantaje prezinta solicitarea de despagubiri acordate in cadrul procesului penal;
-de ce este necesar ca un avocat despagubiri accidente sa te asiste la societatea de asigurare.
www.avocat-tudor.ro
0724260393


In ce masura este provocare politieneasca si poate fi acuzat un inculpat de trafic de droguri pe baza afirmatiilor unui colaborator a carui activitate de procurare de droguri nu poate fi controlata si nici nu este confirmata de alte probe

In ce masura este provocare politieneasca si poate fi acuzat un inculpat de trafic de droguri pe baza afirmatiilor unui colaborator a carui activitate de procurare de droguri nu poate fi controlata si nici nu este confirmata de alte probe

In continuarea articolului despre Legea 143/2000 si in ce consta provocarea politieneasca in cazul infractiunilor privind regimul drogurilor si in ce limite trebuie sa actioneze investigatorii acoperiti si colaboratorii acestora mai prezentam alte aspecte,inclusiv din practica autorului.

Avem in vedere ca folosirea investigatorilor acoperiti si a colaboratorilor acestora a fost contestata atat la Curtea Constitutionala cat si in procesele penale aflate pe rolul instantelor.
In mod evident ca folosirea acestora este benefica fenomenului combaterii fenomenului infractional si al aflarii adevarului si ca acestia joaca un rol esential in activitatea de probare a infractiunilor de trafic illicit de droguri.
Cu toate acestea,trebuie facuta o delimitare intre operatiunile sub acoperire,folosirea investigatorilor si colaboratorilor acestora in limitele prevazute de lege si provocarea la care sunt supusi uneori inculpatii,aspect de multe ori sustinut de acestia in fata instantei.

Mai ales ca,in destule cazuri,din dorinta de beneficia de prevederile art.16 din Legea 143/2000,colaboratorii pot sa recurga la actiuni de provocare,sa nu furnizeze informatii corecte,si,chiar daca,in final, ar fi audiati in fata instantei, sa nu spuna adevarul.
Or,daca operatiunea nu se finalizeaza cu un flagrant,nu exista operatiuni de capcanare chimica,odrogul se consuma la analizele de laborator,nu exista persoane care sa confirme ce s-a intamplat la momentul procurarii de droguri,ori alte indicii privind realitatea de la momentul cand a actionat colaboratorul,se ridica mari semne de intrebare daca informatiile furnizate de colaborator sunt corecte si daca s-a actionat legal si corect.

La randul lor,investigatorii sub acoperire pot prelua informatiile colaboratorului,intocmesc procese-verbale in care consemneaza astfel de activitati,dar care nu se pot controla din punct de vedere al veridicitatii si astfel,un inculpat poate fi trimis in judecata pentru trafic illicit de droguri fara sa existe probe certe daca infractiunea a fost sau nu savarsita.

Pe de alta parte,pot fi semne de intrebare si cu privire la consemnarile politistilor care coordoneaza activitatea de procurare de droguri.
Astfel,intr-un caz recent al autorului,am indoieli in ce priveste consemnarile din procesele-verbale incheiate.
S-a consemnat intr-un proces-verbal ca inculpatul a oferit droguri unui numar de 24 de persoane,dar aspectele respective nu s-au verificat in cursul cercetarilor si din acest motiv s-a dispus clasarea.
Cu toate acestea,inculpatul a fost trimis in judecata pe baza unui alt proces-verbal,referitor la activitatea desfasurata de investigatorul acoperit si colaboratorul sau de procurare autorizata de droguri,in conditiile mai sus aratate(colaboratorul a actionat asura uni inculpat dependent de droguri,in cadrul unei manifestari in care este de notorietate ca se consuma droguri,nu se puteaau controla conditiile in care s-a desfasurat activitatea colaboratorului,nu se cunosc discutiile dintre colaborator si inculpat decat din relatarea colaboratorului,lipsa flagrant,etc.).

Asadar,trebuie avut in vedere in ce masura afirmatiilor colaboratorului trebuie sa li se dea crezare,dar si celor consemnate in procesul-verbal incheiat de organul de politie despre activitatea autorizata de procurare de droguri,si in final rechizitoriului,atat timp cat nu se poate controla activitatea colaboratorului si activitatea acestuia s-a desfasurat in scopul de a beneficia de prevederile art.16 din Legea 143/2000.

• Ca sa se poata aprecia daca au fost respectate conditiile prevazute
de lege,este necesar sa examinam ce prevede legea despre investigatorii acoperiti si colaboratorii acestora si in ce conditii trebuie sa se desfasoara activitatea acestora.

Conform art.1 lit.k) din Legea 143/2000 investigatorii acoperiţi sunt poliţişti special desemnaţi să efectueze, cu autorizarea procurorului, activităţi specifice, în vederea strângerii datelor privind existenţa infracţiunii şi identificarea făptuitorilor, şi acte premergătoare, sub o altă identitate decât cea reală, atribuită pentru o perioadă determinată.

In literatura de specialitate s-a aratat despere colaboratori ca acestia sunt persoane care furnizeaza informatii investigatorului acoperit sau il ajuta sa se infiltreze in reteaua infractionala si care face echipa cu investigatorul acoperit introdus in cauza,in scopul descoperirii activitatilor infractionale si a identificarii persoanelor implicate in astfel de activitati.

In practica,colaboratorii investigatorilor acoperiti sunt denuntatorii cercetati in dosare penale pe linie de droguri,care pentru a beneficia de prevederile art.16 din Legea 143/2000 se ofera sa colaboreze cu politia pentru prinderea in flagrant a celor denuntati.

In art.22 din Capitolul III,intitulat Dispozitii procedurale din aceeasi lege se prevede ca, poliţiştii din formaţiunile de specialitate, care acţionează ca investigatori acoperiţi, precum şi colaboratorii acestora pot procura droguri, substanţe chimice, esenţiale şi precursori, cu autorizarea prealabilă a procurorului,în vederea descoperirii activităţilor infracţionale şi a identificării persoanelor implicate în astfel de activităţi.
Actele încheiate de poliţiştii şi colaboratorii acestora, prevăzuţi la alin. (1), pot constitui mijloace de probă

In art.148 din Codul de procedura penala,referitor la utilizarea investigatorilor sub acoperire sau cu identitate reală şi a colaboratorilor se arata ca autorizarea folosirii investigatorilor sub acoperire se poate dispune de procurorul care supraveghează sau efectuează urmărirea penală, pe o perioadă de maximum 60 de zile, dacă:
a) există o suspiciune rezonabilă cu privire la pregătirea sau săvârşirea unei infracţiuni contra securităţii naţionale prevăzute de Codul penal şi de alte legi speciale, precum şi în cazul infracţiunilor de trafic de droguri, trafic de arme, trafic de persoane, acte de terorism sau asimilate acestora, de finanţare a terorismului, spălare a banilor, falsificare de monede ori alte valori, falsificare de instrumente de plată electronică, şantaj, lipsire de libertate, evaziune fiscală, în cazul infracţiunilor de corupţie, al infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie, al infracţiunilor împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene, al infracţiunilor care se săvârşesc prin sisteme informatice sau mijloace de comunicare electronică ori în cazul altor infracţiuni pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de 7 ani sau mai mare ori există o suspiciune rezonabilă că o persoană este implicată în activităţi infracţionale ce au legătură cu infracţiunile enumerate mai sus;
b) măsura este necesară şi proporţională cu restrângerea drepturilor şi libertăţilor fundamentale, date fiind particularităţile cauzei, importanţa informaţiilor sau a probelor ce urmează a fi obţinute ori gravitatea infracţiunii;
c) probele sau localizarea şi identificarea făptuitorului, suspectului ori inculpatului nu ar putea fi obţinute în alt mod sau obţinerea lor ar presupune dificultăţi deosebite ce ar prejudicia ancheta ori există un pericol pentru siguranţa persoanelor sau a unor bunuri de valoare.

(2) Măsura se dispune de procuror, din oficiu sau la cererea organului de cercetare penală, prin ordonanţă care trebuie să cuprindă, în afara menţiunilor prevăzute la art. 286 alin. (2):
a) indicarea activităţilor pe care investigatorul sub acoperire este autorizat să le desfăşoare;
b) perioada pentru care s-a autorizat măsura;
c) identitatea atribuită investigatorului sub acoperire.
(3) În cazul în care procurorul apreciază că este necesar ca investigatorul sub acoperire să poată folosi dispozitive tehnice pentru a obţine fotografii sau înregistrări audio şi video, sesizează judecătorul de drepturi şi libertăţi în vederea emiterii mandatului de supraveghere tehnică. Dispoziţiile art. 141 se aplică în mod corespunzător.
(4) Investigatorii sub acoperire sunt lucrători operativi din cadrul poliţiei judiciare. În cazul investigării infracţiunilor contra securităţii naţionale şi infracţiunilor de terorism pot fi folosiţi ca investigatori sub acoperire şi lucrători operativi din cadrul organelor de stat care desfăşoară, potrivit legii, activităţi de informaţii în vederea asigurării securităţii naţionale.

(5) Investigatorul sub acoperire culege date şi informaţii în baza ordonanţei emise potrivit alin. (1)-(3), pe care le pune, în totalitate, la dispoziţia procurorului care efectuează sau supraveghează urmărirea penală, întocmind un proces-verbal.
(6) În cazul în care desfăşurarea activităţii investigatorului impune participarea autorizată la anumite activităţi, procurorul procedează potrivit dispoziţiilor art. 150.
(7) Organele judiciare pot folosi sau pune la dispoziţia investigatorului sub acoperire orice înscrisuri ori obiecte necesare pentru desfăşurarea activităţii autorizate. Activitatea persoanei care pune la dispoziţie sau foloseşte înscrisurile ori obiectele nu constituie infracţiune.

(8) Investigatorii sub acoperire pot fi audiaţi ca martori în cadrul procesului penal în aceleaşi condiţii ca şi martorii ameninţaţi.
(9) Durata măsurii poate fi prelungită pentru motive temeinic justificate, în cazul în care sunt îndeplinite condiţiile prevăzute la alin. (1), fiecare prelungire neputând depăşi 60 de zile. Durata totală a măsurii, în aceeaşi cauză şi cu privire la aceeaşi persoană, nu poate depăşi un an, cu excepţia infracţiunilor contra vieţii, securităţii naţionale, infracţiunilor de trafic de droguri, trafic de arme, trafic de persoane, acte de terorism, spălare a banilor, precum şi infracţiunilor împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene.
(10) În situaţii excepţionale, dacă sunt îndeplinite condiţiile prevăzute la alin. (1), iar folosirea investigatorului sub acoperire nu este suficientă pentru obţinerea datelor sau informaţiilor ori nu este posibilă, procurorul care supraveghează sau efectuează urmărirea penală poate autoriza folosirea unui colaborator, căruia îi poate fi atribuită o altă identitate decât cea reală. Dispoziţiile alin. (2)-(3) şi (5)-(9) se aplică în mod corespunzător.

• ce prevede art.149 din Codul de procedura penala referitor la
măsurile de protecţie a investigatorilor sub acoperire şi a colaboratorilor:

-Identitatea reală a investigatorilor sub acoperire şi a colaboratorilor cu o altă identitate decât cea reală nu poate fi dezvăluită.
-Procurorul, judecătorul de drepturi şi libertăţi, judecătorul de cameră preliminară sau instanţa de judecată are dreptul de a cunoaşte adevărata identitate a investigatorului sub acoperire şi a colaboratorului, cu respectarea secretului profesional.
-Investigatorul sub acoperire, colaboratorul, informatorul, precum şi membrii de familie ai acestora sau alte persoane supuse ameninţărilor, intimidărilor sau actelor de violenţă, în legătură cu activitatea desfăşurată de investigatorul sub acoperire, informator sau colaborator, pot beneficia de măsuri specifice de protecţie a martorilor, potrivit legii.

In literatura de specialitate s-a arata ca daca circumstantele cauzei arata ca politistii sub acoperire nu s-au limitat doar la a obtine informatii despre activitatea infractionala,ci au exercitat o influenta de natura sa-l incite pe inculpat,acestia si-au depasit atributiile si au provocat savarsirea de infractiuni,nu au respetat prevederile de mai sus ale Legii 143/2000.
• Alte articole de acelasi autor:
-Ce prevede legea despre independenta sotilor si controlul corespondentei celuilalt sot;
-Intre ce persoane exista obligatia de intretinere conform Codului civil;
-In ce conditii se apreciaza ca divortul este din culpa unuia dintre soti;
-Ce prevede Codul civil despre intinderea acordului sotilor cand acesta are loc pe cale judiciara;
-Din ce motive nu a fost anulat dreptului de a conduce un vehicul desi a fost condamnat pentru conducerea sub influenta bauturilor alcoolice;
–In ce conditii asiguratorul raspunde pentru repararea prejudiciului cauzat
prin accident auto.
-Care este deosebirea dintre masurile de siguranta si pedepse;
-Conditiile in care este angajata raspunderea administratorului fata de
societatea comerciala;
-Renuntarea la judecata.
– Ce prevede Regulamentul de organizare şi funcţionare a comisiei de monitorizare şi competenţă profesională pentru cazurile de malpraxis;
–Avocat dreptul muncii.
Responsabilitate,profesionalism,confidentialitate fata de client.
www.avocat-tudor.ro
0724260393
avocat_tudorion@yahoo.com


Ce prevede legislatia drogurilor daca consumatorul de droguri cercetat nu este cooperant cu procurorul sau nu isi da acordul pentru a fi inclus in programul de asistenta a persoanelor consumatoare de droguri

Ce se intampla daca consumatorul de droguri cercetat nu este cooperant cu procurorul sau nu isi da acordul pentru a fi inclus in programul de asistenta a persoanelor consumatoare de droguri

Legea 143/2000 nu sanctioneaza consumul in sine de droguri,dar in multe cazuri consumatorii de droguri ajung sa fie condamnati pentru alte fapte, ilicite,dar in legatura cu aceasta.
De exemplu,detinerea,vanzarea,oferirea sau procurarea de droguri sunt pedepsite de Legea 143/2000.

Dupa cum se cunoaste,consumul de droguri pe o perioada mai indelungata presupune probleme de natura medicala.
Din acest motiv,legiutorul roman a avut in vedere in primul rand solutionarea medicala a unor astfel de probleme,nicidecum o pedeapsa,cum ar fi cea cu inchisoarea.
In acest scop,persoana care detine illicit droguri pentru consum propriu poate fi inclusa cu acordul sau intr-un program de asistenta a persoanelor consumatoare de droguri.

Astfel,art.27 din Legea nr.143/2000 se refera la masuri impotriva consumului illicit de droguri si prevede despre consumul de droguri aflate sub control naţional,ca acesta este interzis fara prescriptive medicala pe teritoriul României.

Cu toate acestea,in lege se prevede si ca persoana care consumă ilicit droguri aflate sub control naţional poate fi inclusă, cu acordul său, într-un program integrat de asistenţă a persoanelor consumatoare de droguri. Manifestarea acordului de includere în circuitul integrat de asistenţă a persoanelor consumatoare de droguri se face prin semnarea unui document, potrivit regulamentului pentru aplicarea dispoziţiilor legii.

Tot in acelasi scop,in art.19,referitor la sancţionarea traficului şi a altor operaţiuni ilicite cu substanţe aflate sub control naţional se prevede ca,in
cazul în care un consumator este condamnat la pedeapsa închisorii pentru săvârşirea unei alte infracţiuni decât cele prevăzute la art. 4, instanţa poate dispune includerea acestuia într-un program terapeutic derulat în sistemul penitenciar.

De asemenea,art. 191 prevede ca,in cazul săvârşirii infracţiunilor prevăzute la art. 4, procurorul dispune, în termen de 24 de ore de la începerea urmăririi penale, evaluarea consumatorului de către centrul de prevenire, evaluare şi consiliere antidrog,în scopul includerii acestuia în circuitul integrat de asistenţă a persoanelor consumatoare de droguri.

După primirea raportului de evaluare, întocmit de centrul de prevenire, evaluare şi consiliere antidrog, în baza expertizei medico-legale în termen de 5 zile, procurorul dispune, cu acordul învinuitului sau inculpatului, includerea acestuia în programul integrat de asistenţă a persoanelor consumatoare de droguri.

Dacă împotriva învinuitului sau inculpatului s-a luat măsura arestării preventive, aceasta poate fi revocată sau înlocuită cu altă măsură preventivă.
În toate cazurile, urmărirea penală este continuată potrivit dispoziţiilor Codului de procedură penală.

Conform art. 19 ind.2, dacă până în momentul pronunţării hotărârii, inculpatul respectă protocolul programului integrat de asistenţă a persoanelor consumatoare de droguri, instanţa de judecată poate să nu aplice nici o pedeapsă acestuia sau să amâne aplicarea pedepsei.

În cazul în care amână aplicarea pedepsei, instanţa stabileşte în cuprinsul hotărârii data la care urmează să se pronunţe asupra pedepsei, interval de timp care nu poate fi mai mare de 2 ani, corelat cu durata programului integrat de asistenţă a persoanelor consumatoare de droguri.

Intervalul de timp dintre momentul pronunţării hotărârii şi data stabilită de instanţă, potrivit alin. (2), constituie perioadă de probă pentru inculpat.

• Pentru învinuitul sau inculpatul care refuză includerea într-un
program integrat de asistenţă a persoanelor consumatoare de droguri, se aplică dispoziţiile Codului penal şi ale Codului de procedură penală.

Aceasta masura se justifica prin faptul ca un consumator de droguri poate prezenta pericol pentru societate. Fiind dependent de droguri si pentru ca nu are intentia sa se trateze, poate savarsi o infractiune prevazuta de Codul penal sau de legile speciale,cum ar fi cea prevazuta de Legea nr.143/2000,astfel ca se impune o masura de siguranta,coercitiva pentru a fi obligat la tratament medical sau chiar internare medicala.

Legea mai prevede si ca,dacă inculpatul nu respectă programul integrat de asistenţă a persoanelor consumatoare de droguri, instanţa poate să amâne încă o dată aplicarea pedepsei, pentru acelaşi termen, şi reincluderea în circuitul integrat de asistenţă a persoanelor consumatoare de droguri sau să aplice pedeapsa prevăzută de lege.
• Alte articole de acelasi autor:
–Persoana retinuta in flagrant, cercetata pentru infractiunile de acces ilegal la un sistem informatic si efectuarea de operaţiuni financiare în mod fraudulos fiind surprinsa ca efectua operatiuni cu carduri falsificate;
–Ce a avut in vedere I.C.C.J cand a dispus încetarea procesului penal pentru infracţiunea de nerespectarea măsurilor privind încredinţarea minorului ca urmare a împăcării părţilor.
-In ce conditii in cazul cererii de divort din culpa exclusiva a paratului acesta poate fi obligat la plata unei prestatii compensatorii sub forma unei rente viagere;
–Cum solicitati audierea ca martori a rudelor in cazul contraventiilor la regimul circulatiei rutiere;
-Din ce motive DNA s-a sesizat din oficiu cu privire la infractiunea de favorizarea faptuitorului in cazul persoanelor condamnate care apar ca autori de lucrări științifice;
–In ce conditii asiguratorul raspunde pentru repararea prejudiciului cauzat prin accident;
-Ce inseamna un avocat in Uniunea Europeana;
–Conditiile in care este angajata raspunderea administratorului fata de Societatea Comerciala;
–Criterile pe baza carora daunele morale sunt apreciate de Inalta Curte de Casatie si Justitie acordarea daunelor morale in cazul unui prejudiciu de imagine.
Cabinet avocat Tudor Ion
Responsabilitate, profesionalism,loialitate fata de client
www.avocat-tudor.ro
0724260393


In ce conditii se pedepseste evaziunea fiscala prin nedeclarare,declarare fictiva ori declarare inexacta cu privire la sediile principale conform Legii 241/2005

In ce conditii se pedepseste evaziunea fiscala prin nedeclarare,declarare fictiva ori declarare inexacta cu privire la sediile principale conform Legii 241/2005

Poate cunoasteti cazuri in care organele fiscale s-au deplasat la sediul declarat al unor societati in scop de verificare,dar nu a fost gasita nicio persoana.

Din verificarile ulterioare s-au constatat situatii in care nu au fost desfasurate niciodata activitati comerciale in locatia respectiva.
Societatea a functionat un timp dar ulterior au disparut asociatii si nu au putut fi identificati,ori au plecat in strainatate,sau, a fost incheiat un contract de inchiriere dar persoana cu care s-a incheiat contractul nu s-a mai prezentat si nici proprietarul nu poate da informatii despre acea persoana.

Exemplele de mai sus se pot constitui in cazuri de nedeclarare,declarare fictiva ori declarare inexacta cu privire la sediile principale si sunt sanctionate de catre legiuitor in art.9 lit.f) din Legea nr.241/2005 a evaziunii fiscale.

Acest text de lege prevede:constituie infracţiuni de evaziune fiscală şi se pedepseste cu închisoare de la 2 ani la 8 ani şi interzicerea unor drepturi sustragerea de la efectuarea verificărilor financiare, fiscale sau vamale, prin nedeclararea, declararea fictivă ori declararea inexactă cu privire la sediile principale sau secundare ale persoanelor verificate.

In literatura juridica s-a aratat ca aceasta infractiune este incriminata in scopul de a asigura organului fiscal posibilitatea de a verifica documentele justifictive si de evidenta contabila ale contribuabilului.
De asemenea,s-a aratat si ca obligatia de a avea si de a declara sediul social presupune si urmatoarele obligatii:
-de a pastra la sediul social declarat documentele justificative si de evidenta contabila;
-obligatia de a fi gasit la sediul social declarat in vederea verificarii documentelor societatii.

Apreciem ca poate fi relevant in ce priveste infractiunea prevazuta de art.9 lit.f) din Legea nr.241/2005 urmatoarea speta rezultata din practica instantelor de judecata.

Intr-o cauza penala avand ca obiect infractiunea de evaziune fiscala prevazuta de art.9 lit.f) din Legea nr.241/2005,instanta a aratat ca,faptul de a nu declara schimbarea sediului societatii la Oficiul Registrului Comertului,desi,initial,s-a declarat sediul corect,reprezinta infractiunea de evaziune fiscala prin sustragerea de la efectuarea verificarilor financiare si de la plata obligatiilor financiare,chiar daca s-a sustinut ca nu s-a cunoscut faptul ca trebuie declarata.

Instanta a retinut ca inculpatul,administrator al unei societati comerciale a incheiat un contract de vanzare-cumparare cu o alta societate comerciala in baza caruia a achizitionat marfa pe care a vandut-o la mai multe societati comerciale.

Inculpatul nu a inregistrat insa in evidenta contabila a societatii niciuna din activitatile comerciale desfasurate,sustragandu-se astfel de la plata obligatiilor fiscale catre bugetul de stat.
In urma controlului organelor competente s-a stabilit ca inculpatul nu a intocmit si depus bilantul contabil si raportarile financiare semestriale si,desi a desfasurat activitati comerciale,nu a achitat catre bugetul de stat taxele aferente creand prin aceasta un prejudiciu.

Mai mult,s-a constatat ca,desi inculpatul a declarat sediul societatii intr-o locatie,la aceasta locatie locuieste familia sa si,de fapt, nu functioneaza nicio societate.

Prin modalitatea de declarare fictiva a sediului societatii,inculpatul a urmarit sustragerea de la efectuarea verificarilor financiare si de la plata obligatiilor fiscale catre stat.

Inculpatul a fost audiat la urmarirea penala si a recunoscut ca a desfasurat activitati comerciale,dupa care s-a sustras de la audieri.
In fata instantei a recunoscut insa faptele pentru care a fost trimis in judecata,respectiv evaziunea fiscala si a fost de acord sa acopere prejudiciul.
• Alte articole de acelasi autor:
-Care sunt conditiile atragerii raspunderii persoanelor juridice care au savarsit infractiuni;
-Ce masuri trebuiesc intreprinse daca ti-a fost avariata masina;
-Fapta de evaziune fiscala prevazuta de Legea 241/2005 art.9 lit.b constituie infractiune numai daca s-a produs un prejudiciu;
–A fost condamnat pentru conducerea sub influenta bauturilor alcoolice dar nu s-a anulat si dreptul de a conduce autovehicule;
–In ce cazuri se acorda exercitarea autoritatii parintesti unui singur parinte in caz de divort;
-Cum invoci si ce neregularitati exista privind citarea si comunicarea actelor intr-un proces;
Ce prevede legea despre independenta sotilor si controlul corespondentei celuilalt sot;
-Intre ce persoane exista obligatia de intretinere conform Codului civil;
-In ce conditii se apreciaza ca divortul este din culpa unuia dintre soti;
-Ce prevede Codul civil despre intinderea acordului sotilor cand acesta are loc pe cale judiciara;
Din ce motive nu a fost anulat dreptului de a conduce un vehicul desi a fost condamnat pentru conducerea sub influenta bauturilor alcoolice;
–In ce conditii asiguratorul raspunde pentru repararea prejudiciului cauzat prin accident auto.
-Care este deosebirea dintre masurile de siguranta si pedepse;
-Conditiile in care este angajata raspunderea administratorului fata de societatea comerciala;
-Renuntarea la judecata.
–Ce prevede Regulamentul de organizare şi funcţionare a comisiei de monitorizare şi competenţă profesională pentru cazurile de malpraxis;
–Avocat dreptul muncii.
Responsabilitate,profesionalism,confidentialitate fata de client.
www.avocat-tudor.ro
0724260393